Page 70 - 1958-02

<?

p§gL? DMJMUL SOCIALISMULUI Nr. 990

UWCA m VI4 ŢA COLECTIVISTELOR

Femeile constituie o forţă puternică în gospodăriile colective. Alături • .¦ • y Exemplu de hărnicie şi pricepere
de bărbaţi, ele iau parte activă la toa te lucrările. Dar, nu numai atît,
Femeile aduc o contribuţie însemnată li*
femeile deţin şi importante munci de răspundere. Multe sînt şefe de echipe,
responsabile de ferme, membre in consiliile de conducere etc. In aceste gnomică i U .C .
piunci dovedesc multă pricepere, iniţiativă şi spirit gospodăresc.

Prin munca de lămurire pe care o desfăşoară în rîndul ţărancelor indi­

viduale, prin exemplul lor personal, colectivistele aduc o contribuţie însem­ „Avem mare nădejde în femeile în timp ce pe multe dintre femei, nit hotărîtă chiar din primele zile

nată la dezvoltarea gospodăriilor colective. din colectiva noastră. Pe ele le gă­ printre care se numără Poştei Ana, să cîştige întrecerea.

In pagina de faţă redăm cîteva aspecte din munca şi viaţa femeilor seşti, alături de bărbaţi de-a lungul Zaharie Rafila, Ştefani Rozina, Tîm- Am reprodus la început cuvintele

din gospodăriile colective. anului la orice munci. Sînt foarte pea Ileana, Onef Sabina şi altele, le prin care preşedintele gospodăriei a-
active şi în adunările generale, iau vezi vara incărcînd carul cu snopi preciază pe colectiviste ca fiind com­

întotdeauna cuvîntul, critică lipsurile de grîu, sau în vîrful stogului, pe bative şi pline de iniţiative. Acesta

CoSecfivssfa educatoare şi vin cu propuneri şi sugestii inte­ maşina de treierat, ori la alle munci e un mare adevăr, ln adunarea ge­

Ne.am oprit pe malul drept al veste; o poveste veselă despre via- resante, care, în cele mai multe ca­ importante. nerală în care s-a discutat planul
Streiului, acolo unde se află sediul ţa nouă pe care o duc copiii a căror
gospodăriei colective „Ogor nou" părinţi lucrează in gospodăria co­ zuri, devin pe urmă hotăriri ale adu­ E cunoscut faptul că ia grădina de producţie pe anul 1958, femeile
diri Simeria Veche. Să spunem drept lectică. Copiii cu mintea lor fragedă
ne-a fost cam greu cînd a trebuit să ascultă. Le trec prin faţă imagini nării generale". de legume şi zarzavaturi e lucru au criticat lipsurile manifestate în
scriem portretul unei colectiviste. Pe dăltuite in piatră. Şi educatoarea
cine să alegi din iot satul ? L-am le vorbeşte simplu şi pe înţeles, Aceste cuvinte se referă la femei­ mult. Plivitul şi prăşitul legumelor anul trecut şi au făcut propuneri ca­

le din G.A.C. „Drumul Iui Lenin" e o lucrare migăloasă. Iţi cere mul­ re pe urmă au devenit hoiărîri aie

din Sebeş şi le-am auzii zilele trecu­ tă răbdare şi ceea ce e mai neplă­ adunării generale.

te de la tovarăşul Fărcaşiu, preşe­ cut, trebuie să stai aplecat de dimi­ „Avein o gospodărie cu largi posi­

dintele gospodăriei. neaţă şi pină seara in căldura do­ bilităţi de dezvoltare a ramurilor a-

Nu m-am mulţumit numai cu cî­ goritoare a zilei de vară. Bărbaţii nexe — au spus ele. Dar pină acum

teva afirmaţii generale cu privire la cam fug de această muncă. îngriji­ ne-am lăsat pe tînjeală, cum s-ar

contribuţia adusă de femei ia dez­ rea culturilor rămine în multe cazuri spune, nu am prea făcut ceea ce pu­

întrebat şi pe preşedinte şi pe Au auzit-o „puştii" aceştia pe e- voltarea gospodăriei colective din pe seama femeilor. team face în această privinţă. Să

contabilul şi pe şeful fermei de ani- ducătoare cintind in brigada artis- Sebeş. Am căulat să cunosc fapte Colectivistele din Sebeş fac treabă facem de acum înainte tot ceea ce

male. Piuă la urmă ne-am hotărit Heă. Acum au rugat-o să-i inveţe şi concrete şi am reuşit. Sînt multe a- bună în fiecare an în această privin­ putem peniru a dezvolta ramurile

singuri. Vorba aceea din doi propuşi pe cintecul acela în care se spune: semenea fapte în această gospodărie. ţă. In anul trecut, spre exemplu, au anexe, că în folosul nostru e totul". Lucrările contabile din gospodăria colectivă cer cunoaşterea temeinică
atît a sarcinilor profesionale cit şi a statutului gospodăriei.
am ales...pe al treilea. „La noi în gospodărie Cele aflate despre activitatea femeilor realizat un venit de peste 80.000 lei lată acum cîteva din propunerile
Ţinerea evidenţei contabile clare şi ia zi, nu este un lucru tocmai uşor.
Alături de preocupările Mare veselie le-au mărturisit bărbaţii. De obicei de la grădină. Nu este oare acesta făcute de colectiviste : să se constru­ Cu conştiinciozitate şi răbdare insă, pot fi realizate lucruri care uşurează
colectiviştilor Am arat am semănat, ei sînt rezervaţi cînd e vorba să a- încă un merit demn de laudă ? iască un grajd pentru 50 vaci, care mult activitatea ce se desfăşoară In colectivă.
Planul l-am realizat
rate meritele femeilor. Dar colectivis­ să aibă adăpătoare automată, insta­ in clişeu: tovarăşa Maria Oţelea socotitoarea do la gospodăria colec­
tele din Sebeş au asemenea merite, inir-o adunare generală ce a avut laţii pentru mulsul electric şi pentru tivă din Pricaz, raionul Orăştie. Cu priceperea şi sirguinţa ce o caracteri­
Să v-o spună Nicolae Cozan, Ioan In gospodărie". incit bărbaţii nu pot să fie rezervaţi loc nu demult, colectivistele din mecanizarea altor lucrări. Grajdul zează, tov. Oţelea este exemplu de hărnicie în privinţa rezolvării sar­
cinilor profesionale.
Barbu, Aron Şo- Cinlă şi micuţii. cînd vorbesc despre ele. Dimpotrivă, Sebeş şi-au luat un angajament în­ să fie terminat pină cel tîrziu în lu­
Licoare pe limba se mîndresc cu faptele vrednice de drăzneţ : să recolteze în acest an na iunie a.c., iar pînă la sfîrşitul a-
Ica şi toţi mem­ lui deocamdată dar laudă ale tovarăşelor lor de muncă. de pe fiecare hectar de grădină, le­ nului să se înfiinţeze o fermă cu 50
brii gospodăriri ciulă. Cintecul a-
\ ccsta care a apar-
colective din Si- \| ţinut brigăzii ar- Am început documentarea cu un gume şi zarzavaturi în valoare de vaci de producţie şi o fermă de gîş-
fapt simplu. Vroiam să aflu mai în- cel puţin 20.000 lei. Pentru reali­ te etc.
meria Veche pen­ j lislice de agitaţie tii cile femei lucrează în această zarea acestui angajament, cele două De vorbă cu colectivista M A R I A A R M E A N
Şi propunerile lor au devenit hotă­
tru ce stimează f f este o creaţie a

şi ascultă cu- l familiei Nemeş. Ta­ gospodărie colectivă. Mi s-a răspuns echipe care lucrează la grădină s-au riri ale adunării generale, aşa după

viatele tovarăşei i tă! colectivist, bă­ că 64, iar bărbaţi 60. Femeile au chemat la întrecere socialistă. S-ar cum au devenit şi alte propuneri IN COLECTIVĂ

Adela Nemeş. Să '• iatul contabil la efectuat în anul irecut peste 6.000 putea spune că întrecerea a şi înce­ făcute de femei.

v-o spună şi băi- colectivă, fala e- ziie-muncă. Dacă ţinem seama de put. Dacă te duci la răsadniţele gos­ Alături de bărbaţi, femeile din gos­
faptul că mulţi dinlre bărbaţi au zile podăriei poţi vedea cu cită hărnicie podăria colectivă „Drumul lui Lenin"
¦ trinelul Ioan Mun- dacă lucrezi“,9 cfsfiai bine
ieanu-Barbu, ca­ fixe de-a lungul anului, atunci am pregătesc colectivistele paturile calde, din Sebeş, participă acum cu multă
*i re, împreună cu putea spune că femeile au făcut mai cu cită grijă le însămînţează, şi cu însufleţire la înfăptuirea hotăririlor

i agilaloarea Adela Nemeş, a colindai dticaioarc şi colectivistă, multe ziie-muncă decît ei. Asta, fără cită răbdare îngrijesc răsadurile fi­ luate de adunarea generală. Seara, pe străzile comunei Miercu­ Şi nc-am dus să vedem. Hamba­
să se supere bărbaţii, care au şi ei rave care au şi răsărit. E greu de Tot ce s-a spus pînă aci despre rea din raionul Sebeş, circulă lume rele erau piiiic cu grîu. Porumbul
seri dc-a rindttl pe la casele cclăţc- v»aflUlCiaI& r . U . r . meritele lor. De fapt ei nu pot decît spus care echipă va cîştiga întrece­ colectivistele din Sebeş este o dova­ destul de multă. Cei mai mulţi vin făcea să geamă patului. In pivniţă
Adela Nemeş a jos! trimisă dinspre sediul gospodăriei colective zarzavaturi ia nisip. In cămară, brîn­
01 ailor, diicind acestora ciwiniul par- ca să recunoască că au fost cazuri cînd rea, fiindcă femeile din ambele e- dă a faptului că ele sînt o forţă şi dinspre sala căminului cultural. ză şi şuncă. A mai primit şi bani;
A trebuit s-o găsim pe colectivista A cumpărat covoare noi şi îmbrăcă­
V Maria Armean. In mulţimea asta minte pentru copii. In casă cîntă di­
a fost greu. Aşa că am plecat spre fuzorul.
6 tidului despre gospodăria colectivă. casa ci.
întorşi din „ispecţie", am conti­
6 Pot povesti multe despre educa- delegată la Conferinţa regională a pe unii bărbaţi i-au mobilizat femei­ chipe doresc ca echipa în care lu­ activă care contribuie din plin la în­ nuat s-o ascultăm pe Maria Armean:
i toarea lor copiii colectiviştilor din femeilor. A meritat din plin increde- le să participe la lucru în colectivă. crează să fie fruntaşă. Un lucru se tărirea economico-organizatorică a
— Vedeţi, Ia noi în colectivă sînt
l Simeria l cehe. rca aceasfa A muncit şi se bucură Mai sînt şi din aceia care se cam poate spune insă: echipa I-a, con­ gospodăriei colective, la înflorirea ei. familii care au realizat mult mai
mult decît mine. Despre ei vorbeşte
i Membrii brigăzii artistice de agi- gc munca sa. F mereu în fruntea feresc de multe ori de muncile grele, dusă de tov. Fărcaşiu Maria, a por­ T. MARlflESCU
i comuna întreagă.
6 laţte dm Simeria Veche au simţit tuturor acţiunilor. Participă cil drag Vorbesc mai ales
cei noi înscrişi în
i sprijinul arlistei amatoare. Colecti- [a cercurile de ciiit ale femeilor, ca Cînd am ajuns, tocmai dcscălţa gospodărie (Ioan
i vislele din sal au lucrai col la cot cu artistă amatoare la căminul ciiUu- fetiţa-i cu părul buclat, care venise Leleştcan, Istratc
i Păscuta şi-a construit casă nouă de Io joacă. Era Mârioara sau Oara, Ispas şi alţii), ca­
0 Adela multe zile în şir la grădina ra^ l‘n echipa de agitatori, la cercu- cum îi spune în familie fetiţei. A ve­ re se vede că nu
au fest obişnuiţi
1 gospodărici. rj/e agrozootehnice etc.
cu asemenea bel­
A cil vv,i‘a:ţa g'Mosp“o'dălrNieilmco!l,ective, ec6u"'voipal-1 nit Oara plină de ....
apă şi noroi, şi, şug. Ana Luca a
i In s a la g r ă d i n i ţ*e ! Cu ani în urmă — 15 la număr — Păscuţa a lucrat cu dragoste pe pă- le nou construite s-a mărit cu una. cum s-a zbenguit,
o femeie cu 2 băieţi boceau la mor­ mînturile întinse. Averea gospodăriei A fost terminată încă o casă cu gea­ a rămas şi fără fost membră a în­
i măitul unui om secerat de o boală a devenit şi averea ei. Dimineaţa, muri mari, luminoase, cu camere con­ cîţiva nosturi la
o Glasurile celor miri au umplut li- fa satului, cu viaţa grădiniţei de grea. Soţul Păscuţei Buştea din sa­ mergînd Ia cîmp, îşi umplea pieptul fortabile. In curte o fîntînă. Se văd hăinuţă. tovărăşirii agricole
tul Dumbrăviţa a lucrat mult la cu aerul înmiresmat. Cuprindea cu o- şi începuturile unor ronduri pentru
0 niştca sălii. Păpuşile au rămas sin. copii. Participarea la programul echi- străini. Fără spor a fost munca lui. chii lanuri verzi întinse. Nu se mai ...Ce să-i faci, ţ
Din această muncă istovitoare soţul sătura ascultînd duduit de tractor. flori. aşa-s copiii.
1 gtire intr-un colţ. Au fost părăsite peior artistice, a brigăzilor artistice Păscuţei, a rămas cu o boală care Păscuţa are casă nouă. S-a mutat
i-a dislrus plămînii. A căpătat şi A întinerit din nou. Acum nu simte
6 şi căruţele in miniatură şi lopeţile şi de agitaţie, la ieşirile în alle saie, bătaie de inimă. oboseala lucrului deşi împlineşte 44 de din sat Ia centru de comună. A lu­
ani. Are acasă tot ce-i trebuie. Ham- crat multe ziie-muncă în gospodăria
» ţoale uneltele cu rare micii gospo- au făcut să fie îndrăgită de colecti- Cînd a murit, i-au rămas Păscuţei bareie-s pline, slănina şi carnea afu­ colectivă. A ajutat-o şi feciorul său
şi celor doi copii o brumă de avere: mată în pod. Traian.
dări au lucrat piuă atunci. vişti. nişte parcele de pămlnt împrăştiate pe
toate coclaurile, care, adunate 'oate ia In locul pe care localnicii îl nu­ In 1957 a realizat singură 150 ziie-
Roată in jurul măsuţelor, copiii as- Aceasta csle educatoarea co'.ecli- un loc, ar fi dat un hectar. Nici vacă mesc „Maieri" (strada Ştefan cel muncă. Şi nu-s deloc puţine, socotind ată-nc acum la
că a mai avut de lucru şi cu construc­
cuiiă cuvintele educatoarei lor. Le vistă Adela Nemeş. O femeie din Mare), numărul locuinţelor individua­ ţia casei. sfat cu colectivis­

spune o poveste. O poveste adevă- gospodărie pe care colectiviştii o a- ta Maria Armean.

rută şi irislă. despre viaţa pe care preciază şi pe care au propus-o can­ I-am spus pen­
on dus-o părinţii lor când au fost didaiă în circumscripţia electorală
ca ei. I.r spune acum o altă po. raională nr. 40 tru ce am venit şi nu nc-a dat ră­ Cînd a văzut belşugul de road’ din
gaz să mai complectăm. gospouărie, a venit la noi cu toată
*«•.3..€• «3*«O*t 0.•0- o- « f « suprafaţa. Colectivistele noastre sînt
— Apoi ce să vă spun. Eu lucrez

în grajd, nici porc în coteţ, nici capră în gospodăria colectivă „Steagul ro­ harnice. Cum trăiesc, puteţi vedea

PE SCURT in ogradă. O colectivistă harnică şu" numai de un an. înainte am în fiecare casă de colectivişti.
A rămas Păscuţa cu doi copii. Pen­ fost colectivistă la Sebeş. M-am mu­
tat aici unde am pe mama şi pe ’k
iru aceasta a trebuit să muncească
0 In sectorul socialist din a- unde lucrările sini efectuate în din zori şi pînă în seară. De pe pă- — Trăiam rău odată. Nu a- Găuruş este o gospodină har­ sora mea, care nu de mult s-a în­ Maria Armean ne-a vorbit despre
griqultura regiunii noastre lu­ majoritate de femei. inîniul ce i-a rămas nu putea scoate veam nici casă, nici haine, nici nică şi pricepută. In timpul său scris şi ea în colectivă. Aîă simt toate. Un singur lucru a evitat. Să
crează peste 26.000 ţărănoi nuştiu ce. De aceea a fost nevoită hrană. Dormeam, în nopţile ge­ liber croşetează la maşină cio­ în colectivă aşa cum se poate simţi vorbească şi despre ea. N-a făcut o
muncitoare. Multe din acestea 9 Pentru cele 220 zilc-muncă să lucreze şi pe la cei avuţi. roase de iarnă, împreună cu so­ rapi, pulovere, mănuşi, fulare şi un om la casa lui. Poale vreţi să dar am aflat din altă parte, că sin­
fac parte din consiliile de con­ efectuate în anul trecut de Ra- ţul meu prin grajdurile bogă­ alte lucruri de toată frumuse­ întrebaţi — aşa cum întreabă de alt­ gură a realizat în anul trecut 112
ducere sau deţin funcţii de bri­ fila Arsu, membră a gospodă­ Vremea a trecut. Anii s-au scurs, ţea. Casa îi este aranjată cu fel gazetarii — pentru ce m-am în­ ziie-muncă, că face parte din briga­
gadiere şi şefe de echipă. riei agricole colective ,,Drumul dar viaţa in loc să meargă spre rău taşilor la care lucram vara şi mult gust. scris în gospodărie, cît cîştig, dacă
lui Lenin“ din oraşiul Sebeş, a iarna. Aşa am trăit pînă în a- o duc bine. Nu vă mai obosiţi. In da mare, că este una dintre cele mai
0 Datorită muncii harnice de­ primit: 1.047 kg. grîu, 176 kg. a luat drumul înspre bine. nul 1944, cînd am primit şi noi — Asta-i plăcerea mea — o- gospodărie sc poate cîştiga într-un
puse de femei, în multe gospo­ orz, 55 kg. ovăz, 1.760 kg. po­ pămînt de la reforma agrară. bişnuieşte să spună colectivista an alîta cît poţi cîştiga uneori în doi harnice colectiviste.
dării agricole colective (exem­ rumb, 374 kg cartofi, 660 kg Cu cinci ani în urmă Păscuţa a De atunci am început să trăim — să-mi văd casa bine aranja­ ani în gospodăria individuală. Cine Pentru meritele sale, pentru munca
plu : Deva, Prîcaz, Sebeş, Mier­ sfeclă furajeră, 11 kg. brînză, plecat din sat. S-a oprit la Ilia unde tă şi curată ca o farmacie. lucrează, cine a îndrăgit munca şi
curea, Ilia şi altele), s-au reali­ 6,60 litri ulei, 44 litri vin, 1.540 o mină de oameni au înjghebat o gos­ mai bine, dar o viaţă cu ade­ se ţine de ea, cîştiga bine. Cît am desfăşurată în gospodărie şi în co­
zat sume mari de bani de la gră­ kg. furaje, 1.320 kg. paie, dife­ podărie colectivă. Păscuţa s-a sfătuit vărat îndestulată am început I. TOMESCU cîştigat cu într-un an, poftiţi şi ve­ mună, cetăţenii din comuna Miercu­
rite alte produse şi suma de să o trăim numai de cînd ne-am deţi.
dinile de zarzavaturi şi 'legume, 1.760 lei. cu cei doi băieţi ai săi. Cel mare, rea au propus-o candidată de depu­
de la fermele de animale saă înscris în gospodăria colectivă. tat în circumscripţia electorala regio­
de la alte ramuri de producţie care acum e la o şcoală în Bucu­ nală nr. 66.

reşti a îndemnat-o să intre in colec­ De cînd sîntem colectivişti

tivă, N-a mai aşteptat. Păscuţa a com­ ne-am făcut şi noi o casă fru­ f * o o • fr <*- t r 0 -+ -4 - « - © - O î a t' C C C -¦-® • - • -©'©

plectat cererea. moasă, am cumpărat mobilă şi încet, încet, sala mare a gospodă­

in primul an, colectivista Păscuţa haine multe, am mai qumpărat riei colective din Geoagiu s-a um­
Buştea, a primit răspunderea îngri­
r-OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCx oooococ o maşină de croşetat şi alte lu­ plut. Curios, oricît ai fi căutat cu

jirii fermei de porci. Cu cită grijă, cruri preţioase. Acum trăim ca ochii vreun bărbat aci, nu l-ai fi

I M U L G Ă T O A R E A F R U N T A Ş Ă 1 cu cîtă dragoste se ocupa de creşte­ oamenii, avem tot ce ne trebuie. găsit la ora aceea. Numai femei. Mai
iinere, mai vîrstnice. Unele cu fur­
rea porcilor! Această scurtă istorisire mi-a ca de tors prinsă in briu, altele cu IN C O L E C T IV A
făcut-o nu de mult tvoarăşa Ma­ ştrincăneală. Cînd au 'început lu­
% In clişeu: Viorica Neagti, a efectuat 328 ziie-muncă, lu- $ ria. Găuruş, membră în gospodă­ crul...să te ţii. Sfîrîiau fusele, um­
ria colectivă din Gîrbova, raio­ blau acele de croşetat parcă erau
gcrînci la îngrijirea animalelor. Împreună cu tovarăşa o 0>oo©<şooooooooocc-ooooooooc» nul Sebeş. Aşa după cum sin­ purtate de maşini nu de mină $ nimic nereal în ele. In gospodăria Femeile ascultă. Comentează. Acum

OTerezia Ban, ea acordă o atenţie deosebită îngrijirii gură spune, a cum scut în tre­ Şi totuşi, la şezătoarea asia unde colectivă valoarea zilei.muncă a fiecare îşi dă seama că in colectivă
cut ce-i răul, ce înseamnă ex­ erau numai femei, nu se auzea prea
â-1 • to „1 !r. i' ploatarea chiaburească şi „mi­ mare gălăgie. Am încercat să des­
la" bogătanilor. Toate acestea luşim taina şi într-adevăr ne.am
au făcut din ea o femeie dîrză convins că aici erau adunate şi co­ crescut mult. Anul acesta au fost viaţa este mai îmbelşugată decît a-
şi plină de viaţă, i-au dat forţe lectiviste şi întovărăşite şi un nu­
de muncă şi voinţă fără mar­ măr destul de mare de femei cu repartizate cantităţi mari la zi-mwn- tunci cînd lucrezi individual.
gini. Ca deputată în sfatul gospodărie individuală.
popular, ca responsabilă a co­ că. Sume de bani care au înirecui

aşteptările. Lucrul s-a terminat. Femeile au

•k strîns fusele doldora de fir răsucii,

...Se învirteau fusele şi se răsu­ acele s-au împlîntdt in împletituri.

ceau firele de lină albă cu iuţeală. Din camera de alături lin miros ade­

Acele mergeau înainte. Sporea îm- menitor, însoţit de sftriituri a pornit

pleiUura la pieptăraşe, mănuşi, cio­ peste tot. Colectivistele au prins a în­

rapi. Femeile discutau. Cele care pînă toarce plăcintele moi pe lespede. Au

misiei de femei, ea e în tot tim­ Pe nesimţite s-a pornit vorba des­ mai ieri erau ţinute departe de rea­ sosit bărbaţii. Au adus siicle cu vin­

pul preocupată de bunul mers pre jtnecazurile" şi bucuriile fiecă­ litate, astăzi discutau cu competen­ ars, muzică. S-au încins jocuri şi

al treburilor gospodăreşti din reia. Una spunea că anul trecut a ţă despre viaţa politică, despre pro­ strigături aşa ca la mare veselie.

comună, de rezolvarea propune­ făcut prea puţine ziie-muncă în gos­ blemele care frămintă salul, ţara. Chiuiau femeile:

rilor pe care le fac cetăţenii şi podărie, alta că plăcintele neudate • W ir • V Y a v • a „N-am nici ciudă nici obidă
în special femeile. In gospodăria cu puţin vin nu prea merg. Că bădiţa care-mi place
colectivă ea dovedeşte pricepere S-a înnoptat de-a binelea. Femeilor E primul în colectivă.
şi hărnicie, mult spirit de ini­ „Flecăreli minereşti", am zis la li s-au dezlegat şi mai mult lim­ Răspundeau bărbaţii:
ţiativă. Singură a făcut în a- un moment dat. Totuşi am aflat lu­ bile. Rid, glumesc, spun snoave. Fie­ — „Mindra care-mi place mie
cruri interesante aici. Nevasta lui care cum se pricepe. Veselie, risete. Aş cunoaşte-o dintr-o mie
Ailgustin Manea, cU întreaga familie, Una dintre ele a luat apoi în mină

nul trecut peste 200 zile-mun- a lucrat 462 zilc-muncă în gospodă­ Un ziar şi a prins a cili: „In gos­ C.ă-i mersul legănat

că în gospodăria colectivă. Cam rie. Florica Ilea, singură, a realizai podăria agricolă colectivă, veniturile Şi-i dulce la sărutai".
atîlea a făcut şi soţul ei, iar 163 zilc-muncă. Asemenea acestora cresc an de an. Liicrînd pămintul cu Se veseleau ia un ioc coieclivişlii
amîndoi au dus acasă în toam­ au mai realizai ziie-muncă niiiite şi mijloace mecanizate, pe tarlale întin­ cil individualii şi întovărăşiţii. înţe­
nă peste 5.000 kg. grîu şi po­ soţia lui Andrei Murg şi alle colec­ se a fost obţinută o recoltă medie legere şi armonie, /işa a ţinui pină
tiviste. la ha. de 2.400 kg. grîu, în timp ce tîrziu şezătoarea asin, care in fie­

rumb şi însemnate cantităţi de lată pentru ce vorbele pe care le- in seclonif individual a fost de 1.900 care zi de joi este organizată la co­

alte produse. am auzit atunci ia şezătoare nu au kg. griu la ha". lectiva din Geoagiu.

vVVVVV s Acasă, colectivista Mafia -*i . i i 111111 .•12911 [ i I C9l ( ) M « **«