Page 7 - 1958-02
P. 7
Nr. 974 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
ae Ce măsuri I®conducerea minei Vulcan Veşti de la U.R.U.M.
Petroşani
¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦$$) pentru a da în anul 1958 fepjamentul
mai mult cărbune? tinerilor
Zi de duminică. Fuioare de aburi, Drumul vieţii l-a oprit la Hune- cale, nevisate. Omul simplu a ridi-
albe, ieşeau la fiece vorbă din gu doara, la uzină. Pe atunci, cele ci- cat capul, a văzut lumina, a înţeles
rile oamenilor. Lingă căminul cul teva furnale, laminorul, oţelăria, con- viaţa, rostul ei. Dezlănţuite, forţele
tural, ciliva tineri, fără să le pese slituiau U.F.H.-ul, uzina celor ce nu lui uriaşe au pornii pe făgaşul con- Mina Vulcan s-a situat, prin a unui polizor dublu, pentru as electromecanici
de înţepăturile gerului, se hirjo- făceau altceva decît să taie cupoa- strucţiei, a înnoirilor. Sudorul Pleşa,
neau. Cojoacele răbufneau gros la ne şi să-şi omoare spleenul prin anonimul Pleşa de ieri, are azi la realizările din luna ianuarie a.c., Interviu cu tovarăşii cuţit scule miniere; amenajarea f4
în fruntea tuturor exploatărilor IOSIF COTOŢ unui şopron acoperit cu tablă
fiecare izbitură. Oamenii, cile doi, străinătăţi. A cunoscut din plin bi- cabinetul tehnic al combinatului o din Valea Jiului, dînd peste recuperată pentru păstrarea uti , — Ain luat la cunoştinţă de în- ^
plan o însemnată cantitate de directorul minei Vulcan lajelor reparate şi a celor care
trei, se opreau pentru moment să-i fişă, în care una după alta, inova cărbune. Ne-am adresat tov. urmează să fie reparate (pînă flăcărata întrecere socialistă a mi- J
Iosif Cotoţ rugîndu-l să răs ION SABĂU acum erau neadăpostite şi deci
privească, apoi intrau în sală, în ă ţiile i-au sporit prestigiul: in zile pundă cîtorva întrebări. De ase inginer şef al sectorului III expuse intemperiilor şi degra l nerilor noştri şi ştiu că nouă, celor J
menea, am stat de vorbă cu in dării) ; amenajarea unui depozit
untru era cald şi lume multă. Se de sărbătoare, pe reverul hainei lui gineri şefi de sectoare şi cu şe BLAJ TRAIAN pentru materiale pe sorturi şi ( de la U.R.U.M. Petroşani ne revine 5
ful de brigadă Csiki Emeric. inginer dimensiuni, ca : fier rotund, fier
adunase aproape tot satul. La Ră- Cornel Pleşa, străluce Medalia Mun Dăm mai jos răspunsurile lor. lat şi tot felul de laminate ; pa- sarcina de a-i ajuta în muncă, prin •!
şeful sectorului V electromecanic varea curţii şi atelierelor".
căştie aveau loc propunerile de can cii, insigna „50 de ani de la pri Tov. director IOSIF COTOŢ : Lbuna aprovizionare cu utilaj şi seu- ^
„Incepînd din anul 1952, pro CSIKI EMERIC Pe tov. Csiki Emeric l-am
didaţi pentru alegerile din 2 martie. mul Congres al sindicatelor". Azi, ducţia minei Vulcan e în con şeful brigăzii 310 rugat să expună metodele de lele necesare — spunea deunăzi to- )
tinuă creştere. In anul 1958 muncă şi planurile brigăzii pe
pentru comunistul Pleşa, dorinţa de vom da o producţie cu 9,3 mai Metoda de care vorbesc a şi în care o conduce, pentru anul varăşul loan Ghinea, secretarul or- J
mare decît în anul 1957. Deşi ceput să se aplice cu succes de 1958.
a face din urmaşul lui inginer chi planul de extracţie al minei pe către brigada lui Csiki Emeric. j ganizaţiei U.T.M. din uzină. ^
anul în curs e cu 9,3 mai mare Mai avem în vedere mecaniza Tov. CSIKI EMERIC: „In
In hala înnegrită a secţiei lami mist, nu mai e o dorinţă nerealiza decît în anul 1957, totuşi, ex rea încărcării în abatajul-cameră anul 1957 am chemat Ia între i Tinerii din sectorul mecanic au )
ploatarea Vulcan şi-a luat an prin introducerea maşinii de în cere socialistă toate brigăzile de hofărît sa răspundă chemării ce- J
noare din Combinatul siderurgic bilă. gajamentul să dea în anul 1958 cărcat cărbune, maşină proiec tineret şi toate grupele care au lor de ia Lonea şi s-au angajat 3
Hunedoara, la intervale regulate, ar Şi pe măsura muncii sale, a me cu 3 Ia sută mai mult cărbune tată şi construită la Petroşani. lucrat în abataje-cameră din în
cul voltaic al aparatului de sudură peste plan. Randamentele vor La înaintări avem în plan me treaga Vale a Jiului şi am cîş- I ca îi) cinstea alegerilor de la 2 -j
lumina puternic faţa şi pâinile unui ritelor sale, e şi aprecierea dată de trebui să crească cu 13 la sută, canizarea încărcării sterilului cu l'igat această întrecere, dînd pes martie, să livreze exploatărilor mi- ~]
popor, de partid. faţă de anul 1957. Nu facem o ajutorul maşinii sovietice de în te plan 6.000 tone cărbune. In niere 200 bucăţi scaune, 40 căru- ~]
afirmaţie hazardată. Plecăm de cărcat P.M.L. 5. Pentru reduce urma acestei victorii, am avut
om aplecai deasupra unei ţevi. Stro Ia premise sigure. Fronturile de rea preţului de cost, voi intro cinstea de a participa împreună
lucru le avem asigurate prin duce armăturile metalice în ga cu întreaga brigadă, precum şi
pii de metal topii, roşii se prelin In acea duminică de ianuarie, ge pregătirile pe care le-am făcut lerii şi voi încerca armarea în cu şeful nostru de sector, ingine | cioare pentru lemn, 100 bucăţi va- ¦}
în anii din urmă, iar pregătirile stratul 8, cu seîndură pe co- rul Săbău Ion, Ia Festivalul de
geau pe ţeavă In sfîrîit de cleşte nefacerile" stâplnirii capitaliste, a roasă, în sala căminului cultural din <> din anul 1958 vor fi mai mari periş". la Moscova. Pentru anul 1958, f gonete de mină, 300 tone armă- -j
încins scufundat In apă. Un fum simţit Cornel Pleşa, alături de alţii Răcăştie, aplauzele au răsunat sincere, ţ cu 21 la sută faţă de anul tre brigada pe care o conduc îşi
uşor, alb, se ridica la capetele ţevii. ca el, oameni simpli, muncitori, „dul calde, pornite din adîncul sufletelor. » cut. Tov. ing. TRAIAN BLAJ — propune să dea peste plan 7.000 turi de fier pentru galerii, cîrlige, }
ceaţa" conducerii despotice, a asii- Cornel Pleşa devenise candidat al ţ şeful sectorului electromecanic : tone cărbune ; să îmbunătăţeas
Se numeşte Cornel Pleşa. Înalt, Altă premisă de Ia care ple „Pentru a face fată sarcinilor de că calitatea cărbunelui prin ale , tuburi de rambleu şi aeraj, suporţi J
adus de spate, are ochi aii, pătrun F.D.P. Oare acest lucru nu are cea ? producţie din anul 1958, am gerea sterilului la iocul de mun
căm e următoarea : la mina luat următoarele măsuri: ame ca ; calificarea la locul de mun . pentru trenurile de roţi, precum şi J
Vulcan — şi aceasta e de cea najarea secţiei de maşini şi
zători, ca flacăra aparatului pe care Pn2 i i au trecut. Şi odată cu trece- mai înaltă semnificaţie a cuvlntului $ unelte şi dotarea ei cu strun ^; alle materiale mecanice. *J1
guri, freze şi morteze noi (lucru
il mînuieşte. L Tinerii electromecanici au promis
rea lor, Hunedoara, uzina, oamenii, om> a cuvintului democra.ie - că vor ajuta minerii din abataje ~J
Născut acum aproape 41 de ani pe
meleagurile AbriŞdului, a cunoscut au cunoscut schimbări adinei, radi- A. JURCA f prin confecţionarea peste plan a u- J
de mic copil munca. Tatăl Iul era î nor motoare electrice şi transforma- Ţ
fierar. Toată ziua, de dimineaţa pînă tori de linii. Pe întreaga uzină, ti- }J
¦ Circumscripţia medicala
?
seara, cu ciocanul în nună, potco ?¦
[ nerii s-au angajat să realizeze în J
vea vitele celor care le aveau, re O f această perioadă economii Ia preţul )
?
para căruţe, punea rajuri pe roţi. ? îşi lărgeşte activitatea f de cost de 152.000 lei. î
Clnd Cornel a prins ceva puteri, 1
atit cit să poală fine barosul în mi t SIMERIA (de la subredacţia două noi secţii — de stomato Construcţii metalice 1
logie şi pediatrie. In acest scop
nă, a început alături de tatăl său *noastră voluntară). La circum sfatul popular raional, prin sec peste plan
ţia sănătate, va aloca sumele
să ciocănească, să potcovească, să s c r ip ţia medicală a oraşului In secţia construcţii metalice, J
necesare pentru amenajarea a- [ muncitorii lucrează cu multă trage- 1
pună rafuri. A făcut acest lucru pînă '*Simeria vin mulţi oameni pen- ( re de inimă. Sudorul Alexandru 3
cestor secţii. Devizul de chel ) Covaci, propus candidat al F.D.P. -j
la încorporare. Paralel cu aceasta, Ltru consultaţii. Personalul me
a învăţat şi sudura. d i c a l care deserveşte circum-
- « ¦ ¦ ¦ « « « ¦ « « « « « « « « « « o * » * * «»«<’* scripţia a ciştigat de mult în tuieli a fost aprobat făcîndu-se mai mare importanţă — am reu ce în parte s-a şi făcut) ; atelier că a doi ajutori mineri şi a doi ( în circumscripţia electorală regio- "]
comanda pentru procurarea de şit să ne formăm cadre stabile separat pentru recondiţionarea mineri; economii de material [ nală nr. 63, împreună cu ceilalţi 1
crederea oamenilor. Recoman aparatură medicală necesară. A- din care putem forma grupe o- burghiHor miniere; atelier se lemnos prin răpirea jugurilor [ sudori ca Nicu Contanfin şi tinerii ^
ceste secţii vor funcţiona în lo mogene care vor da randamen parat pentru repararea craţere- din abataj înainte de prăbuşi - Ghiţă Făcăuanu, loan Ciur şi Ni- i
O nouă construcţie dările medicale şi îndrumarea calul circumscripţiei medicale te cu mult mai sporite. Dacă în re". , colae Bencovici, dau în fiecare zi -j
către spitalele de specialitate, anul 1957 am calificat mineri, lo r ; montarea în fierărie a încă [ rite 2—3 vagonete noi peste sar- Ţ
la Aninoasa
sînt făcute întotdeauna la tim-
ANINOASA (De la subredac- pul potrivit. a oraşului şi vor fi de un real ajutori mineri, artificieri, vago unui ciocan mecanic de forjat şi ION flAi.AN f cinile de pian. Echipa lui Simion j
fia noastră voluntară). De au netari, în număr de 400, în 1958
rind, la Aninoasa s-a ridicat o In anul acesta circumscripţia folos atit pentru simerieni, cit am prevăzut calificarea unui nu ( Pascu, sudor, îşi depăşeşte în me- J
nouă construcţie. Ea este desti măr de 800 oameni.
nată pentru repetiţiile formaţii medicală Simeria îşi va lărgi . şi pentru cei din satele din jur. Corul pionierilor din Vulcan [- die norma la executarea unor scau- ^
lor cultural artistice şi pregă Mina Vulcan e în plină dez
tirii diferitelor discipline spor activitatea prin Înfiinţarea a SABIN MUNTEANU voltare. Are 12 blocuri cu 12 !•' ne şi cărucioare pentru minerii din I
tive. strate, dintre care pînă în pre
zent avem deschise doar 6 blo ( Vulcan. De asemenea, echipa de ^
In prezent, intr-o sală a noii curi. Cînd se vor deschide şi
clădiri elevii şcolii de 7 ani, celelalte 6 blocuri, mina Vulcan [ constructori metalici, condusă de •]
fac repetiţia unui program de va da cea mai mare producţie
gimnastică sub conducerea prof. Curs de perfecţionare tehnică de cărbune din Valea Jiului. Dar f Alexandru Mihăilă, lucrînd la o )
I.eonora Prada, iar in sala de a inginerilor mineri aceasta e o problemă a anilor
lectură s-a şi ţinut o „diminea ce vin — îşi încheie expunerea ; comandă de aparate pentru buraj ^
ţă de basme", in cadrul căreia, tov. director Cotoţ".
tov. Evanglielina Pintea a pre (c u nisip, îşi îndeplineşte zilnic nor- -j
zentat copiilor povestea „Bob Tov. ing. ION SĂBĂU — şe
de griu“ de Vladimir Colin. ful sectorului III : „Anul trecut, i ma cu 120—130 la sută. Tot în )
sectorul III pe care-1 conduc, a
I. STELIAN La Institutul de mine „Gheor- ing. D. C. Trăuşanu, „Despre dat 1.100 tone cărbune peste r această secţie, lăcătuşul Eugen j
ghe Gheorghiu-Dej“ din Petro aplicaţiile radiometriei în indus plan. Planul de pregătire l-am
— 'k — şani, s-a deschis un curs de tria cărbunelui, petrolului şi mi realizat cu 100 Ia sută. Nici [ Heinz obţine importante depăşiri de )
perfecţionare tehnică cu o durată nereurilor", pentru determinarea anul acesta nu stăm rău. In a
Un cerc de învăjămîni de 6 săptămîni, pentru informa- rezervelor de cărbune energetic doua decadă a lunii ianuarie, f plan, lucrind la confecţionarea şi
şi cocsificabil, petrol şi mine avem 771 tone cărbune peste
politic U.T.M. rea şi documentarea tehnică a reuri. Conferinţa a fost însoţită plan. Pentru anul 1958, sectorul ( încercarea la presă a unor noi i
de proiecţiuni, şi urmată de dis III îşi propune să dea 5.000 tone
cu rezultate frumoase inginerilor de mine din exploa cuţii. cărbune peste plan ; să-şi de • prototipuri de slilpi metalici pentru -
păşească planul la pregătiri cu
SEBEŞ (de la subredacţia tare cu metodele noi de mare Alte probleme tratate privesc : 10 la sută; productivitatea pla Labataje. J
noastră voluntară). — Ca aproa „Acţionarea electrică a transpor
pe in toate organizaţiile de bază rentabilitate utilizate în tehnica tului în subteran" de conf. ing. nificată cu 5 Ia sută şi să re [ Pentru cel mai bun (j
U.T.M. din raionul Sebeş şi la minieră, c a : săpare, susţinere Petrik Arpad, „Noutăţi în pre ducă preţul de cost cu 1,5 la ( muncitor pe profesie ^
organizaţia U.T.M. din G.A.S. parare", de prof. 'ing Abraham sută. In acest scop vom în
Miercurea funcţionează un cerc etc. druma cit mai mulţi muncitori Recent, Comitetul raional U.T.M. Petroşani a iniţiat' or f Aşa au numit tinerii din secţia 1
de învăţămint politic U.T.M. Participă prin rotaţie, pe se Ladislau, „Consideraţiuni noi din sector spre şcolile de califi ganizarea unui festival raional al pionierilor. Acţiunea a fost ; mecanică, iniţiativa luată acum ci- )
Materialele studiate aici sînt a- privind silicoza", de conf. ing. care. Vom aplica la abatajul- organizată in scopul dezvoltării activităţii cultural-artistice
xate pe tema : „Să ne cunoaş rii, cadre inginereşti din exploa Bogdan Gheorghe, „Lucrări la cameră din stratul HI, condus leva zile în scopul de a stimula -j
tem frumuseţile şi bogăţiile pa- tările noastre miniere şi din zi“ de conf. ing. Melenciuc Vla de Csiki Emeric, metoda came in rindul pionierilor şi descoperirii de talente artistice in rin- interesul strungarilor, pentru între- ¦)
triei“. ţară. relor suprapuse, ceea ce ne va dul acestora. Răspunzind acestei acţiuni, organizaţiile U.T.M. , ţinerea în perfectă ordine a utila- )
dimir, „Transporturile cu funi- asigura continuitatea producţiei. şi de pionieri din Vulcan, ajutate de corpul didactic şi de ( jelor, pentru îmbunătăţirea călită- 1
Ca propagandistă a fost alea Cuvînlul de deschidere a fost iov. Ghehan Ervin, dirijorul corului, au recrutat aproare 100 ( ţii produselor şi pentru întărirea ^
rostit de tov. decan conf. ing. cularul", de prof. ing. Paul Eu copii pentru înfiinţarea unui ansamblu coral. Iată-i' in clişeu Ldisciplinei în muncă. Primele re- j
Leţu Nicolae de la Facultatea pe cei mai buni cintăreţi ai şcolilor romină şi maghiară de zultate după începerea întrecerii,
de mine, după care au urmat gen, însoţită de proiecţiuni, „Pu 7 ani, prezentind primul lor spectacol comun. Iri cadrul fazei o- r arată voinţa tinerilor — care for- )
conferinţele tehnice de speciali râşeneşti a festivalului ei au prezentat pe scena clubului mi [ mează 95 la sută din personalul ^
tate ale cadrelor didactice din ţuri la mare adîncime", de conf. nier „I. C. Frimu" din Vulcan, cintece romineşli, sovietice şi secţiei — pentru a-şi îmbunătăţi ^
institut, privind problemele teh maghiare, care s-au bucurat de un real succes.
nicii noi ale exploatărilor noas ing. Brădeanu N. : continuu munca lor. Printre frun- j
tre carbonifere şi miniere. Micii cintăreţi amatori au certitudinea că vor face faţă
Alte expuneri vor oglindi teh cu cinste şi fazei raionale a festivalului pionierilor. laşii secţiei se numără tinerii loan 1
Astfel, tov. prof. ing Trufin
Emil a tratat „Despre scurgeri nica nouă şi în celelalte sec [. Ştir, Angelica .Manta şi Ludovic 1
le de curent în reţelele miniere,
pericolele electrocutării şi mij toare ale mineritului. L Szatinari, strungari bine calificaţi, ^
loacele de evitare", iar tov. conf.
MARIA CONSTANTIN L care, pe lingă o întreţinere exempla- ^
corespondentă f ră a utilajului, se dovedesc a fi şi -j
( buni organizatori ai locului de mun- ]
( că.
1
să tovarăşa Elena Petraşcu. Ea <e> o> » «g><!•-a- <i- o cs* «î-o o o > <2> -“O*- ¦'t®> <3**<Ţ>-*$>
a predat pînă în prezent un nu
măr de 6 lecţii, prevăzute in aMi i li fra stabilită, devine greu reduc sul de producţie a fontei decla tor, pentru asigurarea unei fon
programul cercului respectiv. tibil, comportînd un consum su sate dimensional, prezintă în te de calitate va trebui să fie în
Acest cerc este frecventat plimentar de cocs şi un timp special dezavantajul că avînd o dreptată în primul rînd înspre
de toţi utemiştii din G. A. S. indici sporit pentru transformare în compoziţie cu totul neomogenă, aprovizionarea ritmică a furna
Miercurea. Predarea se face pe ea provenind din diferite des lelor cu materii prime şi mate
bază de plan, iar cursanţii stu Dacă pentru reducerea rebutu Chim. NICOLAE CH1NDLER loţilor, cînd nu s-a respectat fontă. cărcări a căror calitate practic riale, cunoscut fiind că numai
diază bine materialele indicate rilor sau măcar pentru menţine regimul termic şi duratele de Principalele cauze care au nu poate fi urmărită, conducerea un mers în plin, asigură şi o
intocmindu-şi notiţe. ştiinţifică a procesului de elabo calitate bună fontei. Printr-o
dus la obţinerea aglomeratului rare a oţelului este mult îngreu bună întreţinere şi asigurarea
In asimilarea cunoştinţelor declasat din punct de vedere ca nată, iar în cazul cînd este liv reparării în bune condiţiuni şi
predate s-au remarcat în mod litativ, au fost în primul rînd, rată în bucăţi mari, procesul de la timp a oalelor de fontă şi
deosebit tinerii Mihai Ropellt, folosirea în amestecul dozat al topire se prelungeşte.
Teodor Martis si alţii. prafului de furnal şi al siderilei de zgură, se va putea asigura
în proporţii cu totul variabile, Utilizarea fontei declasate chi evacuarea ritmică a produselor
I. IULIAN o atenţie prea redusă acordată
rea lor în limita cifrelor tolerate, şef adjunct al serviciului control cocsificare, cînd s-a supraîmbibat dozării corecte a componenţilor, mic duce de asemenea la pier — condi(ie la fel de însemnată
tehnic calitativ de la C.S. Hunedoara cu apă cocsul etc. — toate cu
Activitate există o preocupare destul de se efecte negative asupra calităţii cît şi utilizarea cocsului de gra deri de producţie, un conţinut de ca şi aprovizionarea ritmică.
rodnică rioasă din partea secţiilor pro a căi bunilor de Lupeni, Uricani nulase mai mare decît cea pres sulf peste cel admis ducînd la De asemenea, întreţinerea în
ductive, faţă de reducerea de şi Vulcan, cu proprietăţi de coc cocsului.. crisă în procesul tehnologic. Ne- prelungirea duratei de afînare a
clasatelor, preocuparea acestora Este necesar pentru viitor a funcţionarea ciururilor de pat a şarjei, iar unul de siliciu, la a- cele mai bune condiţiuni a apa
raturii de măsură şi control —
Biblioteca sătească din Mier este mult mai mică. sificare diferite, cît şi calităţii se lua măsuri mai severe pentru atras după sine desfăşurarea ne tacarea căptuşelii refractare a utilizarea din plin a indicaţiilor
curea, pe bună dreptate s-a In cele ce urmează, se vor a- necorespunzătoare a sem'icocsu- respectarea procesului tehnolo uniformă a procesului de aglo cuptorului, deci la uzura lui acestora — în sensul luării mă
bucurat de aprecierea cititorilor lui de Călan şi în special a ce gic îri cele mai mici amănunte, merare în secţiunea straiului de prematură. Şi un conţinut prea surilor celor mai potrivite în
şi a organelor ei superioare. Re naliza cîteva din cauzele decla lui de Petrila, mai ales în pri pentru a evita suprapunerea de minereu. mare de mangan duce la prelun momentul apariţiei primelor
zultatele obţinute in muncă in sării unor produse în Combina vinţa conţinutului de materii vo ficienţelor interne peste cele ca girea afînării. simplome de mers deranjat, va
anul trecut sint deosebit de fru tul siderurgic Hunedoara, în lu uzate de inconstanţa calitativă Remedierea defecţiunilor cali trebui să constituie de aseme
moase. mina situaţiilor calitative din a- latile. a materiilor prime indigene. tative arătate, poate şi trebuie Calitatea fontei a fost influ nea o preocupare pentru furna-
Livrarea de către Combinatul făcută în acest an, în primul enţată negativ de folosirea mi liştii de la ambele secţii.
Mergind in acelaşi ritm de nul 1957. Fabrica de aglomerare a mi rînd prin îmbunătăţirea aprovi nereurilor şi a calcarului cu
activitate, bibliotecara Solomon Deşi la uzina cocsochimîcă re carbonifer Valea Jiului a căr nereurilor, de asemenea a depă zionării cu materii prime, Apro granulaţii necorespunzătoare, Realizările siderurgiştilor hu-
şi-a reînceput şi in acest an bunilor din stocul de avarii, de şit procentul admis de declasate vizionare care trebuie să fie rit datorită variaţiilor în rezistenţă nedoreni în anul 1957 în privin
munca cu aceeaşi rivnâ şi sir- zistenţa medie la cocs în cursul gradaţi din punct de vedere al pe întregul an, depăşiri masive mică pentru fiecare component mecanică a cocsului, precum şi ţa depăşirii planului, a creşterii
guinţâ. Ajutată de comitetul anului a fost de 280 kg. la toba proprietăţilor de cocsificare, a avînd în special în primul tri al şarjei, inclusiv praful de fur unor neglijenţe la dozarea şi productivităţii muncii, în reali
comunal de partid şi de cadrele Sundgreen, deci satisfăcătoare, dus de asemenea la scăderi se mestru al anului. nal şi minereul mărunt livrat încărcarea în furnale a şarjelor. zarea de economii, au fost re
didactice: Eugenia Ţugui, Ta- variaţiile extrem de mari şi ne rioase a indicilor de rezistenţă
tiana Sandru, Petru Teslare şi referim în special la perioadele în perioada respectivă. Principalul indice calitativ de Trustul minier Hunedoara. Neaprovizionarea ritmică cu marcabile, depăşind realizările
alţii, biblioteca a obţinut reali cînd a fost mult sub această ci al aglomeratului fieros este con
zări frumoase. fră, au provocat perturbaţii în ex Nici cocsarii nu au făcut to ţinutul de oxid fieros, care, pro De asemenea, va trebui acorda materii prime, cît şi neevacua- din loti anii trecuţi.
ploatarea furnalelor, reflectate tul pentru a asigura o calitate centual, pentru un aglomerat de
Astfel, in Miercurea, activea atît prin scăderea producţiei, constantă a cocsului. Au fost buna calitate, trebuie să fie cu tă o mai mare atenţie întreţi rea riim’că a fontei şi zgurii, au Anul 1958, pe lingă succese
ză acum 13 cercuri de citit toa cît şi printr-o calitate necores cazuri cînd măcinarea componen. prins între 18-22 la sută.
punzătoare a fontei produse, în ţilor şarjei de cocsificare nu s-a nerii şi reparării morilor cu vai- dus la dese perioade de mers şi mai mari în domeniile men
turi, pentru asigurarea în per redus a furnalelor, perioade în ţionate, va trebui să facă un
te cu o vie activitate. Menţio special în primul semestru al făcut la fineţea prescrisă, cînd Aglomeratul cu conţinut de o- manenţă a unei granulaţii a care calitatea fontei produse a pas înainte şi în privinţa ridi
din neglijenţă, la dozare, s-au xid fieros sub cel indicat, este
năm totuşi pe cele conduse de anului. substituit componenţii din reţetă fragil, sfărîmîndu-se în furnal— cocsului în limitele prescrise. fost întotdeauna nesalisfăcăloa- cării calităţii produselor, în sen
Eleonora Nislor şi Silviu Bo- Variaţiile mari ale rezistenţei cu alţi componenţi, strieîndu-se cu toate consecinţele negative La furnale, p rocentul a d m i s re, în special la secţia doua sul de a nu se depăşi la nici
jescu. raportul dozimetric, cînd nu s-a asupra funcţionării acestuia — furnale. o secţie procentul admis de re
cocsului, s-au datorat în primul de d e c l a s a t e a fost d e p ă ş i t la
IULIAN IONAŞ rînd livrării în amestec, în pro
corespondent porţii variabile de la zi la zi, făcut o bună comprimare a pi iar cel cu oxidul fieros peste ci- a m b e l e secţii. Utilizarea în Droce Preocuparea principală pe vii buturi şi declasate.