Page 71 - 1958-02

Nr. 990 qRUM UL SOCIALISMULUI Papf 3

împotriva superficialităţii 121 Felrtiarie — Z ie internaţională j

şi limitării în munca C I F R E Ş l F A P T E Ide luptă împotriva colonialismului j

de îndrumare A intrat în tradiţia popoare- cestor popoare pentru o viaţă»
« lor lumii ca în fiecare an, la nouă, liberă şi independentă.»
din comuna M IE R C U R E A + 21 Februarie, să sărbătorească De atunci, în fiecare an, la 21»
Odată cu contopirea din punct făcut rău ? Nicidecum. A ve­ X Ziua internaţională de luptă Februarie, oamenii muncii din»

de vedere al controlului şi în­ nit apoi, totuşi, învăţătoarea. La ¦ împotriva colonialismului, ziua lumea întreagă sărbătoresc»
X solidarităţii active cu popoare- ziua de luptă împotriva colo-»
drumării a celor două mari la-’ controlul întreprins, tovarăşul tească ce are peste 2.000 de volume, nai, s-a amenajat în centrul comunei ¦ le oprimate din colonii şi teri- nialismului, de solidaritate cu»
cinematograful, ziarele şi revistele, o piaţă în care s-au construit 10 mese ¦ toriile dependente şi cu tinere- popoarele din colonii şi ţările»
turi ale problemei luminării o- Livescu a constatat că învăţă­ Oamenii muncii s-au obişnuit ca în precum şi cele aproape 700 aparate de din beton în lungime de 80 m.l, s-a
preajma alegerilor de deputaţi în sfa­ radio şi difuzoare instalate în casele construit un pod peste vaie, s-au re­
m ului: cultură şi invăţămint, în toarea n-are planuri de lecţii. turile populare şi a altor evenimente oamenilor muncii din Miercurea şi Do- parat 17 fîntîni şi s-a construit una
importante din viaţa lor, să facă un bîrca (ambele sate sînt electrificate şi nouă, iar la căminul cultural s-au fă­
faţa organelor de stat răs­ A notat din nou şi din nou bine bilanţ ai realizărilor şi să gîndească radioîicate), îi ajută pe aceştia să-şi cut o serie de reparaţii. Toate aces­ $ tul acestor popoare — luptă- dependente. t
asupra problemelor de viitor, a căror îmbogăţească cunoştinţele, să-şi fău­ tea numai în cursul anului 1957.
punzătoare pentru acest sec­ a făcut. Exigenţa nu poate duce rezolvare asigură o creştere neîncetată rească o viaţă nouă. La îndemnul par­ $ toare înflăcărate pentru liber- Astăzi, după 12 ani de la»
a nivelului lor de trai. Realizările mari tidului peste 400 familii de ţărani Vorbind despre activitatea culturală,
tor, s-au ridicat sarcini noi niciodată la rău. A asistat apoi se întîlnesc în fiecare oraş, în fiecare muncitori cu o suprafaţă de 1.410 hec­ trebuie arătat că gospodăria colectivă t tate, independenţă naţională evenimentele de la Bombay şi»
comună şi în fiecare sat. tare s-au unit în două gospodării co­ din Miercurea are o echipă de teatru ¦ şi pace. Cairo, bilanţul victoriilor obţi- »
şi deosebit de importante. E la o lecţie şi în jurul orei 10 şi lective, iar de curînd, alte 143 fami­ şi un cor format din peste 30 persoa­
Scurt popas în comuna Miercurea, lii au format două întovărăşiri agri­ ne, iar pe lîngă căminul cultural ac­
cunoscut faptul că in secţiile de jumătate a început procesul raionul Sebeş. Ce a fost în trecut ? cole, în care au adunat pentru a tivează o echipă de dansuri, o brigadă ¦ Această zi a devenit o tradi- nute de popoarele din ţările *
Boii şi leacuri băbeşti, lipsă de cu­ lucra în comun 179 ha. artistică de agitaţie şi o orchestră
invăţămint şi cultură, atit în verbal: „Subsemnatul... am fă­ răţenie şi de asistenţă medicală, su­ (fanfară) în care au intrat peste 20 de ¦ ţională sărbătoare de luptă în- dependente şi din colonii c bo-1
perstiţii şi mortalitate crescută — a- S.M.T. Miercurea, care este frunta­
cea regională, cit şi in cele ale cut control şi mi-am propus cesta era aspectul sanitar al comu­ şă pe regiune, îi ajuta pe colectivişti persoane. » cepînd din februarie 1946, cînd
nei Miercurea în timpul regimului şi întovărăşiţi să smulgă pămîntului Realizările din comuna Miercurea ¦ Ia Bombay — marele oraş in-
sfaturilor populare raionale, e- drept obiective: 1. asigurarea burghezo-moşieresc. Cu totul alta este recolte tot mai bogate. Dispensarul ¦ dian — şi îri Cairo — capitala gat şi semnificativ. Peste Z
situaţia astăzi. In comună există far­ veterinar din comună consultă şi tra­ sînt măreţe. Ele dovedesc că aci e- » Egiptului — au avut loc mari
xistă acum doar cite un singur bazei materiale, 2. procesul de macie, un spital unificat cu 25 paturi tează cu multă competenţă animalele xistă oameni care se preocupă în per­ ¦ şi puternice demonstraţii anti- 1.200.000.000 de oameni s-a u t
deservit de 3 medici şi 3 surori, unde bolnave. X imperialiste organizate de
îndrumător metodist pentru pro­ invăţămint, 3. munca culturală11 ţăranii muncitori sînt bine îngrijiţi, manenţă de buna gospodărire a tre­ t mucitori şi studenţi. înăbuşind eliberat de robia colonială. L
Cu ajutorul statului democrat-popu- X în sînge dorinţa de libertate a
blemele culturale. S-ar părea a- ...Frumoase obiective, mari şi iar femeile nasc la casa de naştere a- lar s-au ridicat în comuna Miercurea, burilor obşteşti. In aceste zile, cînd ¦ unor popoare exploatate de In acele ţări în care impe-1
şadar, că in sarcina acestuia ar importante. Pentru a se „docu­ numai în ultimii ani, peste 60 case. l veacuri, imperialiştii s-au de-
cădea tot ceea ce e legat de menajată tot în ultimii ani. Peste 40 familii de colectivişti şi mun­ au loc numeroase adunări populare în ţ mascat în faţa întregii lumi ca rialiştii mai deţin încă poziţii t
atribuţiunile căminelor cultura­ menta a început să întrebe în­ citori din comună au primit credite de l duşmani de moarte ai demo-
le, caselor de citit, colţurilor văţătoarea : Nu pot fi trecute cu vederea nici la stat pentru a-şi construi locuinţe care se întîlnesc candidaţii de depu­ % craţiei şi popoarelor asuprite. importante se desfăşoară o pu- Z
roşii etc. Şi dacă ar fi aşa, e % Manifestaţiile organizate acum
lesne de înţeles că un singur — Cum stai cu cutare pro­ realizările în ceea ce priveşte edu­ individuale. In scurt timp a luat fiinţă taţi pentru alegerile din 2 martie, cu ternică şi intensă luptă de e- Z
om n-ar putea satisface nici pe blemă tovarăşe ? alegătorii, se fac numeroase propu­ l 12 ani ia Bombay şi Cairo a-
departe cerinţele ridicate de u- carea copiilor şi a vîrstnicilor. La cele un adevărat cartier al colectiviştilor, neri care, traduse în viaţă, vor contri­ liberare naţională. In Algeria, %
riaşa mişcare culturală ce are — Păi aşa şi aşa !
loc in această perioadă la noi în două grădiniţe şi două şcoli de 7 ani în care s-a extins şi lumina electrică. bui la îmbunătăţirea continuă a con­ poporui luptă de aproape pa-L
ţară. Dar, lucrurile nu stau de- — B uuun! Scria tov. Lives­
ioc aşa. Potrivit noului sistem cu în procesul verbal ceea ce i cu limbă de predare romînă şi ger­ Tot cu ajutorul sfatului popular comu- diţiilor de muncă şi trai ale locuitori­ tru ani împotriva colonialişti- *
de organizare a muncii în a- se spunea şi fiindcă era şi în
ceastă direcţie, activitatea cul­ muncă de îndrumare, nu uita să mană, deservite de 27 cadre didac­ lor comunei. lor francezi. In Oman, în Ci- %
turală a devenit o problemă de „recomande ca tovarăşa învăţă­ S. BARBU
care sint datori şi obligaţi să se toare „să stăruiască", „să se in- tice, se predau lecţiile copiilor în ce­ pi u, în Kenya, englezii depun %
ocupe toţi lucrătorii din cadrul tereseze“ etc. (ca şi cînd aceste
secţiunilor de invăţămint şi cul­ lucruri ea nu le-ar fi ştiut). Aşa le mai bune condiţiuni. Biblioteca să- eforturi mari pentru a-şi putea %
s-au epuizat de constatat repede
tură. cele trei obiective mari. Despre menţine poziţiile. ¦
Numai că acest lucru nu este munca culturală a scris circa
două fraze din care rezultă că ¦ rătau cu claritate că poziţiile Văzînd că vechile metode t
înţeles peste tot in măsura cu­ munca culturală e inexistentă. ţ imperialiştilor erau tot mai şu- nu mai dau randament, inipe-t
venită. Mai există unele secţii A semnat apoi frumuşel şi, ¦ brede, că trecuse timpul cînd rialiştii încearcă astăzi să-şi %
de invăţămint şi cultură unde grăbit, exact după două ore şi » ei erau stăpîni deplini ai po- realizeze dominaţia prin tot t
jumătate a plecat mai departe. ¦ poarelor coloniale şi dependen- felul de doctrine („doctrina Z
¦ te. Ura împotriva lor era tot Eisenhower") şi pacte (pactul t
¦ mai mare şi popoarele porni de la Bagdad şi S.E.A.T.O.).ţ
Dar nici acestea nu ajută. Po-t
0 seră acum lupta deschisă.
> Această luptă a luat o ma poarele din Asia şi Africa leL
1 re amploare încă din primele cunosc conţinutul şi Ic resping %
t decenii ale secolului XX, după tot mai mult, pronunţîndu-se«.
X victoria istorică a Marii Revo- pentru pace, pentru relaţii de %
X Iuţii Socialiste din Octombrie prietenie şi colaborare cu ţa *
sarcinile culturii de masă sint Prin urmare, ce a făcut tov. % şi mai ales după terminarea rile democrat-populare şi cu L
Âsigyrările de viafă pe durată de 5 ani
lăsate strict pe seama îndrumă­ Livescu in acest timp ? A con­ % celui de-al doilea război nion- Uniunea Sovietică — marea Z

torului metodist. Unii inspectori statat, a înregistrat şi a reco­ X dial. Rînd pe rînd s-au des- prietenă a popoarelor colonia-¦

şcolari, atunci cînd merg pe te­ mandat. Practic, nu a dat nici Mai mjulţi cetăţeni din regiu­ cel puţin un an. De asemenea, RĂSPUNS : Ţinînd seama de % prins din rîndul ţărilor colo- le şi dependente şi a celor ca- »
nea noastră s-au adresat redac­ asiguraţii a,u dreptul să ceară faptul că asigurările de viaţă
ren, se închid în limita proble­ un ajutor. El nu a stat să ana­ ţiei ziarului nostru, interesin- încetarea contractului de asigu­ pe durata de 5 ani s-au intro­ % niale şi dependente China, In- re şi-au cucerit independenţa. »
dti-se despre avantajele noului rare, cu condiţia să fi plătit pri­ dus de numai 2 luni, pe baza
melor şcolare şi nu se intere­ lizeze cu profunzime probleme­ sistem de asigurări de viaţă pe mele cel puţin un an, iar în sprijinului primit din partea or­ X dia, Egiptul. Le-au urmat oi Astăzi, cînd oamenii muncii »
durata de 5 ani. acest caz ei primesc o sumă de ganelor locale de partid şi sin­
sează de partea muncii cultu­ le, cînd fiecare obiectiv luat in răscumpărare în raport cu pri­ dicale, rezultatele în regiunea X o serie de alte state printre din întreaga lume sărbătoresc *
Folosind prilejul venirii la mele ce le-au plătit. Hunedoara sînt mulţumitoare.
rale, sau dacă o fac, atunci o parte ar fi putut să-i dea pri­ redacţia ziarului nostru a tov. X care Birmania, Indonezia, Si- o zi de solidaritate cu lupta %
Mircea Lăzărescu din Direcţia Asiguraţii beneficiază de tra­ Numeroşi cetăţeni din oraşul
fac doar aşa in treacăt pentru lej (P muncă de cel puţin o zi. Generală A.D.A.S., i-am adre­ gerile lunare de amortizare cu ¦ ria, Libanul, Sudanul, iar cel dreaptă a popoarelor din colo- *
sat cîteva întrebări în scopul care prilej pot primi (în cazul Deva, raioanele Petroşani,
ca să poată înscrie în registrul S-a gindit oare cu ce a rămas lămuririi acestei probleme. ieşirii la sorţi) suma asigurată ¦> mai recent Maroc, Tunis şi nii, poporul romîn, care a cu- »
sau o parte din aceasta. Sebeş, Alba etc., solicită să fie
de procese verbale cum că au învăţătoarea „îndrumată", mai ÎNTREBARE : Care sînt a- ¦ Ghana care s-au eliberat de noscut în trecut exploatarea si »
vantajele asigurărilor de viaţă In caz de deces a asiguratu­ asiguraţi. Contăm — pe baza
avut şi acest lucru in obiectivul ajutorată ca înainte ? Nu s-a pe durata de 5 ani ? lui, familia sau persoana desem­ » sub jugul colonialismului şi jaful moşierilor şi burgheziei, »
nată primeşte despăgubire su­ cererilor primite — şi a intere­
lor. gindit. De se gindea, nu pleca RĂSPUNS : Acest fel de asi­ ma asigurată indiferent de tim­ ¦ şi-au dobîndit mult dorita in- trimite salutul său fierbinte»
Un exemplu care ilustrează pînă nu avea convingerea că gurări introdus de curînd de că­ sului manifestat de cetăţeni ca
$ dependenţă. tuturor popoarelor din colonii ¦
tipic prin natura sa asemenea, intr-adevăr trecerea lui pe la în anul 1958 să încheiem circa
Manifestaţiile care au avut şi teritoriile dependente, asi- «
atitudini, este cel nu de mult şcoala amintită a avut un rol 10.000 contracte de asigurări.
ÎNTREBARE : Ce trebuie să X loc acum 12 ani la Bombay şi gurîndu-le de solidaritatea şi »
petrecut în satul Tămăşasa, co­ pozitiv.
facă şi cui să se adreseze ce­ X Cairo, oglindeau starea de spi- simpatia sa pentru lupta lor »
muna Mărtineşti raionul Orăş- Iată un caz, şi nu e singurul
¦ rit a tuturor popoarelor aîro- dreaptă şi nobilă pentru pace, t

tie. din regiune. Iată un mod de a X asiatice, ele simbolizind dorin- libertate şi independenţă. t

E cunoscută exigenţa cu care munci. In loc să stea să cerce­ t ţa fierbinte şi nestăvilită a a- PETRU JURCONl »

şeful secţiei de invăţămint şi teze fiecare problemă, să gă­

cultură a sfatului popular ra­ sească cele mai juste căi pen­ Prezenţe roraîneşti peste hotare

ional, tov. Vasile Radu se preo­ tru rezolvarea lor, s-a limitat la

cupă de îndrumarea cadrelor in a scrie că activitatea culturală tre A.D.A.S. se bucură de un pul cît a plătit primele. De a- tăţenii care doresc să încheie R.P.R. participă Sa cel de al SSi-lea festival
subordine şi ţinind seama de a- e inexistentă şi tot „inexisten­ aceste asigurări ? internaţional ai filmului documentar şi experimental
cest lucru, nu încape îndoială tă" a lăsat-o. mare interes în rîndul cetăţeni­ semenea, în caz de invaliditate
că el a îndrumat inspectorii de RĂSPUNS: Toate organele
la secţie să se ocupe cu răbdare Unor asemenea practici, tre­ lor. Aceasta ca urmare a faptu­ permanentă ca urmare a unui unităţilor Administraţiei Asigu­
şi sistematic de lămurirea pro­ buie să li se pună capăt cu ho- rărilor de Stat au primit ins­
blemelor atunci cînd merg la tărîre. Trebuie luate măsuri co­ lui că în schimbul unor prime accident, se plăteşte despăgubi­ trucţiuni în acest sens. Cei ce In cursul lunii mai se va des­ fUrnele documentare: „Theodor
comune. Acest lucru a fost însă respunzătoare împotriva acelo­ doresc să încheie aceste asigu­ făşura la Montevideo cel de al Aman", „însemnări din Deltă",
mai puţin înţeles de tov. Ilie ra care nu văd munca în ansam­ reduse ce se plătesc lunar sau re în raport cu gradul de inva­ rări se pot adresa Direcţiei re­ II1-lea festival internaţional al „Chirurgia neoplasmului gas­
Livescu, unul din inspectorii ce gionale, inspectoratelor raiona­ filmului documentar şi experi­ tric", „Cetatea Histria", „Uci­
muncesc la secţia amintită. trimestrial, cetăţenii dau dova­ liditate cu care rămîne asigu­ le A.D.A.S., inspectorilor sau
agenţilor, care vor da toate a- mental, organizat de „Sodre"— derea pruncilor", „Galatheea",
Pentru ca să ne dăm seama blul ei, care trec cu uşurinţă dă de prevedere pentru ei şi fa-? ratul. mănuntele în acest sens şi la
de felul cum înţelege să-şi ducă peste sarcini, care obişnuiesc să cererea cetăţenilor vor încheia Uruguay. „Nunta ciobănească" şi desenele
el în fapt sarcinile primite, să-l „paseze" problemele, conside- milrle lor. Spre deosebire de ÎNTREBARE : Cine poate în­ asigurarea. Salariaţii din insti­
însoţim pînă în satul Tămăşasa. tuţii, întreprinderi, uzine, mine, Cinematografia jării noastre animate „Fetiţa mincinoasă“ şi
asigurările pe termen lung (15- cheia asigurări de viaţă pe du­ etc., pot solicita unităţilor „Ochelarii bunicului".
A ajuns aici în ziua de 24 A. D. A. S. să trimită organele va prezenta la acest festival
ianuarie a.c., pe la orele 9. în­ rind că una sau alta, nu e de 20 ani) acestea au avantajul că rata de 5 ani ? lor de teren la locul de muncă
văţătoarea Maria Bildea, încă nu domeniul lor. Aceste măsuri tre­ pentru a li se încheia asigurări.
era venită la clasă. Iată deci buie să plece chiar de la Sec­ asiguraţii primesc suma la ca­ RĂSPUNS : Orice persoană
o lipsă. Tovarăşul Livescu şi-a
scos frumuşel carnetul şi şi-a re s-au asigurat după 5 ani de între 16 şi 65 ani poate încheia La Oberhausen:
notat „venit tîrziu la ore“. A
ţia de invăţămint şi cultură a la încheierea asigurării cu con­ aceste asigurări cu condiţia să
Sfatului popular regional, deoa­
rece chiar şi în cadrul ei există diţia să fi plătit primele în mod nu sufere de vreo boală sau să R o m în ia pe îocuî al I ll- le a !a fe s fiv a iu l
oameni care în problemele mun­
cii culturale ,se consideră „ne- regulat. aibă invaliditate permanentă de filmului cuffura!
profesionişti" şi ca atare, nu le
In afară de aceasta asigura­ peste 50 la sută. La festivalul internaţional al fil­ făşuraf între II şi 1F februarie,
mului cultural de la Oberhausen au participat 35 de ţări, printre
ţii pot beneficia de împrumu­ ÎNTREBARE : Cum s-au dez­ (R.F. Germană), care s-a des- care şi R.P. Romînă.

acordă atentie. v. ,M. turi atunci cînd solicită, cu con­ voltat aceste asigurări în regiu­

diţia ca primele să fie plătite nea noastră ?

Premiul / al festivalului a fost

decernat Canadei, premiul II —

CEH QE-a 9 0 -a ONlVEliORE încă acum 40 de ani oamenii tarea duşmanului va fi oprită, partidului care îi chema ia Angliei, iar premiul III Repu­
înaintaţi din rîndurile tuturor duşmanul va fi învins. Iată co­ luptă. blicii. Populare Romîne.
A ARMA TEI naţiunilor au văzut în Armata municatul Biroului Sovietic de
Roşie nu numai forţa care stă Informaţii care anunţă prima Este imposibil să enumeri De la Consiliul
de strajă intereselor ţării sale, victorie importantă repurtată chiar fugitiv toate documentele de Miniştri
ci şi apărătoarea oamenilor de trupele sovietice: zdrobirea adunate aici. Ai dori să vorbeşti
Cele două săli ale expoziţiei Iov, fostul preşedinte al Ţentro- muncitorilor şi ţăranilor ruşi. muncii din întreaga lume. nemţilor lîngă Moscova, captu­ despre multe: despre carnetul Consiliul de Miniştri al R.P.R.
jubiliare din Moscova de docu­ balt-ului. ...Iudenici s-a năpustit asu­ rarea de prizonieri şi trofee. de comsomolist purtînd numă­
mente şi relicve ale Armatei „Noi, reprezentanţi ai munci­ rul 0198549, pe care l-a păstrat a aprobat recent printr-o hotă-
Sovietice reprezintă două pagini Iată un decret purtînd data pra Petrogradului. Generalii şi torilor şi ţăranilor germani, ce­ Zdrobit lîngă Moscova, duş­ cu sfinţenie în buzunarul tuni­ rire planul de colaborare cul­
din letopiseţul unui drum fără de 15 ianuarie 1918 şi semnă­ capitaliştii au hotărît să înece hoslovaci, maghiari, polonezi, manul năvăleşte totuşi asupra cii sale soldăţeşti pînă în cea turală intre Republica Populară
precedent în istorie. tura Iui Lenin : este actul de în sînge leagănul revoluţiei ru­ sîrbi şi croaţi, romîni şi bulgari Stalingradulul. Comandantul din urmă clipă a vieţii sale Ti- Pomină şi Uniunea Republicilor
naştere al armatei regulate a se. Dar ei nu au izbutit. Chiar am alcătuit un Comitet revolu­ frontului, generalul Eremenko, mur Frunze, fiul gloriosului co­ Sovietice Socialiste pe anul
Prima din ele este consacrată Ţării Sovietelor. fără a cunoaşte istoria vizita­ ţionar, care vă cheamă pe voi şi Nikita Hruşciov, membru al mandant de oşti ai războiului 1958.
acelor zile eroice cînd poporul torul este convins de aceasta. toţi, tovarăşi şi fraţi, sub stea­ Consiliului Militar, organizează civil, căzut eroic în luptele îm­
care zdrobise cătuşele robiei în­ Oameni civili, îmbrăcaţi fie- Această convingere i-o insuflă gul roşu al socialismului elibe­ apărarea oraşului. Bilanţul lu­ potriva cotropitorilor; despre 'k
cepea să-şi făurească forţele rîndurile curajoşilor luptători rator". „Gîndiţi-vă ce înseamnă nilor de luptă înverşunată, al cărţuliile cuprinzînd „Cîntec Recent Consiliul de Miniştri a
sale armate pentru a-şi apăra ..................... . Ti;, ..... ....... din detaşamentele comuniste revoluţia rusă pentru noi toţi" eroismului fără precedent al a- despre şoim" şi „Cîntec despre aprobat printr-o hotărire proto­
libertatea cîştigată. şi muncitoreşti care-1 privesc — scriu în apelul lor cu privire părătorilor fortăreţei de pe Vol­ albatros" de Maksim Gorki, colul încheiat la sesiunea a IX-a
însemnări dinfr-o din fotografiile îngălbenite de ia intrarea în rîndurile Armatei ga reprezintă textul tipărit în­ de care Aleksandr Pokrîşkin, de a Comisiei romino-sovietice de
A doua din ele povesteşte expoziţie vreme. Privirea lor exprimă ho- Roşii participanţii la adunarea grijit în limbile rusă şi germa­ trei ori Erou al Uniunii Sovie­ colaborare telinico-ştiinţifică.
despre grelele încercări şi mă­ tărîrea de fier de a-şi da viaţa prizonierilor revoluţionari din nă : propunerea de capitulare tice, nu s-a despărţit în nenu­
reţele victorii repurtate în Ma­ apărînd oraşul revoluţiei. detaşamentul districtului mili­ trimisă de comandanţii militari măratele lupte aeriene ; despre •*$••<?•»-<f»•î»'•¦••-•¦O» •Qrt O*•O*•9*
rele Război pentru Apărarea tar Moscova. Ei au ajutat pe sovietici Voronov şi Rokossov- femeia simplă Ana Nikurina,
Patriei... de ALEXANDR VOLGA Gloriosul steag revoluţionar ruşi să creeze armata socialis­ ski generalului-colonel Paulus, maior în armata sovietică, care (INFORMAŢIEj
mului. După un sfert de secol comandantul grupului de arma­ a parcurs drumul de luptă în-
...Intrarea în sala rezervată ^Hllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllim acordat de Comitetul Central această armată a stîrpit cu sîn- te hitleriste de la Stalingrad. cepînd de la Mozdok la Berlin r Cu ocaz.ia „Lunii albituri-1
exponatelor războiului civil este Executiv al R.S.F.S.R. (VŢIK) gele ei ciuperca otrăvitoare a şi care a participat la asaltul
dominată de un steag, de culoa­ care cu ce aveau — unii cu regimentului 208 de puşcaşi din fascismului din ţările lor, aju- O mitralieră simplă, pe roa­ cancelariei imperiale a Iui Hi- " lor", O.C.L. Produse Indus-f
re cenuşiu închis, pe care se paltoane, alţii cu scurte, cu divizia 24 din Simbirsk amin­ tînd popoarelor lor să-şi cuce­ te, de tip „Maksim", poartă se­
întretaie în diagonală nişte şepci sau cu căciuli în cap — teşte de vremuri critice din pri­ rească adevărata libertate. ria 105.566. Istoria acestei mi­ tler. ţ triale, prin magazinele sale î
dungi negre. Pe pînza drapelu­ dar avînd toţi o trăsătură co­ mii ani ai revoluţiei. La Mosco­ traliere coincide cu istoria Ma­ ! pune la dispoziţia cumpără- ţ
lui, pe care sînt stilizate anco­ mună : feţele exprimă o hotă- va conducătorul revoluţiei fuse­ ...Iată cîteva revolvere fără relui Război pentru Apărarea Atenţia vizitatorilor este a-
re roşii, se pot citi cuvintele : rîre fermă, purtînd arme în se grav rănit de agenţii teroriş­ pic de luciu, parcă ar fi fost lu­ Patriei. Eroul Uniunii Sovieti­ trasă şi de darurile făcute de < lorilor mari sortimente de ţ
„Steagul liber ai Republicii mîini. „Muncitorufe, ai luat ar­ tilor. Eliberînd Simbirskul de crate din fontă, iată şi un port­ ce, sergentul major Danilin din f materiale pentru lenjerie de |
Ruse". Această reiicvă a zilelor ma pentru a învinge. învaţă s-o sub ocupaţia gardiştilor albi, hart uzat... regimentul de puşcaşi 858, a oameni simpli din ţările elibe­
Marelui Octombrie este steagul mînuieşti l" — îndeamnă cu­ ostaşii regimentului i-au adre­ respins cu această mitralieră a- | pat şi de corp. ţ
„Ţenlrobalt-ului" — prima or­ vintele unui vechi panou. sat lui Lenin o scrisoare, lat-o: Exponatele din cea de-a doua tacurile duşmanilor pe malurile rate de armata sovietică. Ele
ganizaţie revoluţionară a mari- „Dragă îl ici. Eliberarea oraşu­ sală încep cu relicvele descope­ Okăi, cu această mitralieră a ţi Cel mai frumos cadou pen- *
naril:>r din Baltica — avangar­ Alături se aîlă steagul cu ca­ lui tău natal este răspunsul rite sub ruinele fortăreţei Brest. nimicit pe duşmani în luptele constituie un exemplu grăitor
dă curajoasă şi glorioasă a re­ re muncitorii Petrogradului au nostru la una clin rănile tale, Zilele grele din prima perioadă de pe Desna, Bugul de vest, * tru primăvară este MARŢI-
voluţiei. Steagul se păstrează la ieşit la demonstraţie în primele iar pentru cea de-a doua rană Vistula, a luptat pe Oder, Neis- al recunoştinţei acestor oameni
zile de existenţă a Armatei Ro­ îţi făgăduim Samara". a Marelui Război pentru Apă­ se şi Spree, ajungînd cu mitra­ l ŞORUL, care se poate cum- ţ
Moscova. Tot la Moscova lo­ şii. Cineva a izbutit în acele liera lui pînă la Elba. faţă de armata eliberatoare.
cuieşte şi unui dintre acei care zile grele să găsească această „Eliberarea Simbirsktiiui, o- rarea Patriei ! Eroismul ostaşi­ i para în sortimente variate la f
bucată de catifea roşie, pe care raşul meu natal, este leacul, Oriunde au luptat oamenii ...Vizitatorul părăseşte expo­ * magazinele de produse in -;
a condus sub acest steag pe mîini grijulii au cusut cu fir de pansamentul cel mai bun pen­ lor de sub comanda iui Panfi- * dustriale din (oaie localita- ţ
marinarii Balticii la asalt îm­ aur cuvintele pline de dragoste sovietici, prin ziarele de front, ziţia adînc emoţionat. El nu va
potriva lumii vechi. Este vete­ „Trăiască Armata Roşie Socia­ tru rănile mele" — a răspuns iov, lîngă Moscova, atacurile j ţi le. *
ranul revoluţiei Nikolai îsmai- listă . Lenin ostaşilor roşii. prin mesajele adresate lor, ei uita niciodată tot ce a văzut
îndrăzneţe împotriva duşmanu­ « In întîmpinarea zilei de 8 1
Aşa a luat naştere armata au auzit întotdeauna glasul aici — întruchiparea luminoasă t Martie, Ziua internaţională \
lui ale cavaleriei de sub coman­ ] a femeii, O.C.L. Produse in- \
a măreţei armate a socialismu­
da generalului Dovator. înain­ i dustriale pune în vînzare di-1
lui, armata cea mai puternică,
\ ferite CADOURI împacheta- i
cea mai iubitoare de pace din
î le estetic şi desface un bogat I
iuRie,
4 sortiment de materiale pen- J

J tru femei. t