Page 72 - 1958-02
P. 72
Pag. 4 DRUMUL SOCIA L1SMULUI na Nr. 990
uiKKzruncR-ja
juJtimda alipi • xiillnxdB şUpI • uJiiinele siiri -xdilmBlB ştiri» Succesul pavilionului sovietic DECLARAŢIA
Mmla expoziţia din Buanos lui Gaifskell
în Cam era Com unelor
D ezvo lta rea fo r ţe lo r aeriene m ilita re so vie tice Situaţia grea BUENOS AIRES 20 (Ager res, a consacrat pavilionului LONDRA 20 (Agerpres). — In
pres). — TASS anunţă: Pavi- sovietic un articol special, pju- declarajia făcută la 19 februarie în
a m a se lo r p o p u la re lionjul sovietic din cadrul expo blicînd o serie de clişee. Zia Camera Comunelor, liderul opoziţiei
ziţiei închinate celei de-a 50-a rul descrie amănunţit obiectele laburiste Gaitskell a salutat, „atitu
felsratife iipeşiiulu! ie din Chile aniversări a întreprinderilor pe expuse şi scoate în evidenţă in dinea, mult mai dătătoare de speranţe
trolifere de stat din Argentina, teresul pe careT manifestă cercu in tratative ia nivel înalt" adoptată de
BUENOS AIRES 20 (Ager se află de două luni în centrul rile de afaceri argentiniene primul ministru Macmillan. Declarînd
atenţiei populaţiei. Pavilionul faţă de pavilionul sovietic. în continuare că după părerea opozi
făcute unui corespondent aî agenţiei IASS pres). — TASS anunţă : In bro este vizitat zilnic de 12.000— ţiei, pentru menţinerea păcii in pre
şura „Ocrotirea sănătăţii publi 15.000 persoane, iar în zilele de „Participarea Uniunii Sovietice zent nu sint suficiente numai alian
ce şi economia11, editată de sec sărbătoare — de 40.000-50.000. la expoziţie, subliniază ziarul ţele militare şi criticînd teoria „lo
„La Nacion", va contribui la o viturii de răspuns masivă", pe care se
MOSCOVA 20 (Agerpres). — cadre bine pregătite de aviatori, Cu noua tehnică au fost în ţia pentru problemele sănătăţii Vizitatorii se interesează în şi mai largă dezvoltare şi întă bazează politica N.A.T.O., Gaitskell a
TASS transmite: In legătură ingineri şi tehnicieni. zestrate şi forţele aeriene mili publice a colegiului medical din deosebi de televizoare, maşini- rire a relaţiilor economice din subliniat că nu numai îu Anglia dar
cu cea de a 40-a aniversare a tare. Piloţii militari sovietici Chile, sint citate date despre si unelte, aparate optice şi utilaj tre cele două ţări pe baza a- şi în alte ţări ale Europei occiden
Armatei Sovietice, care va a- Aviatorii sovietici au cucerit conduc aparatele de luptă cu o tuaţia grea a maselor populare vantajului reciproc şi a egali tale, creşte sentimentul că alianţa
vea loc Ia 23 februarie, cores multe recorduri mondiale. Au viteză care întrece pe cea a su din Chile. petrolifer. In cartea de impresii tăţii în drepturi”.
cucerit o faimă mondială avia netului, se ridică la mari înăl nord-atiantică „nu a reuşit să ela
pondentul agenţiei TASS a pus torii Valerii Cikalov, Gheorghi ţimi, înving mari depărtări. Ra In Chile, se spune in broşură, vizitatorii elogiază minunatele Ziarele „Propositos" şi „Nues-
mareşalului de aviaţie Rudenko, Baidukov, Mihail Gromov, An chetele sovietice străbat spaţii nivelul de frai şi starea sănătă tra Palabra”, revista „Finan- boreze o politică externă şi de apă
şeful statului major general al drei Iumaşev, Mihail Vodopia- intercontinentale. ţii populaţiei sint sub nivelul realizări tehnice ale Uniunii cias", precum şi alte publicaţii,
forţelor militare aeriene ale nov şi numeroşi alţii. mediu al ţărilor nedezvoltate. Sovietice. au apreciat de asemenea în mod rare clară care să corespundă reali
Uniunea Sovietică, la fel ca pozitiv pavilionul sovietic.
U.R.S.S., o serie de întrebări In preajma celui de-al doilea şi celelalte ţări socialiste, a sub „Masele populare din ţară con Marele ziar burghez „La Na- tăţii de astăzi".
privitoare la dezvoltarea avia război mondial, a spus în con liniat în încheiere mareşalul Ru sumă o cantitate neînsemnată
ţiei militare sovietice. Mareşa tinuare mareşalul Rudenko, a- denko, nu are nici un fel de mo de produse alimentare necesare cion“, care apare la Buenos Ai- In aclamaţiile deputaţilor, Gaitskell
lul Rudenko a declarat: viaţia sovietică avea numeroase tive să dezlănţuie un război pentru dezvoltarea biologică
cadre şi o tehnică de luptă mo sau o agresiune militară împo normală". Chile numără 60 de Un rezultat important al creşterii a declarat: „De ce să nu consimţim
Forţele militare aeriene sovie dernă. La începutul războiului triva cuiva. Ea este interesată medici la 100.000 de locuitori. nivelului de trai şi al îmbunătăţirii imediat să ducem tratative la nivel
tice fac parte integrantă din for într-o pace trainică şi îndelun Aproape toate bolile de care su înalt". Arătînd în continuare că în
ţele armate ale U.R.S.S. Ele au însă forţele militare aeriene nu gată, de care are nevoie pen feră populaţia din Chile se da prezent „noi sîntem mai aproape de
luat fiinţă curînd după Revolu dispuneau încă de cantitatea su tru construirea comunismului. torează într-o măsură sau alta
ţia din Octombrie şi s-au dez ficientă de mijloace tehnice. Da Intrucît însă forţele imperialiste condiţiilor economice grele. asistenţei medicale în U.R.S.S, tratative ia nivel înalt decît am fost
voltat împreună cu armata so torită mutării uzinelor din re pînă acum", Gaitskell şi-a exprimat
vietică, împreună cu întreaga giunile ameninţate în răsăritul duc o politică de subminare a Chile, se subliniază în bro MOSCOVA 20 (Agerpres) — Numărul copiilor care au mu
ţării, nu s-a reuşit să se întrea şură, continuă să rămină o ţa TASS an u n ţă: După cum co rit pînă Ia vîrsta de un an a speranţa că data unor astfel de tra
ţară. că imediat superioritatea nume păcii şi creează primejdia unui ră a cărei populaţie se hrăneşte fost de 273 la mie în 1913, de tative va fi fixată cit mai grabnic.
rică a inamicului în avioane. insuficient, trăieşte in locuinţe munică Direcţia centrală de sta
Poporul sovietic a primit ca După cîtva timp însă, uzinele război, statul sovietic manifestă proaste, este lipsită de posibili tistică de pe lîngă Consiliul de 184 la mie în 1940 şi de numai EISENHOWER cere
moştenire de la vechea orîndu- sovietice au început să producă Miniştri al U.R.S.S., în anul 47 la mie în 1956. Congresului noi alocări
ire un parc de avioane distrus avioane moderne într-un număr o grijă deosebită pentru întă tatea de a studia şi de a bene 1957 mortalitatea infantilă s-a
în care predominau aparate de tot mai mare, am obţinut domi ficia de asistenţă medicală. redus în Uniunea Sovietică de Scăderea mortalităţii infantile WASHINGTON 20 (Agerpres). —
tip vechi. naţia în aer şi am zdrobit com rirea capacităţii de apărare a 6,1 ori faţă de 1913 şi de 4,1 în U.R.S.S., se subliniază în La 19 februarie, preşedintele Eisenho-
plect inamicul. ori faţă de 1940. wer a adresat Congresului un mesaj
Revoluţia din Octombrie, a ţării şi a forţelor sale armate, comunicat, este un rezultat al special cu privire ia „programul de
spus mareşalul Rudenko, a des La întrebarea cum s-a dezvol In comunicat se arată că în asigurare a securităţii mutuale". Eisen-
chis gîndirii tehnice din U.R.S.S. tat aviaţia sovietică în anii gata oricînd să respingă un a- presa din diferite ţări capitaliste creşterii nivelului de trai ma hower cere Congresului să aloce
un larg cîmp de activitate. postbelici, mareşalul Rudenko a au fost publicate date falsificate 3.942.100.000 dolari pentru înfăptuirea
In U.R.S.S. au fost create insti răspuns : tac al agresorilor. terial şi cultural al poporului acestui program in exerciţiul finan
tuţii de învăţămînt şi institute despre mortalitatea infantilă în sovietic, precum şi al îmbună ciar 1959 (care ncepe la 1 iulie 1958),
de cercetări ştiinţifice şi curînd In perioada postbelică Uniu U.R.S.S. tăţirii asistenţei medicale a
Uniunea Sovietică dispunea de nea Sovietică a obţinut succe populaţiei. Ca şi în mesajele anterioare în a-
cîteva parcuri bune de avioane se importante. ceastă problemă, Eisenhower sublinia
construite de uzinele proprii. încheierea lucrărilor sesiunii împotriva instalării în Franţa ză în prezentul inesaj că importanţa
Pe baza acestor succese s-au Adunării Populare Supreme a bazelor americane pentru acestui program pentru securitatea na
în 1929-1933, paralel cu alte întărit şi dezvoltat forţele mi ţională a S.U.A. este mult mai mare
noi ramuri industriale, în litare aeriene sovietice. Avioa a R. P. D. Coreene ARMA R A C H E T Ă decît „costul" lui. Datorită înfăptuirii
U.R.S.S. a fost creată o indus nele cu elice au fost înlocuite acestui program, arată Eisenhower in
trie de aviaţie proprie. Forţele cu avioane cu reacţie utilate cu OOOOOOOOOOOOOO00 OOOOOO00 OO00 ocroo OOOOoo 00 00 mesajul său, forţele terestre ale ţări
militare aeriene au obţinut o pu aparate moderne. Piloţii militari
ternică bază tehnică. In 1929 PHENIAN 20 (Agerpres). - la cel de-al doilea punct de pe PARIS 20 (Agerpres). — Zia doptat o rezoluţie în care „cere lor care participă la diferite blocuri
a fost construit bombardierul au căpătat posibilitatea să zboa ordinea de zi — hotărirea So rul „l’Humanite" relatează că din nou efectuarea unei dezar militare al'turi de Statele Unite au
quadri-motor „TB 3“, realizat re oricînd, în orice condiţii at China Nouă anunţă : La 19 fe vietului Suprem al U.R.S.S. din 53 consilii municipale din 25 mări simultane şi controlate a crescut la aproape 5.000.000 de oa
de Andrei Tupolev, care a des mosferice, cu mari viteze şi la 21 decembrie 1957 în proble departamente au aprobat rezo tuturor ţărilor. Consiliul muni meni, forjele lor navale au crescut
chis o nouă pagină în istoria mari înălţimi. După marele a- bruarie s-au Încheiat lucrările mele politicii externe şi propu luţia de protest a Consiliului cipal cere de asemenea parla din 1950 cu peste 100 la sută iar for
construcţiei de avioane. In 1941 vion ,,Tu-104” au apărut noile sesiunii Adunării Populare Su nerile guvernului sovietic în Naţional al Păcii împotriva am mentului francez să se pronun jele militare aeriene numără In pre
au fost construite avioanele avioane de călători „TU-110”, preme a R.P.D. Coreene. dreptate spre slăbirea încordării plasării în Franţa de baze pen ţe împotriva amplasării pe teri zent 32.000 avioane militare, din care
„MIC", „LAG“, „IAK”, avionul „AN-10”, „IL-18” şi „TU 114“ internaţionale, menţinerea şi tru arma rachetă. Ziarul rela toriul Franţei de rampe pentru M.000 sînt avioane cu reacţie.
de asalt „IL-2” şi o serie de — cel mai mare avion de călă Sesiunea a aprobat în unani consolidarea păcii - - a luat eu- tează de asemenea că Consilijul lansarea rachetelor".
bombardiere grele, mijlocii şi tori capabil să transporte fără mitate raportul cu privire la e- vintul Kim Cian Man, preşedin municipal din.oraşul Merignao Din suma totală de 3.942.100.000 do
de picaj. In acei ani aveam deja escală 170 călători de la Mos xecutarea bup-etului pe anul tele comisiei pentru afacerile (departamentul Gironde) a a- Consiliul municipal din loca lari, preşedinlele cere Congresului să
cova la Pekin sau la New York. 1956 şi proiectul de lege cu externe. In rezoluţia adoptată aloce pentru ajutorul militar direct
privire la bugetul de stat pe în această problemă se spune Propunerile guvernului litatea Fontaine Sous Bois (de 800.000.000 dolari.
polonez - partamentul Seine) a adoptat
anul 1958 prezentat de Cabine în unanimitate o rezoluţie de
o bază favorabilă protest împotriva creării pe te
tul de Miniştri al R.P.D. Co ritoriul Franţei de rampe pen
tru lansarea rachetelor şi de de
reene. pozite pentru arma atomică.
In şedinţa din 19 februarie,
că realizarea propunerilor de
O re®yă realizare Poporo! ckinez va fi mersa alături pace ale Uniunii Sovietice va pentru tratative Guvernul indonez iao a luat măsuri
te poporul cii'ssisi deschide calea spre rezolvarea drastice împotriva clicilor separatiste
a tehnicii sovietice problemelor internaţionale ac BERLIN 20 (Agerpres). —
Cuvântarea rostită de Ciu En-lai în Adunarea tuale, va consolida pacea gene Preşedintele fracţiunii partidu DJAKARTA 20 (Agerpres). vile nu mai fac escală la Me
TAGANROG 20 (Agerpres). rală şi prin aceasta va crea lui liberdemocrat din adunarea Guvernul de la Djakarta conti nado şi Gorontalo. Departamen
TASS anunţă : La Taganrog a P o p u la ră S u p rem a a R. P. D. C o reen e condiţii favorabile pentru unifi orăşenească din Berlinul occi nua sa ia măsuri drastice îm tul informaţiilor de pe lîngă a-
fost proiectat un cazan de abur carea paşnică a Coreei. Sesiu dental, P. Ronge, a declarat în- potriva clicilor separatiste care viaţia militară indoneziana a
care va funcţiona pe bază de PHENIAN 20 (Agerpres). — poporul coreean va duce la bun nea, se arată în rezoluţie, con Ir-o convorbire cu un corespon au pus mîna pe putere în Suma- anunţat că vor fi intensificate
şisturi bituminoase şi in care China Nouă anunţă : La 19 fe sfirşit construirea socialismului sideră că propunerile guvernu dent al agenţiei ADN că pro tra centrală şi Celebesul de patrulările de-a lungul coaste
nu va exista primejdia îmbîcsi- bruarie Ciu En-lai, premierul şi unificarea paşnică a patriei. lui sovietic trebuie traduse in punerile guvernului polonez cu nord. Şeful statului major al lor Sumatrei. Pe plan politic,
rii focarului cu cenuşă. Acest Consiliului de stat al R. P. Chi viaţă şi trebuie convocată , cit privire la crearea unei zone de- agenţia France Presse relatea
cazan este destinat centralelor neze, şeful delegaţiei guverna Fiecare succes al vostru, a mai grabnic o conferinţă la ni nuclearizate in centrul Europei marinei militare indoneziene a ză că ministrul de Externe aî
electrice din Estonia care con mentale chineze care a vizitat spus Ciu En-lai, constituie in n- vel înalt cu participarea şefilor reprezintă o „bază favorabilii anunţat că au fost blocate por Indoneziei, Subandrio, a anun
sumă acest combustibil. R.P.D. Coreeană, a luat cuvin- celaşi timp o victorie a poporu guvernelor pentru rezolvarea pentru tratative". Aceste pro turile Menado şi Bituang din ţat că guvernul de la Djakarta
tul la cea de-a doua sesiune a lui chinez şi a întregului lagăr problemelor internaţionale. puneri, a spus P. Ronge, capătă nordul Celebesului, şi Padang face tot posibilul pentru a îm
Problema realizării unui ase Adunării Populare Supreme a socialist. In lupta împotriva a- in prezent o mare importanţă, şi Telubajar situate pe coasta
menea cazan, care este studiată R.P.D. Coreene. gresorilor, poporul chinez vă Deputaţii au aprobat de ase intrucît ele pot sluji drepi temă de vest a Sumatrei. In conse piedica o intervenţie străină în
concomitent de specialişti din este tovarăş de luptă. In con menea decretele emise de Prezi pentru tratativele dintre Est şi cinţă, este interzis ca vreo navă treburile interne ale Indoneziei
S.U.A., Anglia şi R. F. Germa Şeful delegaţiei guvernamen diul Adunării Populare Supre Vest. să intre sau să părăsească a- şi în conflictul olandezo-indone-
nă, a fost soluţionată de colec tale a R. P. Chineze a transmis struirea socialismului poporul me a R.P.D. Coreene în perioa ceste porturi. Toate navele care zian. Substratul imperialist al
tivul de proiectanţi al uzinei poporului coreean salutul gu chinez vă este frate şi merge da dintre sesiuni. Agenţia ADN arată in legătu navigau spre aceste porturi au loviturii de stat din Sumatra
constructoare de cazane din vernului şi poporului chinez şi umăr la umăr alături de voi şi ră cu aceasta că fracţiunea par centrală şi Celebesul de nord
Taganrog. a mulţumit pentru primirea căl nu există forţe care să ne poa r ^Vx/ V. . - ^VVC- . tidului liberdemocrat din adu primit ordin să se întoarcă din
duroasă făcută delegaţiei chi tă împiedica in lupta pentru so narea orăşenească a Berlinului drum. Ministerul Marinei a ex reţine atenţia presei occidenta
Debitul noului cazan este de neze. cialism, pentru pace. occidental a propus ca adunarea plicat că ordinul de blocare este le. Ziarul olandez „De Waar-
220 tone abur pe oră cu o tem Berlinului occidental să se pro aplicabil tuturor navelor, indife lieid" scrie că „guvernul" re
peratură de supraîncălzire de Ciu En-lai a arătat că trata nunţe în sprijinul propunerilor rent de pavilionul sub care na bel de la Padang — Sumatra
540 grade Celsius şi o presiune tivele care au avut loc intre de guvernului polonez, împotriva vighează. centrala — este o creaţie a im
de 100 atmosfere. Asemenea ca legaţiile guvernamentale ale R. creării de baze pentru rachete perialismului occidental. Ziarul
zane vor fi instalate la cenlrala P. Chineze şi R.P.D. Coreene şi Şeful statului major al avia adaugă că acest grup de rebeli
termoelectrică de pe Baltica, hofărîrile adoptate vor contribui atomice pe teritoriul Republicii ţiei a anunţat de asemenea că serveşte interesele Statelor Uni
care se află in curs de construc la întărirea prieteniei şi colabo spaţţul aerian al părţii de nord te şi ale colonialiştilor olan
ţie în apropiere de Narva. Federale Germane şi împotriva dezi.
rării dintre cele două ţări. El a insulei Celebes, este interzis
In curînd vor fi proiectate ca şi-a exprimat convingerea că înarmării Bundeswehrului cu avioanelor străine. Avioanele ci-
zane de dimensiuni şi mai mari sub conducerea Partidului Mun
— cu un debit pînă la 270 tone arma atomică şi cu arma tac
abur pe oră. cii din Coreea şi a guvernului tică atomică.
A g ra v a re a s ifu a jie i la fro n fie re le Imagini
M arocului din SÎMBATA 22 FEBRUARIE 1958
-ţc L u p te îa Ifni M Colaborarea între colonialiştii { SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
spanioli şi cei francezi #
Algeria DEVA: Taifun Ia Nagasaki ; PE- de carnaval ; 0RASTIE: Intîlnire la
TROŞAN1: cinema „7 Noiembrie” : bai • SIMERIA : Vultur 101 : HAŢEG:
PARIS 20 (Agerpres). — trivit căreia trupe franceze şi
Ziarele pariziene relatează că spaniole ar pregăti un atac îm luptătoare Ulisse; cinema „Alexandru Sahia" : Gervaise; BARU MARE: Dansez cu
in teritoriul Ifni continuă lupte potriva părţii de sud a Maro Două victorii: ALBA IULIA: Sala tine; LONEA : Lumea tăcerii; APOLDU
intre patrioţii marocani şi tru cului, ceea ce „a provocat o vie
pe spaniole. Un vas de război emoţie la Rabat". Comentariul riul groazei j BRAD : Ştrengăriţa : DE SUS: Inima cîntă ; ZLATNA:
spaniol a bombardat la 19 fe postului de radio arată în în
bruarie localitatea Tabercoct din cheiere că aceste ştiri îndreptă Algeria luptă. Algeria luptă SEBEŞ : Gervaise ; ILIA : O noapte Ghimpele ; TE1UŞ : Lumini verzi.
nordul zonei Ifni. Potrivit re ţesc părerea că Franţa urmăreş eroic de aproape patru ani pen
latărilor agenţiilor occidentale te „să deschidă un nou front tru libertate, pentru indepen M M M :3$. SELECŢ1UNI DIN PROGRAMUL Dc RADIO
de presă, conflictul dintre Spa în Africa" periclitînd astfel re dentă naţională. Patrioţii alge Programul I : 6,15 Jocuri populare Prin sălile dc concert ale Capitalei :
nia şi populaţia din Ifni, care laţiile franco-marocane. In ciu rieni nu cunosc teama de arma
cere realipirea la statul maro da acestor manevre ale colonia mentul modern şi de superiori romîneşti: 6,30 Muzică uşoară: 7,40 17.30 Aăuzică de estradă: 18,05 Con
can, ameninţă să se extindă liştilor francezi şi spanioli, po tatea numerică a colonialiştilor
datorită amestecului Franţei. A- porul marocan este hotărîl să Râncezi. încadraţi in Armata Muzică populară rotnîneasc.ă: 8,30 cert de muzică populară rominească:
genţia France Presse relatează obţină realipirea teritoriilor ce-i algeriană de eliberare naţiona
că in cercurile oficiale maro aparţin. Potrivit agenţiei Fran lă, cei mai buni fii ai ţării lup Muzică ; 10,00 Muzică de estradă ; 19,00 Cintă Luigi Ionescu: 19,15 Me
cane „se vorbeşte cu insistenţă" ce Presse, într-o cuvintare ţi tă cu arma în mină pentru o
despre colaborarea militară viaţă nouă, liberă, lipsită de 11,03 Melodii populare sovietice: 12,15 ridiane: 19,30 „Seară de operetă":
franco-spaniolă la Ifni şi în te nută la Ksar el Kebir, regele exploatare.
ritoriile sahariene de sud care Concert de estradă: 14,00 Cînlece de 20.30 Muzică dc dans; 22,00 Muzică
constituie o prelungire naturală Marocului, Mohammed al Y-leâ Clişeele noastre reprezintă as
a Marocului. Postul de radio pecte din lupta poporului nige dragoste şi jocuri populare romi- de dans: 22,30 La sfirşit de săptă-
marocan a reprodus o ştire po- a afirmat că guvernul său cere rian împotriva colonialiştilor
francezi. neşti; 15,05 Muzică uşoară; 15,35 mînă, cinieo, joc şi voie bună; 23,15
alipirea zonelor sudice la sta
Muzică populară rominească: 18,45 Muzică simfonică; 23,53 Muzică de
tul marocan.
Muzică distractivă: 19,15 Melodii dans.
populare romîneşti; 19,45 Răspundem BULETINE DE ŞTIRI : 5,00; 6,00-
ascultătorilor! 21,00 Muzică distracli- 7,00: 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00:
vă: 21,30 Muzică de dans: 22,30 Mu- 20,00; 22,00; 23,52 (programul I),
zică de dans. 14,00; 16,00; 18,00: 21,00; 23.00; (pro
Programul I i i 14,03 Concert de
prînzj 14,.40 Melodii populare: 16,30 gramul 11).
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9. ielelun; 188—189. laxa plătită în numerar conform apiqlârl] Direcţiunii Generale l'. l.l R, nr. 236 320 dm 6 noiembrie 1919. — lipăi o l: Inlreurimlerea Eoligralnă „I Mai — DEVA.
