Page 68 - 1958-02
P. 68
Prezenţe romineşti peste hotare xdlimeis şHt?i • xdAiro&le ş liri • juJlImele şiiri *xâăimeiz ştiri •
N@i succese ale toaTallaliil
de clnlccc si dansuri al Statalul
popular al Capitalei
PALERM© 19 (Agerpres).— tiştii romini. Seara, organizaţia
Corespondentă speciala : Sim- pentru turism din Sciacca a dat
băta trecută Ansamblul de cin- o recepţie in cinstea artiştilor
tece şi dansuri al Sfatului popu romini, oferindu-le daruri din
lar al Capitalei R.P.R. a dat un partea oraşului. Senatorul Giu- Cu prilejul celei de-a 10-a aniversări „IZ VESTIA“ comentează
Campanie de înscrierispectacol in oraşul Taormina, seppe Molinari, a felicitat căl
una dintre cele mai frumoase duros pe maestrul de balet Ni- în rlndurile P. 0. Francez a Tratatului ungaro-sovietlc erearea Republi Âralia Unite
staţiuni maritime din Sicilia. colae Sever şi pe membrii an
Spectacolul a avut loc in faţa samblului. PARIS 19 (Agerpres). Zia- MOSCOVA 19 (Agerpres) — este posibilă o alianţă eu ade MOSCOVA 19 (Agerpres).— dese că ea are de parcurs o
a 2.000 de spectatori şi s-a rjul „l’Humanite” din 18 februa TASS anunţă : Kliment Voroşi- vărat prieteneasca, avantajoasă Ziarul „Izvestia" publică un ar caile destul de grea, scrie „Iz-
bucurat de o extrem de căldu La Palermo spectacolul artiş- rie a publicat hotărirea C.C. al lov, Nikita Hruşciov şi Nikolai pentru ambele părţi, dacă ea ticol in care se referă la ple vestia“, dată fiind descoperirea
roasă primire din partea publi iilor populari romini a avut loc P.C. Francez cu privire la or Bulganin au primit o telegra se înfăptuieşte de guverne pă biscitul ce va avea loc în Siria de către autorităţile militare si
cului, printre care se aflau nu luni 17 februarie in sala tea ganizarea unei campanii de în mă cu prilejul celei de a 10-a trunse de ideile marxism-leni- si Egipt, in cadrul căruia po riene a unui complot armat îm
meroşi turişti străini. trului „Biondo“ in faţa a 1.200 scrieri în partid consacrată me aniversări de la încheierea tra nismului, internaţionaljsmuiui poarele celor două ţări se vor potriva Republicii Arabe Unii-.-.
de spectatori. Dansurile şi cîn- moriei lui Marcel Cachin. tatului ungaro-sovietic de prie proletar şi exprimînd voinţa pronunţa în problema creării Descoperirea complotului, de
La 16 februarie, in cadrul ser lecele populare romineşti s-au „Marcel Cachin nu mai este tenie, colaborare şi asistenţă poporului". Republicii Arabe Unite şi in cea care conducerea pactului de la
bărilor de închidere a carnava bucurat de un strălucit succes. printre noi, se spune în hotărî- mutuală din partea lui Istvan a preşedintelui ei. In articol se Bagdad nu este străină, dove
lului din oraşul Sciacca, grupul Seara, in saloanele hotelului rea C.C. al P.C. Francez. Fie Dobi, Janos Kadar şi Ferenc In telegramă se subliniază in spune printre altele că priete deşte că Republica Arabă Unită-
folcloric romin a defilat pe „Jolly", ministrul R. P. Romine ca zeci de mii de tineri francezi Munnich, conducătorii Parti continuare că dorinţa cea mai nii din străinătate ai Egiptului va prelua ca moştenire nu nu
străzile oraşului, fiind aclamat la Roma, dr. Ştefan Cleja, a o- şi franceze să ducă împreună dului Muncitoresc Socialist Un arzătoare a poporului ungar, şi Siriei salută caracterul anti- mai pe prietenii Egiptului şi
de populaţie. După amiază, pe ferit o recepţie in onoarea ar cu noi steagul comunismului pe gar şi ai guvernului ungar. care a suferit atît de mult în imperialist, paşnic, al Repu Siriei, ci şi pe cei ce-i doresc
o estradă amenajată in piaţa tiştilor romini. La recepţie au care Marcel Cachin l-a ţinut cursul Iţuplei sale seculare pen blicii Arabe Unite. Prietenii din răul şi care nu vor accepta cu
centrală a acestui oraş, grupul participat fruntaşi ai vieţii pu sjus şi puternic în decurs de „Poporul nostru, se sp,une în tru libertate şi independenţa na străinătate, scrie în continuare nici un preţ principiul neames
romin a dat un spectacol in fa blice, deputaţi, membri ai 40 de ani. telegramă, acordă o înaltă apre ţională, o constituie pacea şi ziarul, consideră că popoarele
ţa a peste 6.000 spectatori, care corpului diplomatic, oameni de ciere faptului că Uniunea So de aceea el sprijină din toate tecului in treburile interne ale
au aplaudat şi ovaţionat pe ar artă, ziarişti. Organizînd această campanie vietică a fost primul stat care, puterile sale iniţiativa Uniunii egiptean şi sirian au dreptul de
de înscrieri în partid în vede după terminarea războiului de Sovietice de preîntîmpinare a plin să-şi organizeze treburile popoarelor arabe. Republica A-
Cunoscuţii călători cetii Hanze?ka şi Zikmuitd rea lărgirii considerabile a rai eliberare împotriva fascismului, unui război atomic distrugător interne după bunul lor plac fă
durilor sale, Comitetul Central a recunoscut noua Ungarie de şi de menţinere a păcii în lu ră nici un fel de amestec din rabă Unită, scrie in încheiere
v o r p le c a Intr-o m m călătorie în ţări îndepărtate doreşte nu numai să cinstească mocratică şi s-a declarat gata mea întreagă. afară.
memoria marelui luptător, ci şi să încheie au ea o alianţă trai ziarul, are insă mulţi prieteni
PRAGA 19 (Agerpres). CE- ţările învecinate, vor ajunge în să continue cu mai mult suc nică, bazată pe egalitate depli In telegramă se exprimă con Primii paşi in construirea
TEKA anunţă : Peste circa şase arhipelagurile indoneziene, Aus ces lupta sa pînă la victoria so nă în drepturi. vingerea că prietenia şi cola Republicii Arabe Unite dove- pe care ea poate conta in lupta
luni, cei doi călători cehi Han tralia, Noua Zeelandă, Noua cialismului. borarea dintre poporjul ungar şi
zelka şi Zikmund, cunoscuţi în Guinee, Filipine, China, Mongo Tratatul ungaro - sovietic de pentru independenţa sa polii iră
•lumea întreagă, vor părăsi Ce lia, Coreea, Japonia, Uniunea Luptele dsro !fni prietenie, colaborare şi asisten poporul sovietic se vor întări
hoslovacia plecind intr-o noua Sovietică, Polonia, R. D. Ger şs RS© de Or@ ţă mutuală serveşte ca exem si economică.
călătorie în ţari îndepărtate. mană şi înapoi în Cehoslova plu că între ţări mari şi mici şi se vor adînci şi de aci îna
Cei doi călători cehi fac în pre cia. Hanzelka şi Zikmund inten PARIS 19. (Agerpres). După in M n g s ia ia a m p l o a r e
zent ultimele pregătiri pentru ţionează să facă 100.000— c|um se anunţă din Rabat, aici inte, spre binele celor doua ţări.
călătoria de aproximativ 100.000 150.000 fotografii şi să folo a fost dat publicităţii un comu mişcarea de protest
km., pe care o vor face timp de Nehru despre unele împotriva bazelor atomice
sească 180.000 m. de peliculă.
nicat al „armatei de eliberare probleme internaţionale
4-5 ani în 40 ţări. înainte de a pleca în aceasta a Saharei" din Maroc în care LONDRA 19 (Agerpres). In Consiliul naţional al muncii să
Itinerariul pe care-1 vor ur nouă călătorie, Hanzelka şi se anunţă noi ciocniri în po DELHI 19 (Agerpres). — Referindu-se la bombardarea Marea Britan ie ia amploare desfăşoare în întreaga ţară o
Zikmund vor întreprinde o că sesiunea colonială spaniolă Ifni După cum transmite postul de localităţii tunisiene Sakiet Sidi- mişcarea de protest împotriva campanie pentru o conferinţă
ma cei doi turişti cehi va trece lătorie de studii la Londra şi radio Deliii, la 18 februarie, pri Yussef de către aviaţia franceză, politicii militare a guvernului la cel mai înalt nivel. Rezolu
prin Austria, ţările balcanice, vor ţine o serie de conferinţe din Maroc şi în Sahara spa mul ministru al Indiei, Nehru. Nehru a declarat: Dacă o ast englez şi împotriva amplasării ţia propune de asemenea ca la
Turcia, Egipt, unde vor face o în U.R.S.S. niolă între subunităţi ale aces a rostit o cuvintare în parla fel de politică va continua, in pe teritoriul ţării de baze ame această conferinţă să fie invi
tei armate şi populaţia locală ment unde s-au închis dezbate Africa se vor intîmpla mari ne ricane pentru rachete. Un nu tată Republica Populară Chi
scurtă escală, apoi în Arabia pe de o parte, şi unităţi regulate rile pe marginea discursului norociri. Evenimentele din Tu neză.
spaniole, pe de altă parte. preşedintelui Indiei. In cuvînta nisia, a spus primul ministru, măr lot mai mare de englezi cer
Saudită, Afganistan, India şi rea sa, primul ministru a anali au uimit profund India, in po La Belfast a avut loc un mare
In comunicat se arată că în zat în afară de problemele in fida sentimentelor ei de priete ţinerea imediată a unei confe miting ai cărui participanţi s-au
J l u . w ă r i l & e e n .fe ri'n J ţe .1 cursul acestor lupte au fost terne şi o serie de probleme in nie faţă de Franţa şi a respec pronunţat în unanimitate pen
d in ţă r ile , a fr o -^ a u a tle e ucişi 158 soldaţi şi 5 ofiţeri rinţe a şefilor de guverne ale
spanioli şi a fost doborît un
marilor puteri.
Comitetul executiv al organi
COLOMBO 19 (Agerpres). a declarat: „Iubim pacea. Iu avion spaniol. ternaţionale. tului faţă de cultura ei înaltă. zaţiei din Scoţia a sindicatului tru încetarea imediată a expe
La şedinţa din 18 februarie a bim cîntecele şi zîmbetele co Referindu-se la problema con naţional al minerilor a adoptat rienţelor cu arma nucleară.
conferinţei femeilor din ţările piilor noştri. Dacă ne vom uni împotriva teroare! colonialiste ferinţei la nivel înalt, primul o rezoluţie în care a condamnat Organizaţia locală din Bris
Asiei şi Africii, vorbitoarele şi vom lupta pentru solidarita ministru a declarat că India nu cu asprime cartea albă a guver tol a Partidului laburist a a-
s-au ocupat de situaţia femei tea şi prietenia femeilor iubi din Algeria obiectează împotriva intilnirii nului în problemele apărării. doptat o rezoluţie prin care cere
lor din ţările afro-asiatice, de toare de pace din întreaga lume miniştrilor Afacerilor Externe „Acesta, se spune în rezoluţie, convocarea cît mai grabnică a
activitatea şi revendicările aces vom zdrobi orice agresiune şi CAIRO 19 (Agerpres). — ţărilor şi Organizaţiei Naţiuni dar consideră că în actuala sta este un document trădător, a- unei conferinţe a conducătorilor
tora în condiţiile internaţiona vom asigura o viaţă fericită Ministerul Afacerilor Externe lor Unite apelul de a lua ati re de lucruri ea nu va face ca vînd drept scop să aţîţe „răz de guverne ale ţărilor din Vest
le actuale. copiilor noştri şi nouă înşine”. al Egiptului a transmis tuturor tudine şi a pune capăt torturilor pacea să progreseze, ci poate boiul rece". Rezoluţia sublinia şi Est. Laburiştii din Bristol cer
ambasadorilor o notă în care sc şi numeroaselor co'ndamnări la duce chiar la adoptarea unei ză că minerii din Scoţia cer de asemenea încetarea iqnediată
In cuvîntarea sa reprezentan Apoi, conferinţa a trecut la spune că Adunarea Naţională a moarte pronunţate de către tri poziţii şi mai rigide. Aceasta ţinerea unei conferinţe a şefilor a zborurilor bombardierelor care
ta Tunisiei, Azub Rebai, a con examinarea problemei „Femeia Egiptului a adoptat următoarea bunalele franceze. Adunarea ce de guverne pentru rezolvarea au pe bord bombe cu hidrogen
şi drepturile civile". Luînd cu- rezoluţie: re anularea sentinţei de con ar îngreuna şi mai mult ţine problemei dezarmării şi întări şi retragerea trupelor america
damnat vehement barbaria co vîntul la acest punct de pe or damnare la moarte a patrioatei rea colaborării între ţări. In -re ne de pe teritoriul Angliei.
lonialiştilor francezi şi îndeo dinea de zi, reprezentanta In „Adunarea Naţională a Egip algeriene Djamila Buhired şi a rea unei conferinţe la nivel zoluţia adoptată în unanimita
sebi bombardarea localităţii Sa- diei, Mithan J ’lam, a subliniat tului condamnă cu vehemenţă tovarăşelor ei de luptă. inalt. O conferinţă la nivel te, comitetul executiv cheamă Muncitorii constructori din
kiet Sidi-Yussef din Tunisia de printre altele că situaţia femei acţiunile barbare pe care auto înalt trebuie să aibă loc, a de Hoole cer să se interzică con
către avioane franceze. La pro lor din ţările Asiei şi Africii s-a rităţile franceze, încâlcind drep
punerea acesteia, asistenţa a îmbunătăţit după ce aceste ţări turile omului, le săvîrşesc in clarat Nehru. India ar dori să
păstrat un moment de recule au obţinut independenţa. Ţările contribuie prin toate mijloacele
gere in memoria femeilor şi co posibile la ţinerea conferinţei.
piilor — victime ale agresiunii Asiei şi Africii, a spus ea, îşi războiul ce-1 duc împotriva lup struirea de baze americane pen
din Algeria, Tunisia şi din alte schimbă repede aspectul după tătorilor algerieni care luptă ştiri ştiri ştiri ©Scurte tru rachete pe teritoriul An
• scurte © scurte gliei.
ţări ale Africii şi Asiei. eliberarea lor de sub jugul do pentru libertate naţională. Adu
Le Min Kien, reprezentanta minaţiei străine şi colonialis narea adresează conştiinţei po
Republicii Democrate Vietnam, mului. poarelor, parlamentelor tuturor CAIRO. — La 17 februarie a sosit priţi de detaşamente ale poliţiei care încărcare şi descărcare a vaselor din
¦¦¦**¦?¦A M o î e la Cairo o delegaţie din Ghana, în au căutat să-i împiedice să ajungă la port. Greva a fost declarată după ce Represiuni
frunte cu Ako Adjgi, ministru de In prefectura oraşului. administraţia a concediat 69 docheri.
terne şi ministru al Justiţiei. Delega
ST0CKHOLM. - Preşedinta Uniu CAIRO. — După cum anunţă agen sîngeroase
r iţia va discuta probleme legate de or nii social-democrate a femeilor din
ş ic o m entă dinea de zi a conferinţei statelor afri Suedia, Inge Tursson, deputată în ţia MEN, U.R.S.S. ocupă primul loc în iordania
cane independente, care va avea ioc Riksdag, luînd cuvîntul la Karlsrnhe în comerţul exterior al Egiptului. In
viziune ; biroul de recent nazist cooptat la Acera în luna aprilie 1958. a subliniat că în rîndul opiniei pu
¦¦¦¦u¦¦o¦¦¦¦. Rugăm intea tor financiar in va avocatură al fostului in organele guverna blice suedeze creşte şi se întăreşte tr-un raport cu privire la comerţul BEIRUT (Agerpres). — După
o loare de 150 milioa guvernator al statu mentale de la Bonn LONDRA. — Agenţia Press Asso- mereu mişcarea împotriva înzestrării
unui dictator ne dolari, cel puţin lui New York, De- este Dittman. Datele ciation anunţa că la 17 februarie 1.000 armatei suedeze cu arma atomică. exterior al Egiptului pe anul 1957 în cum relatează ziarul „Aş-Sark",
pe o perioadă de wey, a primit 150.000 biografice ale sus- de docheri din portul Dublin au de
Prin 1936 Franco cinci ani. Altfel, ar dolari pentru aran num itului: nazist clarat grevă. Motivul acestei greve a PARIS. — In Franţa, potrivit unui tocmit de administraţia vămilor se după proclamarea federaţiei ira-
a început să se roa gumentează Franco, jarea concesionării. din anul 1937, şeful fost concedierea unor muncitori. Ac comunicat al Institutului naţional de
ge. In toate rugăciu- economia ţării se va liniei aeriene New secţiei de cadre pen tivitatea docuriior de mare adîncime statistică şi cercetări economice, în subliniază avantajele pentru Egipt de kiano-iordaniene, iu partea de
nile sale implora ha prăbuşi. York—Mexico com tru funcţionarii su din port este în întregime paralizată. cursul lunii ianuarie s-au majorat
paniei „Eastern Air periori ai Ministeru preţurile cu amănuntul la 250 cate pe urma comerţului cu Uniunea So vest a Iordaniei a început o
Dacă însuşi dicta Lines". lui. de Externe con NEAPOLE. — După cum transmite gorii de produse alimentare şi măr vietică, Republica Populară Ghineză campanie de teroare şi repre
torul spune lucrul a- dus de Ribbentrop. agenţia France Presse, la 17 februa furi industriale. şi celelalte ţări ale lagărului socialist. siuni sîngeroase împotriva refu
cesta, comentariile Dar, cum in S.U.A. Cu alte cuvinte, sufi rie un mare număr de şomeri din giaţilor palestinieni care se pro
*oo«¦¦e rul divin, pe Hitler sini de prisos. Re cinstea nu face casă ciente garanţii de lo Neapole au organizat o demonstraţie MELBOURNE. — După cum anunţă
şi Musolini să-i aju cunoaşterea lui nu bună cu congresme ialitate pentru gu agenţia Reuter, la (7 februarie doche WASHINGTON. — Biroul de reeen- nunţă impotriva alipirii regiu
te să se cocoţeze pe lasă loc nici unui nii şi organele gu paşnică in faţa prefecturii oraşului ce- rii din Melbourne au declarat o gre
tronul Spaniei. Fio echivoc. vernamentale, acti vernul Adenauer. Şi vă de 24 de ore, încetînd muncile de sămînt al S.U.A. a anunţai că la nilor fostei Palestina arabe la
vitatea lui. Schwartz pentru ca laborioasa rînd să li se dea de lucru şi posibili 1 ianuarie 1958 populaţia S.U.A. se Irak şi care cer efectuarea unui
rul divin, nu ştim, Adevărul supără a lezat susnumitele activitate desfăşurată plebiscit. Ziarul scrie că auto
¦*¦o*¦¦?¦*?¦«?¦?to¦¦OO*¦¦4<${>a¦• foruri. Consecinţa: de Dittman pe vre tăţi de frai. Demonstranţii au fost o- ridică la 172.790.000 persoane, cu trei rităţile iordaniene au operat a-
dar Hitier şi Muso- Cazurile de mită demiterea anchetato mea lui Hitler să nu milioane mai mult decît la I ianua restări in masă in cele mai
lini l-au binecuvin- in instituţiile guver rului Bernard Sch rămînă nerăsplătită, Ii mari. oraşe al.e t.a„ri.i..
tat din belşug cu ar namentale america wartz pentru „exces „capacitatea“ sa tie- rie 1957.
mament, cu monezi ne au devenit deose de zel". intrebuinţată, el a
strălucitoare şi chiar bit de frecvente, l i fost numit subsecre JAPONIA - un nou concurent NI %f/ i /% ÎLli N
cu oameni ca să înă nele au ieşit la ivea In limbajul cercu tar de stat la Minis la exploatarea petrol ului
buşe tinăra republică lă, altele insă conti rilor diriguitoare a- terul Afacerilor Ex din Orientul arab VINERI 21 FEBRUARIE 1958
spaniolă. Şi, cu gra nuă să rămînă in mericane, se vede terne de la Bonn.
ţia şi sprijinul celor umbra secretului. An treaba, adevărul es SPECTACOLE CIN EMAIOGRAFICE
doi dictatori, Franco chetatorul subcomi te un impostor. In Cu. siguranţă Ditl-
s-a urcat pe mult consecinţă trebuie rnan se simte acum TOKIO 19 (Agerpres). — declaral că companiile petroli DEVA ; Taifun la Nagasaki ! PE de carnaval j ORAŞT1H: Intîinire la
rivnitul tron pătat siei Camerei repre exclus cu orice preţ. in mediul său, mai Acum citva timp un grup finan fere americane şi engleze exer TROŞANI: cinema ,,7 Noiembrie” : b al; SIMBRIA: Vultur 101; HAŢEG:
de singe. De atunci, zentanţilor, dr. Ber- ales că este încon ciar japonez a obţinut din par cită pe toate căile presiuni asu Ulissc; cinema „Alexandru Sahia” : Gervai.sc; BARIJ MARE; Dansez cu
au trecut mai bine nard Schwartz, a L ip seşte jurat de mulţi, din tea guvernului Arabiei Sauditc pra guvernului din Kuweit spre Doua victorii: ALBA IULIA: Sala tine; LONEA : Lumea tăcerii; APOLDU
de 20 de ani. In toi demascat în ultimul foştii lui colegi. Re concesionarea zăcămintelor pe- a-1 determina să respingă ofer riul groazei î BRAD : Ştrengărită : DF. SUS : Inima cînta ; ZLATNA :
timp o serie de ase Ribbentrop gretă doar că in Irolifere care vor fi descoperite ta japoneză, fu urma presiunilor SEBEŞ: Gervaise; 1L1A O noapte Ghimpele; TE1U.Ş: Lumini verzi.
¦** acest timp Franco menea cazuri. lată fruntea ministerului in largul golfului Porsic, obli- americano-engleze, Kuweitul a
nu şi-a întrerupt ru citeva din e le : Ri- In Germania occi gîndu-se să verse guvernului
chard Mac, colabora dentală foştii fascişti nu este însuşi Rib saudit o redevenţă de 57 la su anunţat pc conducătorii grupu
¦¦?*¦¦ găciunile. Au dispă sint trataţi cu deose tă din beneficiile realizate, faţă lui financiar japonez că nu va SELECŢI UNI DIN PROGRAMUL DF RADIO
rut Hitler şi Muso- tor al comisiei fede bit respect. Guvernul bentrop. Deocamdată de 50 la sută cît obişnuiesc să lua deocamdată nici o hotărire
lini, dar dictatorului rale pentru proble Adenauer, din con- plătească trusturile petrolifere deoarece „mai aşteaptă oferte şi Programul I •• 6,4”) Atenţie la start, ră; 16,20 Sfaturi gospodăreşti; 17,0.•
mele telecomunica clesceniă faţă de ac se împacă insă cu occidentale ţărilor producătoare din altă parte". Societăţile pe- copii; 8,00 Materiale din presă ; 8,30 Din viaţa muzicală a oraşelor şi re
in veşnică căutare de ţiilor, a primit citeva tivitatea lor pe vre de petrol din Orientul mijlociu. trolifere anglo-americane, sub Muzică: 9,3<i Prietenii cintccului; 10,00 giunilor patriei ; 17,30 Roza viaturi
¦¦ ocrotitori — pămîn- mii de dolari din mea lui Hitler ii re faptul că Von Bren- Pentru ca actul de concesiune liniază agenţia Reuter, sint con Muzică clin operete; 12,00 Concert lor; 18,55 Sfatul medicului- „lliperhi-
¦¦*¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦0 teni, — nu i-a trebuit partea unei societăţi pune unul cite unul să devină efectiv, grupul japo vinse că există mari zăcăminte simfonic; 15,05 Concert, de estradă ; droza şi tratamentul ci” ; 19,05 Curs
pentru înlesnirea a- in funcţii de respon iano este un sir.guin- nez a început tratative cu auto petrolifere în largul mării între 15,50 Melodii populare romineşti; 16,15 de limba rusă; 19,15 Teatru la micro
prea mult timp sâ-i corclării concesiunii sabilitate. Cel mai rităţile din teritoriul Kuweit si teritoriile Arabiei Saudite şi Vorbeşte Moscova; 17,25 Muzică ro- fon : „Omul care aduce ploaie” de
găsească. In ultima unui canal de tele cios discipol al îna tuat de cealaltă parte a golfu Kuweitului. In lipsa unei con mînească de estradă; 18,00 Actualita Richard Nash; 21,15 Cîntă Trio Grigo
rugăciune, aflăm din- lui Persic. Agenţia Reuter rela- cesiuni din partea Kuweitului, tea în ţările socialiste; 18,30 Prin să rin; 21,30 Părinţi şi copii: 22,35
tr-o informaţie a zia intaşului său. contractul încheiat între Jnpo- lile de concert ale Capitalei; 19,55 Doine şi jocuri populare romineşti
rului „Sundaij Ti- fează că un purtător de cuvînt nja şj Arabia Saudită este ino Noapte bună, copii; 20,30 Jurnalul sa
mes", Franco a im T. O. telor; 21,45 Muzică uşoară: 23,10 BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; 6,00;
plorat pe d-l Dul- Concert de noapte. Programul I I : 7,00; 11,0 0 ; 13,00; 15,00: 17,00: U-,oo:
Ies ca S.U.A. să-i a- 14,20 Noi înregistrări de muzică popu 20,00; 22,00; 23,52 (programul I ),
corde anual un aju- lară romînească \ 14,40 Muzică uşoa 14,00: 16,00; 18,00: 21,00; 23.00; (pro
gramul II).
1 al grujfului financiar japonez a perant.
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188— 189. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr, 236.320 din 6 noiembrie 1949, — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — DEVA.