Page 63 - 1958-02

m m m : toictâetsmului Pag. 3

- t a a z x a a jz + A . .n.Tj-^rv>;ci

D in a c tiv ita te a o r g a n iz a ţiilo r d e p a rtid '0**0' - o. - a«a••«• 1«***9•»o *-**¦**+ oiemn.iiit,atea mminaM dec
'i"*’«|\«iptni *> netroiisti
Cresc raidurile In faţa faptelor sa lupta»

¦

4 n p eo'dor Malancea lucrează la unul — Dar, hai să vedem un aparla- t

La Coşlariu partid. Pe de altă parte organi­ pentru a fi primit in rindu- f Ă din şantierele de montaj ale In- meilf, - •[ Cu prilejul aniversării a 25 Populare Rcmînc", „Apărarea
zaţia de bază s-a preocupat in
Activitate rodnică in direcţia ultimul timp şi de întocmirea rile candidaţilor de partid. co­ ţţ:-tHr.eu'pnreidnodaerraii. dCea• . şci oanl.ţ.s.vtmruucnţicii.to.rsii.deel.rvui.rnge.icme ITnt,răm. I,n ant,reu ne i.n.tu.n.pm. a. . fa. ta de ani de la eroicele lupte din Patriei" şi „Ordinul Muncii”.
primirii de candidaţi şi noi mem­ dosarelor pentru cei cărora le-a Cu acest prilej, numeroşi ianuarie—februarie 1933, luni la Preşedintele Prezidiului Ma­
bri de partid desfăşoară şi orga­ expirat stagiul de candidatură.
nizaţia de bază C.F.R. mişcare- In ultimele zile, de pildă, a- munişti, printre care Arcadie | timpul liber la „Casa alegătorului" din &azdei- ? amiază, la Prezidiul Marii A- rii Adunări Naţionale, acad.
Coşlariu. Din rindul celor mai dunarea generală a discutat ce­
harnici muncitori au fost pri­ rerile de primire în partid a ma- Fodor, Andrei Vizi, Ursan, Far- Ş O.M., ascultă o conferinţă, discută cu a- — Mei locuieşte tovarăşul Papoi? o ţ dunări Naţionale a avut loc so­ Ion Gh. Maurer, a felicitat căl­
miţi in anul ce a trecut 15 can­ nevranţilor Simion Radu şi Au­ lemnitatea înmînării decoraţii­ duros pe cei decoraţi. „Solem­
didaţi de partid şi 3 membri de rel Crişan, precum şi cea a caş şi alţii, au vorbit despre me­ | legătorii despre realizările înfăptuite în [ntrebă el.
lor unor ceferişti şi petrolişti
partid. muncitorului fruntaş loan Bar- ritele pe care le are în produc­ 4 anii puterii populare, despre perspec- — Aici, dar nu e acasă. E la uzi- f care au participat la eroicele nitatea de astăzi, a spus tov.
Ceea ce constituie o parte po­ bu. Constatind că în perioada ţie electricianul Florentin Oltea­ * tivele de viitor ale Hunedoarei. Doar Ion Gh. Maurer, cinsteşte lupta
de candidatură aceştia au răs­
zitivă e că toţi cei primiţi sînt puns chemărilor organizaţiei de nu, despre ajutorul pe care a- * sub ochii lor s-au ridicat giganticele o lupte ale clasei muncitoare din eroică a celor două detaşamen­
muncitori care lucrează direct bază, au luptat pentru ridicarea î te de frunte ale clasei munci­
în producţie. Totuşi, s-a apreciat nivelului lor politic şi cultural, cesta îl acordă tovarăşilor săi i construcţii. — Vroiam să discutăm cu elt ţara noastră duse în urmă cu toare din ţara noastră care au
că faţă de posibilităţile existen­ luptat pentru libertatea întregu­
te, numărul celor primiţi în rîn- şi au obţinut succese deosebite de muncă, despre grija pe care * Aici, la „Casa alegătorului" l-am — Veniţi altădată şi-l veţi găsi. Dar Ţ un sfert de veac. lui popor. Azi, după 25 de ani,
dul candidaţilor de partid este in procesul de producţie, comu­ La solemnitate au fost de fa­ aceste detaşamente se găsesc
încă nesatisfăcător. Pentru a îm­ niştii au votat in unanimitate o manifestă faţă de ridicarea I cunoscut pe tov. Teodor Malancea în- mai curtnd, că ne mutăm în casa | ţă tovarăşii : Gheorghe Gheor- în fruntea întregului popor în
bunătăţi situaţia, biroul organi­ primirea lor în partid. nivelului său politic, şi cultural. I tr-una din zilele trecute. Era înir-un lupta pentru construirea socia­
zaţiei de bază (secretar Alexan­ Apreciiiidu-1 ca un tovarăş har­ j grup de tovarăşi. Tocmai se pregătea nouă. Da, da, ne construim casă cu * ghiu-Dej, Chivu Stoica, Emil lismului din ţara noastră".
dru Mariş) a trasat ca sarcină La mina Vulcan Imprumt de la stat. Am stat o clipă j Bodnăraş, Petre Boriiă, Nico-
tuturor membrilor de partid să nic, cu merite deosebite in mun­ * să plece spre casă. In numele celor decoraţi,
se ocupe mai mult de muncitorii ca de zi cu zi şi perspective fru­ - L-am oprit cu intenţia de a-mi spu- şi m-am gindit: ..cite zeci dc ani i-ar lae Ceauşescu, Alexandru Dră- tovarăşii Vasile Bîgu, din par­
tineri şi să-i ajute să se pregă­ mnnci(or dc ,a Hune. ¦ ghici, Alexandru Moghioroş, tea foştilor luptători de Ia „Gri-
tească pentru a deveni candidaţi moase de viitor, comuniştii pre­ t nc cile ceva despre Hunedoara. S-a f{ {nbuit Constantin Pîrvuiescu, Dumi­ viţa Roşie", Gheorghe Florescu,
tru Colin, Leonte Răutu, gene­ din partea foştilor petro­
de partid. zenţi la adunarea generală au * oferit bucuros. Mai întîi însă, mi-a doara să facă o casă omenească în re- ? lişti, Constantin Costea, din
Cei mai mulţi comunişti din fost de acord să-l primească în j pus următoarea întrebare :
* partea muncitorilor ceferişti de
organizaţia de bază au privit 1 — Ai fost vreodată pe la furnalele gitnul burghezo-moşieresc / Acum, ia- } ral colonel Leontin Săiăjan, Sa Iaşi, precum şi Mihai Nicu-
cu seriozitate această sarcină şi rindul candidaţilor de partid. Ştefan Voitec, Vladimii iheor- Iescu, Constantin Niculescu şi
au tradus-o în viaţă. Datorită a- tă-l in locuinţă muncitorească. Miine f ghin, acad. Atanase Joja, Fio­
cestui fapt în cursul lunii ia­ AURF.L HOZll I noi? Ii Alexandru Burghelea au mulţu­
nuarie din acest an, manevran- mit pentru înaltele distincţii a-
ţii Victor Cîmpeanu, Iuliu Ne­ corespondent Fost, i-am năspuns. se va mula în casa lui proprie . cordate.
grea şi frînarul loan Ciortea,
au cerut organizaţiei de bază Atragerea înspre partid a ce­ La Lupeni Eu am lucrat Aici, în oraşul i^? rinii Dănălaciie. faţă acad. fon După festivitate, conducătorii
primirea lor în rindul candida­ * la montarea aces­ nou, oameni! trăiesc Au fost dc partidului şi guvernului au stat
de vorbă prieteneşte cu munci­
ţilor de partid. lor mai înaintaţi muncitori, pre­ Spre deosebire de anul trecut, tor furnale. Acolo g , cu gînduri frumoa- j Gh. Maurei-, preşedintele Prezi­ torii ceferişti şi petrolişti deco­
Apreciind faptul că aceştia se. Elevii se gin- ? diului Marii Adunări RTL anale, raţi.
ocupă îndeaproape organizaţia organizaţia de bază de la „în­ 4 iotul e mecani- %'- dese la vremea : Anton Moisescu, acad. As. Ra-
sînt mereu fruntaşi, că îşi înde­
plinesc conştiincios sarcinile de de bază P.M.R. de la sectorul treprinderea de exploarări minie­ f zat. O simplă a- cînd vor deveni o- ; lea, vicepreşedinţi ai Prezidiu­
producţie şi pe cele obşteşti, re­
cent, adunarea generală i-a pri­ V electro-mecanic al minei Vul­ re" Lupeni, desfăşoară o vie ş păsare pe buton şi
mit in rîndurile candidaţilor de activitate in direcţia primirii de 4 corfa zboarăsus, în timp ce alta vine ţelari vesliţi sau ingineri, felelela că- \ lui Marii Adunări N:>jionaie.
can. noi membri şi candidaţi de par­ f jos. Mu mai vorbesc de conducerea fo- minul ce-t vor închega aici, în ora- : Un număr de 166 de c-.v.t şti

Drept dovadă stau faptele. Pe şi petrolişti, care au luat parte
la marile lupte mm-.ci!creşti din
lingă numărul însemnat de mun­ tid. De această preocupare or­ \ţ cului cit si de celelalte operaţiuni, sul nou, în casă nouă, iar ceivîrsl- i•

citori care au fost primiţi in ganizaţia de bază a dat dovadă i caresini complect mecanizate. nici, la viitorul copiilor lor. * anul 1933, au fost distinşi cu
ordinele „Steaua Republicii
rindul candidaţilor, in urmă însă numai in ultimul timp, cînd * Am pornit de-acolo povestind clcs- Cum să nu visezi, cind visurile de ?
comitetul orăşenesc de partid a \ pre tot ce s-a înfăptuit in oraşul Ha-
cu citeva zile alţi doi muncitori aslăzi deuin reamate? -

fruntaşi în producţie, tov. Pavel ajutat-o mai mult. Drept urma­ 4 nedoara. jn* noapte. In jurul orei 23, pe străzi ^ Depuneri de coroane d e lîii.o r i
re a acestei preocupări, tot mai ' e animaţie ca şi In rcslul ziiei. ţ placa com em orativă de [a ,,G rivi{a
Kavaksy şi Carol Zurman, au mulţi muncitori şi tehnicieni se ţ¦ — Uiie,* aici e «Alimentara", Din-
îndreaptă cu încredere înspre Sint oamenii ce intru în schimbul a! j
întărit organizaţia de bază, fiind ţ coace un complex restaurant. „Cor- !a R o ş ie "
j vinul" îi spune. De, omul mai are ne-
primiţi in rindul candidaţilor de

partid. partid. Recent au fost primiţi Îvoie să se şi distreze, să mai asculte treilea .Coboară învioraţi de boarea * Duminică, cu prilejul împli­ u „(jriviţa Roşie" in arninti-
în rindul candidaţilor de partid nirii n 25 de ani do la eroicele eroilor şi martirilor care
•fc sondorul Dumitru Beleţ şi ing. o lupte alo ceferiştilor, a avut loc
Francisc Stauber. solemnitatea depunerii de co­ s-au jertfit luptiiid pentru pace,
o muzică... Uite, colo jos e şcoala si­ rece ce vine de pe dealul Chizidului. ; roane de flori la placa come­ liberiale şi lumiistarea poporu­
GR. GOANŢA
Recent adunarea generală a corespondent li derurgică. Construcţia cea nouă de Se unesc apoi ca nişte pîriiase înir-un “
j mai sus, va fi sala de spectacole şi şuvoi¦ l¦arg şi....d..u..p..ă....p..u..ţ.i..n....i..i.m...p...işi iau *ti
organizaţiei de bază P.M.R. nr. minerilor

1 de la I.C. Vulcan a discutat reuniuni. în primire jurnalele, cuptoarele Mar- 4

cererea tov. Florentin Olteanu Urmărindil-i mina, admiram cu pri- tin. Cei din schimbul doi le dau în ? morativă din incinta Complexu- lui muncilor.
| virea blocurile noi, locuinţele indivi-
xivjfinitestâri romi iestn peste hotare
L a un cerc | dimie, zeci şi •zeci de clădiri, şantiere. Primire ,ucrul- 0 mică S c u fie asupra j

* Pe străzi încă se mai jucau copiii, se funcţionării agregatelor, apoi oamenii ? VARŞOVIA CorespnndenUii A- expoziţii, a avut loc o serală a cul­

! plimbau îndrăgostiţii. pornesc spre casete lor. « gerpres fransuiite: La Bialyslolc, ia turii romine ii in care Szozepanski a

începutul lunii februarie. Cursanţii — Realizările regimului nostru de- bleinele legate de alegerile de depu­ 4 Tovarăşului meu ii place să vorbeas- De pe dealul Chizidului clipocesc lu- ¦ R.l1. Polonă, sub auspiciile Casei vo­ vorbit despre muzica populară romi-
cercului politic ai minerilor de la sec­ mocrat-popular, sînt multe şi frumoase. taţi în sfaturile populare. nească, iiustrindu-şi expunerea cu în­
toarele 6 şi 8 ale minei Vulcan fin Cu ele ne mîndriin — spune mine­ ţc u despre viilor. II vede limpede şi miniie!p o m u ,tli n0lL hicpjul în- t ievodale de cultură, s-a deschis o ex­ registrări pe discuri. La serată au par­
şedinţa de cerc. Şedinţa se ţine în rul loan Toma. Trebuie să răsplătim E.M F.R1C H O R O V ir Z ticipat 100 dc persoane.
sala comitetului orăşenesc de partid. grija partidului faţă de noi, minerii. l Inimos. celui cei din .schimbul doi se resfiră ţ poziţie de artă populară roniintescă.
Din cei 37 tovarăşi încadraţi, sînt pre­ De aceea noi trebuie să dăm cărbune Expoziţia de artă populară romî-
zenţi aproape toţi. mai mult şi mai ieftin. .Q . ,C. ,ţ|. .0. . U•0>•0*¦ .0. .f. pe străzi, apoi intră în casele lor. In numeroasele standuri şi vitrine ale nesîscă, va fi deschisă la Bialyslok
piuă ia 25 februarie
Minerii ascultă cu mult interes ex­ Apoi, cursanţii au discutat despre expoziţiei au fost expuse obiecte de ar­
punerea propagandistului lor, ing. Va­ felul cum vor putea să aibă mai mult Înainte de a se culca, fiecare nuni- Ţ tizanat din rele mai reprezeu ‘ave ge­ VARŞOVIA Corespondentul special
ier Stanciu, care vorbeşte despre spor şi condiţii tot mai bune de mun­ Agerpres transmite: La Varşovia se
marile realizări ale regimului demo- că, folosind tnai bine mijloacele cu t citor mai aruncă o privire asupra * nuri ale artei populare rotniueşii. ( e- desfăşoară festivalul filmului, în ca­
crat-popular înfăptuite în Valea Jiu­ care a fost înzestrată mina, în ulti­ rainica, împleii 1uri Ie artistice de paie, drul căruia pe ecranele cinematogra­
lui. Pe feţele lor se poate citi bu­ mii ani. *i combinatului. Acolo joacă luminile de ;: fului „Moskova" sîiit prezenlale filme­
curia, ştiind că, ia chemarea partidu­ le premiate la ultimele festivaluri ale
lui, ei sînt participanţi activi la fău­ — Să podim cu grijă în mină, să Ţ la focul furnalelor, al cuptoarelor Mar- $ obiectele de ieinn încrustai, năframele filmului de la Cannes, Berlin, Karlovy
rirea vieţii noi, aici, în cel mai mare facem umblători bune, de calitate. Să Vary şi Veneţia. Duminică seara, in
bazin carbonifer al ţării. aducem apa potabilă la orizontul 630. t lin. Omul parcă ghiceşte după jocul | şi ţesăturile de norangic, ca şi portul cadrul acestui festival a fosf prezentat
Să folosim aparatele aerosol, să fa­ filmul romînesc de scurt metraj rea­
Propagandistul subliniază prin ci­ cem inhalaţii pentru a ne întări sănă­ ţ de lumini ce anume lucrare execută ţ sătesc din diferite regiuni ale Romîniei, lizat de Ion Popescu-Gopn şi premiat
fre şi fapte, renaşterea şi înflorirea cu medalia de aur la Cannes, „Scurtă
oraşului ior drag, în anii puterii tatea.... 4 cei din schimbul al treilea. Ii vede j stîrnesc interesul şi entuziasmul vizi­ istorie". Filmul s-a bucurat de un
...S-au făcut propuneri multe şi intere­ tatorilor expoziţiei. Ziarele din ISiaiys- remarcabil succes.
populare. 74 parcă înfierbîntaţi lupt'uidu-se cu ine- *» tok au apreciat în mod elogios expo­
— Cu 1.120 la sută a crescut pro­ sante. Pe toate propagandistul ie-a adus * talul, stăpînind coloşii. ţ ziţia artei populare roiuîueşti, subli­
la cunoştinţa comitetului de partid. In
* Aceşti oameni minunaţi desfăşoară iŢ niind varietatea exponatelor, gama în­
î iot mai sustiiv.it întrecerea socialistă i gălă a motivelor, măiestria artiştilor
4
noştri populari şi bogăţia folclorului
* in cinstea zilei de 2 martie.

C. CHITIGOI i romînesc. Peste 2000 de persoane au
i vizitat pînă acum expoziţia.

O. Q.. • o* a La 13 februarie, în cadrul aceleaşi

ducţia de cărbune în 1957 faţă de 1951 viitoarea şedinţă a cercului care va A
dacă luăm drept bază producţia a- avea loc în prima duminică, după 2

nului 1951 ca fiind de 100 la sută. Gri­ martie, tot în sala mare a comitetu­ Odată cu redeschiderea mi nei, oraşul Vulcan şi-a schirn - CÎMPUL / J jxW; i
ja partidului şi guvernului faţă de lui orăşenesc, el va informa pe cursanţi 9 M Ma
creşterea nivelului de trai al mineri­ asupra felului cum se traduc în viaţă

lor se poate ilustra prin multe fapte. cele propuse de ei. ::t complect înfăţişarea. Aici s- au construit in anii puterii popu­ sem R] n sca'Ss
Să vorbim numai despre cele 13 blo­ La propunerea propagandistului Va­ lare blocuri cu apartamente pen tru mineri, magazine, cămine
curi mari cu 501 apartamente, trei muncitoreşti ş.a. ia ai |
cămine pentru tinerii mineri cu 850 de ier Stanciu, cursanţii au plecat ca a- a viamn b
locuri, magazinele de stat şi altele care gitatori pe la casele ortacilor lor, mi­ In clişeu: Citeoa din blocu rile cu apartamente construite
au schimbat faţa oraşului nostru, trans- neri ca şi ei, să le vorbească despre in anii puterii populare, alături de căsuţele mici construite cu B ătrînnl Mureş cînd intră thori, cu o armată inferioară, se; rind căz suu lovitura spa­
formîndu-l într-un oraş modern. minunatele înfăptuiri realizate în anii sgircenie pe vremea capitalişti lor. pe pămîntul regiunii noas­ retrase din calea duşmanului a- dei lui pilcuri numeroase.
puterii populare, să lămurească pro- tre, îşi domoleşte cursul scăl- şezîndu-se în „Cîmpul Piinii".
dînd cu apele lui acest părnînt Cînd turcii au văzut că sînt
<$L* străbun. La 1‘ octombrie cele două ar­ împresuraţi din faţă şi din spa­
mate se aflau faţă în faţă. Tur­ te, s-au retras pe uri bot de

Pe malul drept străjuieşte cii se organizează între Vinerea deal din apropiere, apoi pără­

Invăţămîntului agrozootehnic de masă lanţul munţilor Metalici, care ¦ şi Gelmar. Lupta cea mai în­ sind tabăra şi prada bogată
îngustează valea. De-a stînga, verşunată s-a dat pe locul cu­ au fuFit îngroziţi, urmăriţi
şirul dealurile se îndreaptă prins între Aurel Vlaicu şi pî- do oastea biruitoare a ardele­
rîu] Cugirului. Punctul princi­
să i se acorde atentla cuvenită spre miazăzi, spre munţii Cu- pal al cîmpului de luptă l-a o- nilor.
6t girului, făcînd loc unei întinse
vai care, 'neîndoielnic, este cel cupat locul unde se află azi ga­ Cel mai îngrozitor măcel s-a
mai mare şes al regiunii noas­ ra Şibot. dat în plin cîmp. A fost una din
cele mai neaşteptate biruinţe.
Begul Aii îşi porni oastea nu­
Importanţa organizării şi des­ rare a invăţămîntului agrozoo­ putut să rămînă fără rezultate. Galtiu, a fost deschis şi anul tre, numit şi „Cîmpul Plinii", meroasă de 00.000 oameni, dor­ Turcii îngroziţi s-au refugiat
Lecţiile „Importanţa legumi- acesta un curs de trei luni. To­ pentru fertilitatea lui. nici de jaf şi pradă. Aripa înspre locuri netu blate, urmă­
făşurării invăţămîntului agrozoo­ tehnic de masă, se pot consta­ varăşa Emilia Bretoiu, lector, dreaptă a oastei ardelene era riţi de furia populaţiei care i-a
culturii", „Factorii de vegeta­ predă lecţii la un nivel cores­ Cuprins între lanţul Apuseni­ formată din romînii ardeleni, atacat în slrîmtorile munţilor.
tehnic de masă este bine cunos­ ta pe teren. ţie", „Caracterizarea solurilor1' punzător. Participanţii la cursuri lor, la poalele cărora curge Mu­ care, alături de ceilalţi ardeleni
şi altele, predate cursanţilor, — de regulă 17 din 27 înscrişi reşul, şi munţii Sebeşului la şi de ajutoarele venite din Ţara însuşi Aii Beg, scliimbîndti şi
cută. Prin organizarea cursuri­ Mobilizare bună, şi-au găsit imediat, aplicare în sud, acest şes este un adevărat Romînească, deşi mai puţini la
punctualitate, alegerea solurilor pentru gră­ — caută de asemenea să înve­ grînar al Transilvaniei, a cărui număr, au jurat să nu pară imbiăcârninlea, fu condus pe
lor de trei ani sau a celor de dina dc legume, pe care colec­ ţe cît mai multe din cele pre­ importanţă economică a cres­ cărări ascunse, de un păstor la
durată scurtă — trei luni1— se tiviştii o pregătesc de pe acum. date. Dar în condiţiile în care cut în zilele noastre prin apor­ sească lupta pîna la biruinţa coliba căruia a stat noaptea.
Modul cum se desfăşoară acti­ se desfăşoară cursurile, nu se tul ce-1 aduce la cointeresarea definitivă.
poate asigura un minimum de metode didactice vitatea cursului agrozootehnic pot sconta rezultate bune. Un materială a oamenilor muncii Pe locul iutile s-a dat bătălia
de trei ani din comuna Mihalţ, fapt simplu : la căminul cultu­ de la oraşe şi sate. O zi întreagă s-au luptat ar­ a fost ridicat în anul 1890 un
cunoştinţe, in urma aplicării că­ In comuna Mihalţ a fost des­ poate constitui exemplu bun ral, unde au loc cursurile nu delenii fără să poată opri pu­ monument în amintirea acestei
penfru toate centrele unde exis­ sînt lămpi cu petrol pentru ilu­ înzestrat cu un pitoresc mi­ hoiul turcesc care era gata să-i biruinţe. Monumentul se vecie şi
rora ţăranii muncitori pot să chis un curs cu durata de 3 tă organizate asemenea cursuri. minat. Este uşor de închipuit nunat, şesul pare un nesfîrşit copleşească. însuşi voievodul azi în gara Şibot; el evocă fap­
în ce condiţii pot fi luate no­ talaz auriu, cînd grînele dau în cade rănit şi speranţele unei ta vitejească a înaintaşilor şi
obţină recolte mai bune. Cursurile de durată scurtă — tiţe, cercetate planşele, folosit pîrgă. Şi nu fără temei1 se cre­ victorii erau pierdute. lupta pentru libertate şi inde­
Practic s-a dovedit că, apli- ani. Lector este tov. ing. Ni- trei luni — au fost preconizate materialul intuitiv. pendenţă a poporului.
cîndu-se metode înaintate în colae Simţea. Cursul este înca­ să fie deschise în 46 centre din In timp ce astfel se desfăşura
lucrarea pămîntului, recoltele drat cu colectivişti din cele două raionul Alba. Din acestea func­ lupta şi o retragere către oşti­ iz
gospodării colective din satele ţionează în prezent 34. De reţi­ rea de rezervă era imposibilă, ălnnul Mureş işi continuă
pot fi cu mult mai mari. nut este faptul eă în majori­ se iveşte pe vîrful unui deal, în D şi azi cursul domol prin
Aplicînd regulile agrotehnicii Obreja şi Cisteî, aparţinătoare tatea cazurilor procentajul frec­ spatele turcilor, Paul Chinezul aceste plaiuri pitoreşti, marto­
avansate Întovărăşiţi! din Galtiu comunei Mihalţ. La acest curs venţei este cuprins între 95— (cneazul), corniţele Timişorii, re a minunatelor fapte de arme
au obţinut anul trecut 6.300 kg. sînt înscrişi şi participă cu re­ 100 la sută. Cazuri întîlnim la cu armata lui de ţărani pedes­ săvirşite de străbunii noştri.
porumb ştiuleţi la ha., iar la gularitate 20 de tovarăşi. Fiind cele două cercuri agrozootehni­ Sînt şi cazuri în care tova­ traşi şi călăreţi. Acesta se n ă ­ Acele vremuri au apus. O
ce din Alba Iulia, al căror lec­ răşii cărora li s-a încredinţat pusti asupra turcilor pe care i-a viaţă nouă pulsează prin satele
grîu, deşi o parte a fost com­ bine organizat, cursul respectiv tor este tov, ing. Virgi'l Bica. conducerea cursurilor, rămîn de că glia aceasta a fost hră­ strîmlorat atit de mult prin n- înşirate pe malurile Mureşului.
Cum s-a realizat participarea pasivi faţă de sarcini. Ei se nită şi îngrăşată de noroade ce tacul surprinzător dat de la Strănepoţii vitejilor luptători
promis în urma inundaţiilor, îşi atinge scopul atît prin mo­ de sută la sută la cursuri ? mulţumesc să constate prezen­ au căzut cu faţa la părnînt spate, îneît, la prima încăierare din 1179, ţăranii din Şibot, Vi­
Factorul determinant este cali­ ţa, să consemneze titlul lecţiei vrind să asuprească pe cei ce căzură mulţi vrăjmaşi. nerea, şi-au unit păminturile în
totuşi, recolta medie la ha. a în­ bilizarea cursanţilor, cît şi prin tatea lecţiilor predate, interesul în registrul de evidenţă şi cu paşnici îşi lucrau pămîntul. gospodării agricole colective şi
pe care aceste lecţii îl trezesc Cronicarul Bonfinius, contem­ întovărăşiri, muncind cu drag
trecut pe cea a individualilor însuşirea materialului predat. în rîndul cursanţilor. Explicate aceasta consideră activitatea In inima acestei cîmpii boga­ poran al acestor evenimente, şi liberi pentru o viaţă mai
pe larg cu exemplificări con­ încheiată. te în grîne s-a desfăşurat una descrie amănunţit lupta, arătînd bună, lipsită de exploatare.
cu 300 kg. Metodele întrebuinţate n,u diferă crete, lecţiile sînt uşor de asi­ din cele mai crîncene lupte din rolul lui Paul Chinezul în a- Prin satele odinioară cotro­
milat. Pe lîngă acestea, actua­ Oare tovarăşii Mîrcea Simi- istoria feudală a ţinutului hu- ceastă biruinţă. Paul Chinezul, pite de năvălitorii hrăpăreţi,
Pe baza învăţămintelor din de cele pe care orice lector le lizarea lecţiilor joacă un rol im­ sescu şi I. Samson din Bără- nedorean. înarmat cu două săbii, lupta s-au ridicat în zilele noastre
anii trecuţi, privind modul de poate avea la îndemînă. Preo­ portant. şcoli şi cămine culturale, dis­
cupare pentru a asigura ca să­ Ebanţ, ing. Victoria Hruşcă din ra prin toamna anului 1479, ca un erou lovind fără cruţare pensare pentru ocrotirea sănă­
organizare şi desfăşurare a în- lile să fie încălzite şi ilumina­ Unde duce lipsa cînd în Ardeal se răspîndi în dreapta şi-ri stingă şi îrflă tăţii oamenilor muncii.
văţămîntului ca formă care să te în timp de iarnă, pentru mo­ Teiuş, dr. Piesa din Căpud, ing. j cărînd pe ai săi îi îndemna la Pe „Cîmpul Plinii", străbătut
cuprindă atît pe membrii G.A.C. bilizarea cursanţilor, prezenta­ de interes luptă. Croindu-şi drum larg odată de străfulgerările săbiilor
şi ai întovărăşirilor agricole, rea cu punctualitate a lectori­ zootehnist loan Ciugudean din vestea că turcii, după ce au şi al iataganelor, duduie azi
cît şi pe ţăranii muncitori cu lor la cursuri, folosirea mate­ In comuna Sîntimbru, satul printre duşmani, viteazul luptă­ molcom tractoarele.
gospodărie individuală, în raio­ rialului didactic, acestea sînt tor nimici oştirea turcească ce
nul Alba, secţia agricolă ra­ metodele întrebuinţate la Mihalţ. înconjura pe voievod şi rind pe B. BASA
ională şi cea de învăţămînt Pe lîngă acestea, lectorul res­
şi cultură, îndrumate de că­

tre comitetul raional P.M.R., pectiv se străduieşte să facă de Drîmbar, nu simt responsabili­ prădat Ţara Romînească şi Un­

s-au orientat pentru deschide­ fiecare dată lecţiile cît mai a- tatea sarcinilor ce le au în pri­ garia, au pătruns prin Poarta

rea de noi cercuri de învăţă­ trăgătoare, predîndu-le la nive­ vinţa aceasta ? de Fier transilvăneană, trecînd

mînt, încadrate cu lectori bine lul de înţelegere al cursanţilor Faţă de această stare de lu­ prin „foc şi sabie" cetăţile şi
cruri trebuie luate măsuri co­ satele.
pregătiţi, dotate cu material di­ şi căutînd ca pe cît posibil,

dactic, manuale etc. materialul predat teoretic să fie

Rezultatele preocupării ue pî­ însoţit de demonstraţie practi­ respunzătoare. In faţa puhoiului turcesc, vo­
ievodul Ardealului, Ştefan Ba-
nă acum pentru buna desfăşu­ că. O astfel de preocupare n-a N. CAZAN