Page 7 - 1958-02
P. 7

Nr. 974                                                                                                                                                   DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                                 Pag. 3

                                                    ae                                                                                                    Ce măsuri I®conducerea minei Vulcan                                                                                     Veşti de la U.R.U.M.
                                                                                                                                                                                                                                                                                          Petroşani

                                                                                                                                  ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦$$)  pentru a da în anul 1958                                                                                                       fepjamentul
                                                                                                                                                               mai mult cărbune?                                                                                                            tinerilor
   Zi de duminică. Fuioare de aburi, Drumul vieţii l-a oprit la Hune- cale, nevisate. Omul simplu a ridi-
albe, ieşeau la fiece vorbă din gu­ doara, la uzină. Pe atunci, cele ci- cat capul, a văzut lumina, a înţeles
rile oamenilor. Lingă căminul cul­ teva furnale, laminorul, oţelăria, con- viaţa, rostul ei. Dezlănţuite, forţele

tural, ciliva tineri, fără să le pese slituiau U.F.H.-ul, uzina celor ce nu lui uriaşe au pornii pe făgaşul con-                                          Mina Vulcan s-a situat, prin                                                       a unui polizor dublu, pentru as­            electromecanici
de înţepăturile gerului, se hirjo- făceau altceva decît să taie cupoa- strucţiei, a înnoirilor. Sudorul Pleşa,

neau. Cojoacele răbufneau gros la ne şi să-şi omoare spleenul prin anonimul Pleşa de ieri, are azi la                                                     realizările din luna ianuarie a.c.,         Interviu cu tovarăşii                  cuţit scule miniere; amenajarea      f4
                                                                                                                                                          în fruntea tuturor exploatărilor                IOSIF COTOŢ                        unui şopron acoperit cu tablă
fiecare izbitură. Oamenii, cile doi, străinătăţi. A cunoscut din plin bi- cabinetul tehnic al combinatului o                                              din Valea Jiului, dînd peste                                                       recuperată pentru păstrarea uti­     , — Ain luat la cunoştinţă de în- ^
                                                                                                                                                          plan o însemnată cantitate de              directorul minei Vulcan                 lajelor reparate şi a celor care
trei, se opreau pentru moment să-i                                                          fişă, în care una după alta, inova­                           cărbune. Ne-am adresat tov.                                                        urmează să fie reparate (pînă        flăcărata întrecere socialistă a mi- J
                                                                                                                                                          Iosif Cotoţ rugîndu-l să răs­                     ION SABĂU                        acum erau neadăpostite şi deci
privească, apoi intrau în sală, în ă­                                                       ţiile i-au sporit prestigiul: in zile                         pundă cîtorva întrebări. De ase­        inginer şef al sectorului III              expuse intemperiilor şi degra­       l nerilor noştri şi ştiu că nouă, celor J
                                                                                                                                                          menea, am stat de vorbă cu in­                                                     dării) ; amenajarea unui depozit
untru era cald şi lume multă. Se                                                            de sărbătoare, pe reverul hainei lui                          gineri şefi de sectoare şi cu şe­                BLAJ TRAIAN                       pentru materiale pe sorturi şi       ( de la U.R.U.M. Petroşani ne revine 5
                                                                                                                                                          ful de brigadă Csiki Emeric.                          inginer                      dimensiuni, ca : fier rotund, fier
adunase aproape tot satul. La Ră-                                                           Cornel Pleşa, străluce Medalia Mun­                           Dăm mai jos răspunsurile lor.                                                      lat şi tot felul de laminate ; pa-   sarcina de a-i ajuta în muncă, prin •!
                                                                                                                                                                                               şeful sectorului V electromecanic             varea curţii şi atelierelor".
căştie aveau loc propunerile de can­                                                        cii, insigna „50 de ani de la pri­                               Tov. director IOSIF COTOŢ :                                                                                          Lbuna aprovizionare cu utilaj şi seu- ^
                                                                                                                                                          „Incepînd din anul 1952, pro­                  CSIKI EMERIC                           Pe tov. Csiki Emeric l-am
didaţi pentru alegerile din 2 martie.                                                       mul Congres al sindicatelor". Azi,                            ducţia minei Vulcan e în con­                  şeful brigăzii 310                  rugat să expună metodele de          lele necesare — spunea deunăzi to- )
                                                                                                                                                          tinuă creştere. In anul 1958                                                       muncă şi planurile brigăzii pe
                                                                                            pentru comunistul Pleşa, dorinţa de                           vom da o producţie cu 9,3 mai        Metoda de care vorbesc a şi în­               care o conduce, pentru anul          varăşul loan Ghinea, secretarul or- J
                                                                                                                                                          mare decît în anul 1957. Deşi        ceput să se aplice cu succes de               1958.
                                                                                            a face din urmaşul lui inginer chi­                           planul de extracţie al minei pe      către brigada lui Csiki Emeric.                                                    j ganizaţiei U.T.M. din uzină.        ^
                                                                                                                                                          anul în curs e cu 9,3 mai mare       Mai avem în vedere mecaniza­                     Tov. CSIKI EMERIC: „In
In hala înnegrită a secţiei lami­                                                           mist, nu mai e o dorinţă nerealiza­                           decît în anul 1957, totuşi, ex­      rea încărcării în abatajul-cameră             anul 1957 am chemat Ia între­        i Tinerii din sectorul mecanic au )
                                                                                                                                                          ploatarea Vulcan şi-a luat an­       prin introducerea maşinii de în­              cere socialistă toate brigăzile de     hofărît sa răspundă chemării ce- J
noare din Combinatul siderurgic                                                             bilă.                                                         gajamentul să dea în anul 1958       cărcat cărbune, maşină proiec­                tineret şi toate grupele care au       lor de ia Lonea şi s-au angajat 3
Hunedoara, la intervale regulate, ar­                                                          Şi pe măsura muncii sale, a me­                            cu 3 Ia sută mai mult cărbune        tată şi construită la Petroşani.              lucrat în abataje-cameră din în­
cul voltaic al aparatului de sudură                                                                                                                       peste plan. Randamentele vor         La înaintări avem în plan me­                 treaga Vale a Jiului şi am cîş-      I ca îi) cinstea alegerilor de la 2 -j
lumina puternic faţa şi pâinile unui                                                        ritelor sale, e şi aprecierea dată de                         trebui să crească cu 13 la sută,     canizarea încărcării sterilului cu            l'igat această întrecere, dînd pes­    martie, să livreze exploatărilor mi- ~]
                                                                                            popor, de partid.                                             faţă de anul 1957. Nu facem o        ajutorul maşinii sovietice de în­             te plan 6.000 tone cărbune. In         niere 200 bucăţi scaune, 40 căru- ~]
                                                                                                                                                          afirmaţie hazardată. Plecăm de       cărcat P.M.L. 5. Pentru reduce­               urma acestei victorii, am avut
om aplecai deasupra unei ţevi. Stro­                                                                                                                      Ia premise sigure. Fronturile de     rea preţului de cost, voi intro­              cinstea de a participa împreună
                                                                                                                                                          lucru le avem asigurate prin         duce armăturile metalice în ga­               cu întreaga brigadă, precum şi
pii de metal topii, roşii se prelin­                                                        In acea duminică de ianuarie, ge­                             pregătirile pe care le-am făcut      lerii şi voi încerca armarea în               cu şeful nostru de sector, ingine­   | cioare pentru lemn, 100 bucăţi va- ¦}
                                                                                                                                                          în anii din urmă, iar pregătirile    stratul 8, cu seîndură pe co-                 rul Săbău Ion, Ia Festivalul de
geau pe ţeavă In sfîrîit de cleşte                  nefacerile" stâplnirii capitaliste, a   roasă, în sala căminului cultural din    <>                   din anul 1958 vor fi mai mari        periş".                                       la Moscova. Pentru anul 1958,        f gonete de mină, 300 tone armă- -j
încins scufundat In apă. Un fum                     simţit Cornel Pleşa, alături de alţii   Răcăştie, aplauzele au răsunat sincere,  ţ                    cu 21 la sută faţă de anul tre­                                                    brigada pe care o conduc îşi
uşor, alb, se ridica la capetele ţevii.             ca el, oameni simpli, muncitori, „dul­  calde, pornite din adîncul sufletelor.   »                    cut.                                    Tov. ing. TRAIAN BLAJ —                    propune să dea peste plan 7.000      turi de fier pentru galerii, cîrlige, }
                                                    ceaţa" conducerii despotice, a asii-    Cornel Pleşa devenise candidat al        ţ                                                         şeful sectorului electromecanic :             tone cărbune ; să îmbunătăţeas­
   Se numeşte Cornel Pleşa. Înalt,                                                                                                                           Altă premisă de Ia care ple­      „Pentru a face fată sarcinilor de             că calitatea cărbunelui prin ale­    , tuburi de rambleu şi aeraj, suporţi J
adus de spate, are ochi aii, pătrun­                                                        F.D.P. Oare acest lucru nu are cea       ?                                                         producţie din anul 1958, am                   gerea sterilului la iocul de mun­
                                                                                                                                                          căm e următoarea : la mina           luat următoarele măsuri: ame­                 ca ; calificarea la locul de mun­    . pentru trenurile de roţi, precum şi J
                                                                                                                                                          Vulcan — şi aceasta e de cea         najarea secţiei de maşini şi
zători, ca flacăra aparatului pe care Pn2 i i au trecut. Şi odată cu trece- mai înaltă semnificaţie a cuvlntului $                                                                             unelte şi dotarea ei cu strun­                                                     ^; alle materiale mecanice.           *J1
                                                                                                                                                                                               guri, freze şi morteze noi (lucru
il mînuieşte.                                                                                                                                                                                                                                                                     L Tinerii electromecanici au promis

                                                    rea lor, Hunedoara, uzina, oamenii, om> a cuvintului democra.ie                                                                                                                                                               - că vor ajuta minerii din abataje ~J
  Născut acum aproape 41 de ani pe
meleagurile AbriŞdului, a cunoscut au cunoscut schimbări adinei, radi-                                 A. JURCA                                                                                                                                                                   f prin confecţionarea peste plan a u- J

de mic copil munca.        Tatăl Iul   era                                                                                           î                                                                                                                                            nor motoare electrice şi transforma- Ţ
fierar. Toată ziua, de    dimineaţa   pînă                                                                                                                                                                                                                                        tori de linii. Pe întreaga uzină, ti- }J
                                                 ¦  Circumscripţia medicala

                                                 ?
seara, cu ciocanul în nună, potco­ ?¦
                                                                                                                                                                                                                                                                                  [ nerii s-au angajat să realizeze în J

vea  vitele  celor  care  le  aveau,  re­        O                                                                                                                                                                                                                                f această perioadă economii Ia preţul )
                                                 ?
para căruţe, punea rajuri pe roţi. ?                            îşi lărgeşte activitatea                                                                                                                                                                                          f de cost de 152.000 lei.             î

Clnd Cornel a prins ceva puteri,                                                                                                                                                                                                                                                                                        1

atit cit să poală fine barosul în mi­ t SIMERIA (de la subredacţia                          două noi secţii — de stomato­                                                                                                                                                         Construcţii metalice 1
                                                                                            logie şi pediatrie. In acest scop
nă, a început alături de tatăl său *noastră voluntară). La circum­                          sfatul popular raional, prin sec­                                                                                                                                                                peste plan
                                                                                            ţia sănătate, va aloca sumele
să ciocănească, să potcovească, să s c r ip ţia medicală a oraşului                                                                                                                                                                                                                    In secţia construcţii metalice, J
                                                                                            necesare pentru amenajarea a-                                                                                                                                                         [ muncitorii lucrează cu multă trage- 1
pună rafuri. A făcut acest lucru pînă '*Simeria vin mulţi oameni pen-                                                                                                                                                                                                             ( re de inimă. Sudorul Alexandru 3
                                                                                            cestor secţii. Devizul de chel­                                                                                                                                                       ) Covaci, propus candidat al F.D.P. -j
la încorporare. Paralel cu aceasta, Ltru consultaţii. Personalul me­

a învăţat şi sudura.                             d i c a l care deserveşte circum-

- « ¦ ¦ ¦ « « « ¦ « « « « « « « « « « o * » * * «»«<’* scripţia a ciştigat de mult în­      tuieli a fost aprobat făcîndu-se                              mai mare importanţă — am reu­        ce în parte s-a şi făcut) ; atelier           că a doi ajutori mineri şi a doi     ( în circumscripţia electorală regio- "]
                                                                                            comanda pentru procurarea de                                  şit să ne formăm cadre stabile       separat pentru recondiţionarea                mineri; economii de material         [ nală nr. 63, împreună cu ceilalţi 1
                                                    crederea oamenilor. Recoman­            aparatură medicală necesară. A-                               din care putem forma grupe o-        burghiHor miniere; atelier se­                lemnos prin răpirea jugurilor        [ sudori ca Nicu Contanfin şi tinerii ^
                                                                                            ceste secţii vor funcţiona în lo­                             mogene care vor da randamen­         parat pentru repararea craţere-               din abataj înainte de prăbuşi­       - Ghiţă Făcăuanu, loan Ciur şi Ni- i
O nouă construcţie                               dările medicale şi îndrumarea              calul circumscripţiei medicale                                te cu mult mai sporite. Dacă în                                                    re".                                 , colae Bencovici, dau în fiecare zi -j
                                                 către spitalele de specialitate,                                                                         anul 1957 am calificat mineri,       lo r ; montarea în fierărie a încă                                                 [ rite 2—3 vagonete noi peste sar- Ţ
     la Aninoasa
                                                 sînt făcute întotdeauna la tim-

   ANINOASA (De la subredac-                     pul potrivit.                              a oraşului şi vor fi de un real                               ajutori mineri, artificieri, vago­   unui ciocan mecanic de forjat şi              ION flAi.AN                          f cinile de pian. Echipa lui Simion j
fia noastră voluntară). De au­                                                                                                                            netari, în număr de 400, în 1958
rind, la Aninoasa s-a ridicat o                     In anul acesta circumscripţia folos atit pentru simerieni, cit                                        am prevăzut calificarea unui nu­                                                                                        ( Pascu, sudor, îşi depăşeşte în me- J
nouă construcţie. Ea este desti­                                                                                                                          măr de 800 oameni.
nată pentru repetiţiile formaţii­                   medicală Simeria îşi va lărgi . şi pentru cei din satele din jur.                                                                          Corul pionierilor din Vulcan                                                       [- die norma la executarea unor scau- ^
lor cultural artistice şi pregă­                                                                                                                             Mina Vulcan e în plină dez­
tirii diferitelor discipline spor­                  activitatea prin Înfiinţarea a          SABIN MUNTEANU                                                voltare. Are 12 blocuri cu 12                                                                                           !•' ne şi cărucioare pentru minerii din I
tive.                                                                                                                                                     strate, dintre care pînă în pre­
                                                                                                                                                          zent avem deschise doar 6 blo­                                                                                          ( Vulcan. De asemenea, echipa de ^
   In prezent, intr-o sală a noii                                                                                                                         curi. Cînd se vor deschide şi
clădiri elevii şcolii de 7 ani,                                                                                                                           celelalte 6 blocuri, mina Vulcan                                                                                        [ constructori metalici, condusă de •]
fac repetiţia unui program de                                                                                                                             va da cea mai mare producţie
gimnastică sub conducerea prof.                     Curs de perfecţionare tehnică                                                                         de cărbune din Valea Jiului. Dar                                                                                        f Alexandru Mihăilă, lucrînd la o )
I.eonora Prada, iar in sala de                             a inginerilor mineri                                                                           aceasta e o problemă a anilor
lectură s-a şi ţinut o „diminea­                                                                                                                          ce vin — îşi încheie expunerea                                                                                          ; comandă de aparate pentru buraj ^
ţă de basme", in cadrul căreia,                                                                                                                           tov. director Cotoţ".
tov. Evanglielina Pintea a pre­                                                                                                                                                                                                                                                   (c u nisip, îşi îndeplineşte zilnic nor- -j
zentat copiilor povestea „Bob                                                                                                                                Tov. ing. ION SĂBĂU — şe­
de griu“ de Vladimir Colin.                                                                                                                               ful sectorului III : „Anul trecut,                                                                                      i ma cu 120—130 la sută. Tot în )
                                                                                                                                                          sectorul III pe care-1 conduc, a
                                I. STELIAN          La Institutul de mine „Gheor-           ing. D. C. Trăuşanu, „Despre                                  dat 1.100 tone cărbune peste                                                                                            r această secţie, lăcătuşul Eugen j
                                                 ghe Gheorghiu-Dej“ din Petro­              aplicaţiile radiometriei în indus­                            plan. Planul de pregătire l-am
                       — 'k —                    şani, s-a deschis un curs de               tria cărbunelui, petrolului şi mi­                            realizat cu 100 Ia sută. Nici                                                                                           [ Heinz obţine importante depăşiri de )
                                                 perfecţionare tehnică cu o durată          nereurilor", pentru determinarea                              anul acesta nu stăm rău. In a
Un cerc de învăjămîni                            de 6 săptămîni, pentru informa-            rezervelor de cărbune energetic                               doua decadă a lunii ianuarie,                                                                                           f plan, lucrind la confecţionarea şi
                                                                                            şi cocsificabil, petrol şi mine­                              avem 771 tone cărbune peste
      politic U.T.M.                             rea şi documentarea tehnică a              reuri. Conferinţa a fost însoţită                             plan. Pentru anul 1958, sectorul                                                                                        ( încercarea la presă a unor noi i
                                                                                            de proiecţiuni, şi urmată de dis­                             III îşi propune să dea 5.000 tone
cu rezultate frumoase                            inginerilor de mine din exploa­            cuţii.                                                        cărbune peste plan ; să-şi de­                                                                                          • prototipuri de slilpi metalici pentru -
                                                                                                                                                          păşească planul la pregătiri cu
   SEBEŞ (de la subredacţia                      tare cu metodele noi de mare                  Alte probleme tratate privesc :                            10 la sută; productivitatea pla­                                                                                        Labataje.  J
noastră voluntară). — Ca aproa­                                                             „Acţionarea electrică a transpor­
pe in toate organizaţiile de bază                rentabilitate utilizate în tehnica         tului în subteran" de conf. ing.                              nificată cu 5 Ia sută şi să re­                                                                                         [ Pentru cel mai bun (j
U.T.M. din raionul Sebeş şi la                   minieră, c a : săpare, susţinere           Petrik Arpad, „Noutăţi în pre­                                ducă preţul de cost cu 1,5 la                                                                                           ( muncitor pe profesie ^
organizaţia U.T.M. din G.A.S.                                                               parare", de prof. 'ing Abraham                                sută. In acest scop vom în­
Miercurea funcţionează un cerc                   etc.                                                                                                     druma cit mai mulţi muncitori             Recent, Comitetul raional U.T.M. Petroşani a iniţiat' or­                     f Aşa au numit tinerii din secţia 1
de învăţămint politic U.T.M.                        Participă prin rotaţie, pe se­          Ladislau, „Consideraţiuni noi                                 din sector spre şcolile de califi­   ganizarea unui festival raional al pionierilor. Acţiunea a fost                    ; mecanică, iniţiativa luată acum ci- )
Materialele studiate aici sînt a-                                                           privind silicoza", de conf. ing.                              care. Vom aplica la abatajul-        organizată in scopul dezvoltării activităţii cultural-artistice
xate pe tema : „Să ne cunoaş­                    rii, cadre inginereşti din exploa­         Bogdan Gheorghe, „Lucrări la                                  cameră din stratul HI, condus                                                                                             leva zile în scopul de a stimula -j
tem frumuseţile şi bogăţiile pa-                 tările noastre miniere şi din              zi“ de conf. ing. Melenciuc Vla­                              de Csiki Emeric, metoda came­        in rindul pionierilor şi descoperirii de talente artistice in rin-                   interesul strungarilor, pentru între- ¦)
triei“.                                          ţară.                                                                                                    relor suprapuse, ceea ce ne va       dul acestora. Răspunzind acestei acţiuni, organizaţiile U.T.M.                     , ţinerea în perfectă ordine a utila- )
                                                                                            dimir, „Transporturile cu funi-                               asigura continuitatea producţiei.    şi de pionieri din Vulcan, ajutate de corpul didactic şi de                        ( jelor, pentru îmbunătăţirea călită- 1
   Ca propagandistă a fost alea­                    Cuvînlul de deschidere a fost                                                                                                              iov. Ghehan Ervin, dirijorul corului, au recrutat aproare 100                      ( ţii produselor şi pentru întărirea ^
                                                 rostit de tov. decan conf. ing.            cularul", de prof. ing. Paul Eu­                                                                   copii pentru înfiinţarea unui ansamblu coral. Iată-i' in clişeu                    Ldisciplinei în muncă. Primele re- j
                                                 Leţu Nicolae de la Facultatea                                                                                                                 pe cei mai buni cintăreţi ai şcolilor romină şi maghiară de                          zultate după începerea întrecerii,
                                                 de mine, după care au urmat                gen, însoţită de proiecţiuni, „Pu­                                                                 7 ani, prezentind primul lor spectacol comun. Iri cadrul fazei o-                  r arată voinţa tinerilor — care for- )
                                                 conferinţele tehnice de speciali­                                                                                                             râşeneşti a festivalului ei au prezentat pe scena clubului mi­                     [ mează 95 la sută din personalul ^
                                                 tate ale cadrelor didactice din            ţuri la mare adîncime", de conf.                                                                   nier „I. C. Frimu" din Vulcan, cintece romineşli, sovietice şi                       secţiei — pentru a-şi îmbunătăţi ^
                                                 institut, privind problemele teh­                                                                                                             maghiare, care s-au bucurat de un real succes.
                                                 nicii noi ale exploatărilor noas­          ing. Brădeanu N.                                                                                                                                                                      : continuu munca lor. Printre frun- j
                                                 tre carbonifere şi miniere.                                                                                                                         Micii cintăreţi amatori au certitudinea că vor face faţă
                                                                                               Alte expuneri vor oglindi teh­                                                                  cu cinste şi fazei raionale a festivalului pionierilor.                            laşii secţiei se numără tinerii loan 1
                                                    Astfel, tov. prof. ing Trufin
                                                 Emil a tratat „Despre scurgeri­            nica nouă şi în celelalte sec­                                                                                                                                                        [. Ştir, Angelica .Manta şi Ludovic 1
                                                 le de curent în reţelele miniere,
                                                 pericolele electrocutării şi mij­          toare ale mineritului.                                                                                                                                                                L Szatinari, strungari bine calificaţi, ^
                                                 loacele de evitare", iar tov. conf.
                                                                                                                    MARIA CONSTANTIN                                                                                                                                              L care, pe lingă o întreţinere exempla- ^

                                                                                                                           corespondentă                                                                                                                                          f ră a utilajului, se dovedesc a fi şi -j

                                                                                                                                                                                                                                                                                  ( buni organizatori ai locului de mun- ]

                                                                                                                                                                                                                                                                                  ( că.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        1

să tovarăşa Elena Petraşcu. Ea                                  <e> o> »                    «g><!•-a-                <i- o cs* «î-o o o                                                                                                      > <2> -“O*- ¦'t®> <3**<Ţ>-*$>

a predat pînă în prezent un nu­

măr de 6 lecţii, prevăzute in                                                               aMi i li                                                                                           fra stabilită, devine greu reduc­ sul de producţie a fontei decla­                 tor, pentru asigurarea unei fon­
programul cercului respectiv.                                                                                                                                                                  tibil, comportînd un consum su­ sate dimensional, prezintă în                      te de calitate va trebui să fie în­
Acest cerc este frecventat                                                                                                                                                                     plimentar de cocs şi un timp special dezavantajul că avînd o                       dreptată în primul rînd înspre

de toţi utemiştii din G. A. S.                                                              indici                                                                                             sporit pentru transformare în                 compoziţie cu totul neomogenă,       aprovizionarea ritmică a furna­
Miercurea. Predarea se face pe                                                                                                                                                                                                               ea provenind din diferite des­       lelor cu materii prime şi mate­
bază de plan, iar cursanţii stu­                      Dacă pentru reducerea rebutu­         Chim. NICOLAE CH1NDLER                                        loţilor, cînd nu s-a respectat       fontă.                                        cărcări a căror calitate practic     riale, cunoscut fiind că numai
diază bine materialele indicate                     rilor sau măcar pentru menţine­                                                                       regimul termic şi duratele de           Principalele cauze care au                 nu poate fi urmărită, conducerea     un mers în plin, asigură şi o
intocmindu-şi notiţe.                                                                                                                                                                                                                        ştiinţifică a procesului de elabo­   calitate bună fontei. Printr-o
                                                                                                                                                                                               dus la obţinerea aglomeratului                rare a oţelului este mult îngreu­    bună întreţinere şi asigurarea
   In asimilarea cunoştinţelor                                                                                                                                                                 declasat din punct de vedere ca­              nată, iar în cazul cînd este liv­    reparării în bune condiţiuni şi
predate s-au remarcat în mod                                                                                                                                                                   litativ, au fost în primul rînd,              rată în bucăţi mari, procesul de     la timp a oalelor de fontă şi
deosebit tinerii Mihai Ropellt,                                                                                                                                                                folosirea în amestecul dozat al               topire se prelungeşte.
Teodor Martis si alţii.                                                                                                                                                                        prafului de furnal şi al siderilei                                                 de zgură, se va putea asigura
                                                                                                                                                                                               în proporţii cu totul variabile,                 Utilizarea fontei declasate chi­  evacuarea ritmică a produselor
                                      I. IULIAN                                                                                                                                                o atenţie prea redusă acordată

                                                    rea lor în limita cifrelor tolerate, şef adjunct al serviciului control cocsificare, cînd s-a supraîmbibat dozării corecte a componenţilor, mic duce de asemenea la pier­ — condi(ie la fel de însemnată
                                                                                            tehnic calitativ de la C.S. Hunedoara                         cu apă cocsul etc. — toate cu
     Activitate                                     există o preocupare destul de se­                                                                     efecte negative asupra calităţii     cît şi utilizarea cocsului de gra­            deri de producţie, un conţinut de    ca şi aprovizionarea ritmică.
          rodnică                                   rioasă din partea secţiilor pro­        a căi bunilor de Lupeni, Uricani                                                                   nulase mai mare decît cea pres­               sulf peste cel admis ducînd la          De asemenea, întreţinerea în
                                                    ductive, faţă de reducerea de­          şi Vulcan, cu proprietăţi de coc­                             cocsului..                           crisă în procesul tehnologic. Ne-             prelungirea duratei de afînare a
                                                    clasatelor, preocuparea acestora                                                                         Este necesar pentru viitor a      funcţionarea ciururilor de pat a              şarjei, iar unul de siliciu, la a-   cele mai bune condiţiuni a apa­
                                                                                                                                                                                                                                                                                  raturii de măsură şi control —

   Biblioteca sătească din Mier­                    este mult mai mică.                     sificare diferite, cît şi calităţii                           se lua măsuri mai severe pentru      atras după sine desfăşurarea ne­              tacarea căptuşelii refractare a      utilizarea din plin a indicaţiilor
curea, pe bună dreptate s-a                            In cele ce urmează, se vor a-        necorespunzătoare a sem'icocsu-                               respectarea procesului tehnolo­      uniformă a procesului de aglo­                cuptorului, deci la uzura lui        acestora — în sensul luării mă­
bucurat de aprecierea cititorilor                                                           lui de Călan şi în special a ce­                              gic îri cele mai mici amănunte,      merare în secţiunea straiului de              prematură. Şi un conţinut prea       surilor celor mai potrivite în
şi a organelor ei superioare. Re­                   naliza cîteva din cauzele decla­        lui de Petrila, mai ales în pri­                              pentru a evita suprapunerea de­      minereu.                                      mare de mangan duce la prelun­       momentul apariţiei primelor
zultatele obţinute in muncă in                      sării unor produse în Combina­          vinţa conţinutului de materii vo­                             ficienţelor interne peste cele ca­                                                 girea afînării.                      simplome de mers deranjat, va
anul trecut sint deosebit de fru­                   tul siderurgic Hunedoara, în lu­                                                                      uzate de inconstanţa calitativă         Remedierea defecţiunilor cali­                                                  trebui să constituie de aseme­
moase.                                              mina situaţiilor calitative din a-      latile.                                                       a materiilor prime indigene.         tative arătate, poate şi trebuie                 Calitatea fontei a fost influ­    nea o preocupare pentru furna-
                                                                                               Livrarea de către Combinatul                                                                    făcută în acest an, în primul                 enţată negativ de folosirea mi­      liştii de la ambele secţii.
   Mergind in acelaşi ritm de                       nul 1957.                                                                                                Fabrica de aglomerare a mi­       rînd prin îmbunătăţirea aprovi­               nereurilor şi a calcarului cu
activitate, bibliotecara Solomon                       Deşi la uzina cocsochimîcă re­       carbonifer Valea Jiului a căr­                                nereurilor, de asemenea a depă­      zionării cu materii prime, Apro­              granulaţii necorespunzătoare,           Realizările siderurgiştilor hu-
şi-a reînceput şi in acest an                                                               bunilor din stocul de avarii, de­                             şit procentul admis de declasate     vizionare care trebuie să fie rit­            datorită variaţiilor în rezistenţă   nedoreni în anul 1957 în privin­
munca cu aceeaşi rivnâ şi sir-                      zistenţa medie la cocs în cursul        gradaţi din punct de vedere al                                pe întregul an, depăşiri masive      mică pentru fiecare component                 mecanică a cocsului, precum şi       ţa depăşirii planului, a creşterii
guinţâ. Ajutată de comitetul                        anului a fost de 280 kg. la toba        proprietăţilor de cocsificare, a                              avînd în special în primul tri­      al şarjei, inclusiv praful de fur­            unor neglijenţe la dozarea şi        productivităţii muncii, în reali­
comunal de partid şi de cadrele                     Sundgreen, deci satisfăcătoare,         dus de asemenea la scăderi se­                                mestru al anului.                    nal şi minereul mărunt livrat                 încărcarea în furnale a şarjelor.    zarea de economii, au fost re­
didactice: Eugenia Ţugui, Ta-                       variaţiile extrem de mari şi ne         rioase a indicilor de rezistenţă
tiana Sandru, Petru Teslare şi                      referim în special la perioadele        în perioada respectivă.                                          Principalul indice calitativ      de Trustul minier Hunedoara.                     Neaprovizionarea ritmică cu       marcabile, depăşind realizările
alţii, biblioteca a obţinut reali­                  cînd a fost mult sub această ci­                                                                      al aglomeratului fieros este con­
zări frumoase.                                      fră, au provocat perturbaţii în ex­        Nici cocsarii nu au făcut to­                              ţinutul de oxid fieros, care, pro­   De asemenea, va trebui acorda­                materii prime, cît şi neevacua-      din loti anii trecuţi.
                                                    ploatarea furnalelor, reflectate        tul pentru a asigura o calitate                               centual, pentru un aglomerat de
   Astfel, in Miercurea, activea­                   atît prin scăderea producţiei,          constantă a cocsului. Au fost                                 buna calitate, trebuie să fie cu­    tă o mai mare atenţie întreţi­                rea riim’că a fontei şi zgurii, au      Anul 1958, pe lingă succese
ză acum 13 cercuri de citit toa­                    cît şi printr-o calitate necores­       cazuri cînd măcinarea componen.                               prins între 18-22 la sută.
                                                    punzătoare a fontei produse, în         ţilor şarjei de cocsificare nu s-a                                                                 nerii şi reparării morilor cu vai-            dus la dese perioade de mers         şi mai mari în domeniile men­

                                                                                                                                                                                               turi, pentru asigurarea în per­               redus a furnalelor, perioade în      ţionate, va trebui să facă un

te cu o vie activitate. Menţio­ special în primul semestru al făcut la fineţea prescrisă, cînd Aglomeratul cu conţinut de o- manenţă a unei granulaţii a care calitatea fontei produse a pas înainte şi în privinţa ridi­
                                                                                            din neglijenţă, la dozare, s-au                               xid fieros sub cel indicat, este
năm totuşi pe cele conduse de                       anului.                                 substituit componenţii din reţetă                             fragil, sfărîmîndu-se în furnal—     cocsului în limitele prescrise.               fost întotdeauna nesalisfăcăloa-     cării calităţii produselor, în sen­
Eleonora Nislor şi Silviu Bo-                         Variaţiile mari ale rezistenţei       cu alţi componenţi, strieîndu-se                              cu toate consecinţele negative          La furnale, p rocentul a d m i s           re, în special la secţia doua        sul de a nu se depăşi la nici
jescu.                                                                                      raportul dozimetric, cînd nu s-a                              asupra funcţionării acestuia —                                                     furnale.                             o secţie procentul admis de re­
                                                    cocsului, s-au datorat în primul                                                                                                           de d e c l a s a t e a fost d e p ă ş i t la
                             IULIAN IONAŞ           rînd livrării în amestec, în pro­

                    corespondent                    porţii variabile de la zi la zi, făcut o bună comprimare a pi­ iar cel cu oxidul fieros peste ci- a m b e l e secţii. Utilizarea în Droce                                                Preocuparea principală pe vii­ buturi şi declasate.
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12