Page 73 - 1958-02
P. 73
PROLETAR! DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA t | f -4- «- Tot mai multe brigăzi aplică
ICiieţi în Pag. 2-3-aj 50ooooooocoaoocoo©ooocoooa«oosoooooooes «oceeoooescoocoocooQOoceooeeooccecoGco»
i¦ iniţiativa minerului Tucaciuc
*• Lucrările celei \. OO 0 0 0 0 0 0 -0 0 OO-OOOaOO-OOCOOOOOOO 0 0 OCÎOOOOOOOOOOOCMOOOOOOOOOOOOOOOGCâSOOOaOO»..
\de-a fV-a confe-* Rezultatele muncii mintită brigada Eroului Munci-1
Socialiste, Iuliu Flaidu, care s-a
:t brigăzii care a lansat angajat să betoneze cîte 0,5 m.l.
canal pentru fiecare post, pe zi,
\rinţe a organiza-1 întrecerea peste plan.
ORCAN A L COMITETULUI REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA Şl A L SFATULUI POPULAR REGIONAL *ţiei U.T.M.~Hune-\ Cum e şi normal, zilele aces ...şi la mina Lupeni
\ doara. f tea, atenţia tuturor minerilor Colectivul minei Lupeni mai
Văii Jiului se îndreaptă către are încă de luptat cu o serie de
Sîmbătă 22 februarie 1958 4 pagini 20 bani HM i f H ţ *¦ • rezultatele muncii brigăzii lui greutăţi pentru a putea înde
mmm Mihai Tucaciuc, cea care a lan plini ritmic planul. Cu toate, n-
Anul X Nr. 991 sat iniţiativa. cestea, unele brigăzi, analizfn-
dti-şi posibilităţile ce le au, au
Entuziasta prim ire fâ cu ti în Capitală Lucrul acesta îl cunosc toţi hotărît să răspundă chemării lui
minerii brigăzii, şi prin munca Tucaciuc.
solilor poporului frate m aghiar lor hotărîtă se străduiesc să fie
exemplu mobilizator. Aplicînd Astfel, minerii din brigada lui
Mitingul din piaţa gării Băneasa metoda sa de muncă, care con Vasile Feher s-aju angajat să
stă în buna organizare a lucru dea cîte o tonă de cărbune peste
Locuitorii Bucureştijului au ordinar şi plenipotenţiar a) ciu, membri ai C.C. al P.M.R., Fanfara intonează imnurile de A luat apoi1cuvîntul în acla lui, în deplina folosire a timpu randamentul planificat, zilnic şi
făcut vineri la amiază o primire R. P, Ungare la Bucureşti. membri ai guvernului, miniştri, stat ale R. P. Ungare şi R. P. maţiile asistenţei tovarăşul Kâ lui, în primele 18 zile din acea pe cap de muncitor, iar cei diri
entuziastă membrilor delegaţiei conducători ai organizaţiilor Romîne. dâr Jănos, prim-seoretar al C.C. stă lună, brigada lui Tucaciuc brigada frontalistului Ioan Po
de partid şi guvernamentale a Delegaţia este însoţită de ex obşteşti şi instituţiilor centrale, al P.M.S.U. a extras peste plan 188 tone căr pa şi-au luat sarcina de a da
R. P. Ungare, care a sosit în perţi şi ziarişti. academicieni, generali şi ofiţeri Tovarăşul Kâdâr Jânos, în bune, obţinînd un randament pînă la 1 Mai 1.000 tone căr
superiori, reprezentanţi ai presei In marea piaţă răsună însu mediu pe post mai mare cju bune peste plan, ceea ce echi
ţara noastră. In gara Băneasa unde a avut soţit de tovarăşul Gh. Gheor fleţite aclamaţii. Oamenii mun 1,080 tone decit cel planificat. valează cu o tonă cărbune pe
Din delegaţie fac parte tova loc primirea oficială, fluturau romîne şi străine. ghiu-Dej, trece în revistă com cii exprimă hotărîrea lor de a post, peste planul zilnic.
drapelele de stat ale R. P. Un Au fost de faţă şefii unor mi pania de onoare. Membrilor de întări continuu prietenia şi uni Socotind însă randamentele
răşii : Kâdâr Jânos, membru al gare şi R. P. Romîne. Pe pa legaţiei le sînt prezentaţi apoi tatea ţărilor lagărului socialist obţinute în zilele cînd s-a lucrat Angajamente frumoase şi-au
Biroului Politic, prim - secretar siuni diplomatice acreditaţi la şefii misiunilor diplomatice a- in frunte cu Uniunea Sovietică în plin, adică cu tot frontul în mai luat brigăzile condiuse de
nouri mari erau înscrise chemări Bucureşti şi alţi membri ai cor credi'taţi la Bucureşti, membrii de a apăra cu fermitate pacea. cărbune, acestea sînt mult mai comuniştii Andrei Nagy şi A-
al C.C. al P.M.S.U., ministru de în cinstea prieteniei de nezdrun pului diplomatic. guvernului şi membrii Comite mari, Aşa, spre exemplu, în 18 vram Doţiu, care au hotărît să
s t a t ; Apro Antal, membru al cinat care leagă popoarele ro- tului Central al P.M.R. pre Oaspeţii împreună 'cu condu februarie, randamentul obţinut extragă cu 200-500 kg. cărbune
Biroului Politic, prim-vicepreşe- mîn şi maghiar. Deasupra erau La ora 14, trenul soseşte în zenţi la sosire. cătorii partidului şi guvernului a fost cu 5,540 tone cărbune pe peste plan, pe fiecare post, zil
aşezate portretele tovarăşilor gară. Coboară membrii delega se îndreaptă apoi spre reşedin post mai mare decît cel plani nic.
dinte al ConsiliulŞui de Miniş Kâdâr Jănos şi Miinnich Ferenc, ţiei in frunte cu tovarăşul Kâ In piaţa gării Băneasa oaspe ţa ce le-a fost rezervată. ficat.
tri; Kâllâi Gyula, membru al Gh. Gheorghiu-Dej şi Chivu dâr Jânos, tovarăşul Alexandru ţii dragi din R. P. Ungară erau Sondorii Văii Jiului
Biroului Politic, secretar al C.C. Stoica. Moghioroş şi celelalte persoane aşteptaţi de zeci de mii de bu- Tovarăşii Kâdâr Jânos, Apro Minerii brigăzii, în frunte cu
al P.M.S.U., ministru de stat, oficiale care i-au însoţit de la Antal, Gh. Gheorghiu-Dej şi şeful ei, sint hotărîţi să mun îşi însuşesc iniţiativa
preşedintele Frontului Popular In întimpinarea înalţilor oas intrarea pe teritoriul ţării. cureşteni. cească mal cu avînt, să obţină lui Tucaciuc
Patriotic; Nemeth Karoly, mem peţi au venit tovarăşii: • La mitingul care a avut loc. Chivu Stoica, într-o maşină des rezultate şi mai bune, demne de
bru al C.C. al P.M.S.U., secre Tovarăşii Kâdâr Jânos şi Gh. chisă, apoi ceilalţi membri ai cinstea ce se acorda iniţiativei
tarul comitetului de partid al Gh. Gheorghiu - Dej, Chivu Gheorghiu-Dej se îmbrăţişează. a luat cuvîntul tovarăşul Gh. delegaţiei şi persoanele oficiale lor.
judeţului Csongrad ; Sebeş Ist- Stoica, GheorgHe Apostol, Emil Membrii delegaţiei şi conducă Gheorghiu-Dej, prim-secretar al
vâri, locţiitor al ministrului A- Bodnăraş, Petre Borilă, Nicolae torii Partidului Muncitoresc Ro- C.C. al P.M.R., care a adresat venite in întimpinarea lor, stră Alte brigăzi de mineri De preţioasa chemare a mine
facerilor Externe ; Szirmai Ist- Ceauşescu, Alexandru Drăghici, min şi guvernului R. P. Romîne oaspeţilor o călduroasă urare bat şoseaua Kiseleff printr-un a- rilor din brigada lui Tucaciuc au
văn, membru al C.C. al P.M.S.U. îşi strîng prieteneşte inimile. devărat zid viu pe care l-au for îşi însuşesc iniţiativa aflat şi muncitorii din alte între
şeful secţiei de agitaţie şi pro Constantin Pîrvulescu, D. Colin, de bun venit. mat zecile de mii de locuitori ai prinderi. Analizîndu-şi posibili
pagandă a C.C. al P.M.S.U.; L. Răiutu, general colonel L. Să- Un. grup de pionieri îi încon Zecile de mii de oameni ai Bucureştiului care au venit să La mina P etriia... tăţile, la dala de 18 februarie au
Keleti Ferenc, ambasador extra lăjan, Şt. Voitec, I. Gh. Maurcr, joară pe oaspeţi şi le oferă bu salute pe înalţii oaspeţi la sosi răsppns iniţiativei şi sondorii
J. Fazekaş, VI. Gheorghiu, Al. muncii primesc cu puternice rea lor în Capitală. Pînă la data de 18 februarie, carboniferi din raionul Petro
Bîrlădeanu, A. Joja, A. Buna- chete de flori. ovaţii şi urale cuvintele tova 24 brigăzi din sectoarele minei şani.
răşului Gh. Gheorghiu-Dej. s-au alăturat iniţiativei şi au ho-
tărît să. dea peste plan în fie La şantierul de sondaje din
Cuvîntarea tovarăşului Cuvîntarea tovarăşului Kâdâr Jânos care zi, de fiecare om, intre 300 Lupeni, iniţiativa a fost îmbrăţi
şi 1.000 kg. cărbune. şată în forma ,,de fiecare om
Gh. Gheorghiu-Dej Dragă tovarăşe Gheorghiu- bubuitului armelor, dv. ne-aţi pentru apărarea socialismului şi un metru liniar forat peste plan
Dej ! întins o mînă prietenească şi a păcii. Printre aceste brigăzi se pot pe lună“. Prima echipă de son
ne-aţi adresat o singură între număra cele conduse de mine dori care s-a angajat să înde
bare : cu ce şi în ce fel ne-aţi Iată de ce putem afirma că rii Grigore Marcu, Cornel Ce plinească această lozincă e a-
putea ajuta, de ce are mai marc astăzi Republica Populară Un nuşă, Peter Moise şi alţii, care
nevoie poporul ungar ? La a- gară şi Partidul revoluţionar al obţin zilnic randamente cu 1 ceea dc la sonda 5.119 Lupeni,
ceasta întrebare noi v-am arătat clasei muncitoare ungare sint pînă la 1,6 tone cărbune peste
greutăţile noastre, iar dv. aţi mai puternice decîi înainte de cele planificate. Dintre brigăzi condusă de brigadierul Dumitru
răspuns imediat printr-un ajutor rebeliunea contrarevoluţionară. le de la pregătiri poate fi a-
concret, politic şi economic. Speranţele şi planurile imperia Piţigoi.
liştilor in legătură cu ţara noa
Iubite tovarăşe Kâdâr, zentînd în acelaşi timp un factor Dragi tovarăşi şi prieteni ! Este o bucurie pentru noi să stră au fost zădărnicite? astăzi Urmînd iniţiativa minerului
de seamă al întăririi păcii între vă spunem dv., prietenii noştri Ungaria stă din nou ctf fermitate
Dragi oaspeţi, membri ai de popoare şi al unităţii indisolu In numele delegaţiei guverna adevăraţi, că acum, cînd întoar in lagărul socialismului şi al Tucaciuc
legaţiei guvernamentale şi de bile a lagărului socialist în frun mentale şi de partid ungare, ex cem vizita dv., poporul ungar păcii.
partid a Republicii Populare te cu Uniunea Sovietică. Stea prim sincera noastră bucurie trăieşte, în condiţiile consolidă Sunase de trei fără zece mi schimb, cu un carnet şi un cre
Ungare, gul socialismului şi al păcii, pentru faptul că, răspunzînd rii, cu totul diferite de cele din Noi credem că numai în acest nute. In hala laminoarelor, oa
steagul internaţionalismului so- amabilei dv. invitaţii, putem în noiembrie, 1956 cînd ne-aţi vi fel muncitorii, ţăranii şi intelec menii lui Andrăşescu suprave ion în mină, făcea nişte calcule.
In numele Comitetului Cen -eîalist şi a! prieteniei între po toarce vizita pe care au făcut-o zitat ţara. Cu ajutorul frăţesc al tualii unguri pot să vă mulţu gheau trecerea ultimei bare de Pe urmă luă cuvîntul:
trai al Partidului Muncitoresc poare se află în mîinile încerca în Ungaria, în noiembrie 1956, Uniunii Sovietice şi al popoare mească pentru ajutorul pe care oţel prin bloc-vnlţuri. Cei de la
Romin, al guvernului Republicii ţilor conducători ai popoarelor tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- lor celorlalte ţări frăţeşti, prin cuptoarele adinei începuseră —- Am făcut aici un mic cal
Populare Romîne şi al întregu noastre — partidele clasei mun Dej — prim-secretar al Comite tre care şi al poporului Repu ni l-aţi acordat în acele vremuri deja să predea schimbului urmă cul privitor la ce cantitate de
lui nostru popor, adresez din citoare, călăuzite de învăţătura tului Central al Partidului Mun blicii Populare Romîne, poporul grele. tor, lucrul. oţel s-ar putea lamina in urma
toată inima, urarea pe care o niarxist-leninistă. Sub acest citoresc Romîn, care se bucură ungar a respins şi a zădărnicit măsurilor ce le-aţi propus. Pu
face poporul nostru prietenilor steag, popoarele noastre, alături de dragostea şi respectul po de atunci încercările anti-popu- Dragi tovarăşi şl prieteni ro Ora trei. Adunaţi in jurul tem să-i dăm bătaie pentru cel
s ă i : „Bine aţi venit" ! de celelalte popoare ale ţărilor porului ungar — şi alţi tovarăşi lare ale imperialiştilor, burghe mini ! balustradei laminorului, oamenii
socialiste, vor repurta noi şi noi conducători ai poporului romîn. ziei reacţionare, trădătorilor re de la linie, foarfece, cuptorarii, puţin 8 tone laminate peste sar
Poporul romîn întîmpină cu succese în construirea socialis vizionişti, de a nimici cuceri Noi am venit acum în ţara dv. macaragiii, schimbau glume, fu cina zilnică a schimbului nos
bucurie şi cu un sentiment de mului, apărarea păcii şi asigu Vă mulţumim cu recunoştinţă rile sale socialiste şi de a-I a pentru ca pe calea schimburilor mau, aşteptlnd parcă ceva. tru. Găsesc că la stabilirea a-
prietenie frăţească pe solii po rarea bunăstării poporului mun şi din toată inima pentru pri runca din nou în robia vechii directe de păreri şi a tratative cestei cantităţi am ţinut seama
porului maghiar, pe primul se citor. mirea dv. caldă, prietenească şi Peste cîteva clipe Ion Topii-
cretar a! Partidului Muncitoresc pentru acest cadru sărbătoresc lumi capitalisto-moşiereşti. Po lor si prin contactul personal, ceanu, organizatorul grupei sin şi de faptul că planul ne este
Socialist Ungar — tovarăşul Jâ Poporul nostru se bucură sin care ne onorează. porul nostru este recunoscător şi să aaineiin şi să dezvoltăm şi dicale, după ce urcă cele cîteva mărit, şi de schimbarea medie a
nos Kâdâr — pe tovarăşii Apro cer, ca de propriile lui succese, va purta întotdeauna o profun mai mult încercata noastră prie trepte, aduse Ia cunoştinţa la- profiielor. Ei, ce părere aveţi ?
Antal, Kâllâi Gyula şi pe cei de succesele talentatului şi har Regretăm şi astăzi faptul că tenie. Dorim să lărgim, spre bi minatorilor scopul adunării.
lalţi membri ai delegaţiei Repu nicului popor maghiar, care u- în noiembrie 1956, cu ocazia vi dă recunoştinţă adevăraţilor săi nele ambelor popoare, legăturile Putem da 8 tone peste plan pe
blicii Populare Ungare. nindu-se tot mai strîns în jurul zitei delegaţiei romîne la Buda prieteni — între care şi fraţilor politice, economice şi culturale — Cu citva timp in urmă, un zi ? E bun obiectivul, îi putem
Partidului Muncitoresc Socialist pesta nu v-ain putut asigura o noştri romîni — care l-au ajutat dintre cele două ţări, buna co miner din Aninoasa, Mihai Tu realiza ?
Vizita dv. în Republica Popu Ungar şi guvernului revoluţio primire festivă, sărbătorească, să biruie pericolul grav care-! laborare spre avantajul nostru caciuc, s-a angajat pe baza stu
lară Romînă, dragi prieteni, va nar muncitoresc ţărănesc, con care, exprimînd sentimentele ameninţa. reciproc. Vrem să strîngem şi dierii posibilităţilor de Ia locul — Ii bun, il putem realiza —
permite un schimb de păreri in struieşte socialismul în patria sa noastre ar fi fost demnă de con mai mult legăturile dintre parti său de muncă, să dea'zilnic
spirit de înţelegere tovărăşească, liberă. ducătorii Republicii Populare Noi nu numai că am respins dele noastre prin schimb de ex peste plan o tonă de cărbune interveni Francisc Tamaş. Dar
asupra tuturor problemelor de Romîne, prietene. atacul duşmanilor poporului un perienţă şi o informare recipro pe cap de muncitor din briga
interes comun pentru ambele Trăiască Republica Populară gar, dar am vindecat în mare că. Dorim să întărim legăturile dă. După cum ştiţi, această ini se mai ridică problema păcurii.
ţări. Ungară vecină şi prietenă! Noi am primit atunci vizita parte, rănile pricinuite de aceştia, dintre cele două popoare şi ţări ţiativă a fost îmbrăţişată zilele Cea primită de la Brazi e plină
dv. cu sinceră recunoştinţă. Nu restabilind viaţa normală a po democrat-populare, legături ca trecute de toţi oţelarii şi de fur-
Permiteţi-mi să exprim con Trăiască prietenia frăţească ani avut atunci posibilitatea să porului şi a Republicii noastre re constituie parte integrantă a naliştii de la 5, din combinatul de impurităţi şi ne înfundă in-
vingerea că această vizită va de nezdruncinat între poporul populare. Poporul Republicii unităţii strînse, de nezdruncinat nostru. jectoarele, ceea ce duce la lun
aduce o mare contribuţie la în romîn şi poporul maghiar! exprimăm în mod corespunzător Populare Ungare continuă marea a popoarelor ţărilor socialiste, girea timpului de încălzire a
tărirea continuă a prieteniei şi operă a construirii societăţii so frăţeşti. Prin ea însăşi, iniţiativa e de lingourilor.
colaborării rodnice între po Trăiască pacea şi prietenia în înalta preţuire pe care o acordăm cialiste. Marea încercare prin aşa nai ură incit poate fi îmbră
poarele şi ţările noastre, între tre popoare! care am trecut ne a cerut grele Dorim să intensificăm efortu ţişată ia fiecare ioc. de muncă. In urma consfăturii, căzînd de
reprezentanţilor poporului ro sacrificii şi ne-a provocat pa rile noastre comune în interesul Şi noi, laminatorii, o putem a-
gube uriaşe dar ea tie-a şi că problemei centrale, celei mai im dopta. acord, laminatorii schimbului
mîn, pentru că pe vremea aceea lit, înarmîndu-ue cu învăţăminte condus de maistrul Andrăşescu,
importante. portante probleme a omenirii, Unul după altul, laminatorii au hotărît să adopte iniţiativa,
noi înşine, poporul nostru, ne apărarea păcii. au luat cuvîntul aratind posibi şi să dea zilnic pe schimb pes
Partidul Muncitoresc Socialist lităţile reale care există în sec
aflam în luptă cu rebeliunea Ungar urmează astăzi o linie Cunoscînd năzuinţele identice ţie, posibilităţi care, dacă vor te plan, 8 tone de laminate.
politică clară şi consecventă. In ale Partidului Muncitoresc Ro- fi utilizate, vor duce la o spo
contrarevoluţionară, provocată ce priveşte obiectivele sale poli mîn şi guvernului Republicii rire a producţiei. Asemenea adunări au avut
tice unitare şi bine definite şi Populare Romîne, sînteni încre loc şi cu schimburile conduse de
şi sprijinită de imperialişti. Nu în conformitate cu acestea am dinţaţi eă vizita şi activitatea Din discuţii, a reieşit că
zdrobit pe trădătorii revizionişti delegaţiei noastre guvernamen pauza dintre laminarea a doua maiştrii Constantin Petru şi
vom uita că atunci, în mijlocul ai clasei muncitoare îăcîtul în tale şi de partid în Republica lingouri poate fi redusă prin <> Alexandru Savu. In urma aces
acelaşi timp totul pentru ca gre folosire mai judicioasă a timpu tor adunări, laminatorii schim
partidele noastre frăţeşti. Manifestări ale prieteniei Populară Romînă va fi fructu- lui pînă la un minut, lucru ce burilor amintite, s-au angajat
Prietenia romîno-maghiară se rom fno m aghiare şelile cunoscute în timpul ve oa-să şi bogată în rezultate. va duce la economisirea a 80— şi ei să dea cîtc 8 tone lami
chii conduceri să nu se mai 90 minute intr-un schimb. De
întemeiază pe lupta popoarelor poată repeta. Guvernul nostru Delegaţia noastră a adus cu asemenea, s-a p'reconizat trece nate peste planul zilnic.
noastre, pentru ţeluri comune, pe sine şi vă transmite salutul fier rea mal rapidă a lingounlor
traduce în viaţă politica parti binte al poporului muncitor al prin bloc-valţuri. In acest fel, cu condiţia apro
solidaritatea noastră internaţio- dului, politică sprijinită de ma R. P. Ungare. vizionării ritmice cu materii şi
nalistă. sele credincioase socialismului, In acest timp, maistrul şef de
CRAIOVA 21 (Agerpreş) dc la tri- Comitetului executiv al Sfatului popu ale poporului ungar. Majoritatea Trăiască prietenia veşnică din materiale vor fi laminate zil
In locul vrajbei şi urii culti misii! special. lar regional, a transmis membrilor de covîrşitoare a poporului munci tre poporul ungar şi poporul nic, peste plan, 24 tone lin
vate secole de-a rîndul de clasele legaţiei un călduros şi jrăţesc salut tor îşi duce munca de construc romîn ! gouri de oţel. Făcind un calcul
exploatatoare, popoarele noastre, Coniirudndu-şi ciilăloria spre Capi in numele oamenilor muncii din re ţie strîns unit în jurul partidu
cinstind şi îmbogăţind tradiţia tală, de-a lungul drumului dc la giunea Craiova. Trăiască unitatea şi forţa in al rezultatelor îmbrăţişării ini
luptelor comune pentru libertate Virciorova şi. pînă la Craiova, membrii lui, sprii nindu-I în lupta dusă vincibilă a lagărului socialismu ţiativei, rezultă o cantitate de
a oamenilor muncii romîni şi delegaţiei guvernamentale şi de parlid A răspuns Nemeth Kârohj, membru lui şi al păcii! 548 tone laminate peste pianul
maghiari au stabilit între ele şi a R. P. Ungare au fost întâmpinaţi al C.C. a! P.MS.U., prim-secretar al
dezvoltă neîncetat relaţii de co pretutindeni cu multă căldură şi prie Comitetului dc partid a! judeţului In numele tuturor membrilor lunar (în calculul zilelor se
laborare tovărăşească şi într tenie. Csongrad, In numele delegaţiei guver delegatei noastre vă mulţumim exclud cele 3 în care laminorul
ajutorare. Aceasta este o priete namentale şi dc parlid a R. P. Un
nie de nezdruncinat, care s-a La Craiova, delegaţia ungară con gare. încă o'dată pentru a. .ista pri este în reparaţie).
dovedit în stare să facă faţă ori dusă de Kâdâr Jânos, membru al Bi mire caldă, frăţească.
căror încercări, o prietenie cum roului Politic, prim-secretar al C.C. al Zecile de mii de oameni ai muticii A. J
poate exista numai între po P.M.S.U. ministru dc stat, împreuna din oraşul Craiova prezenţi la miting
poare care au scuturat pe vecie cu tovarăşul Al. Moghioroş. membru au manifestat îndelung pentru prie Minerii din Ţebea se alătură iniţiativei
jugul exploatării şi asupririi a! Biroului Politic al C.C. al P.M.R., tenia frăţească, de nezdruncinat din lui Tucaciuc
burghezo-moşiereşti şi făuresc vicepreşedinte al Consiliului de Mi tre poporul romîn şi poporul maghiar,
umăr la umăr viaţa nouă, so niştri, şi celelalte persoane oficiale strîns unite în lagărul socialismului Colectivul exploatării carboni gacla condusă de Petru Gher-
cialistă. care însoţesc delegaţia, a fost intîm- şi păcii în frtuiţe cu Uniunea Sovie fere Ţebea, a extras în primele ma>n, care lucrează într-un a-
pinală de reprezentanţi ai organelor tică. 18 zile ale lunii acesteia cu 1,4 bataj cameră, s-au angajat sa
Sîntem hotărîţi să consolidăm locale de partid şi dc stat, oameni de la sută mai mult cărbune de dea zilnic cîte 500 kg. cărbune
şi să întărim şi pe viitor priete ştiinţă şi cultură. După terminarea mitingului, în su cît prevedeau sarcinile de plan. peste plan de fiecare om din
nia noastră, convinşi fiind că netele fanfarei, membrii delegaţiei gu brigadă, iar cei din brigada lui
ea corespunde intereselor vitale In gara Craiova, Iov. Dumitru Afuş- vernamentale şi de partid a R. P. Un In vederea sporirii pe mai Fiorea Mihoc, care lucrează in
atît ale popoutlui romîn cît şi lei, preşedintele Comitetului executiv gare şi persoanele oficiale care-i în departe a producţiei, minerii de tr-un abataj frontal, s-au anga
ale poporului maghiar, ea i .pi c al Sfalului popular orăşenesc Craiova, soţesc, împreună cu oamenii muncii clin la Ţebea se alătură iniţiativei jat să dea zilnic peste planii’
a intimpiuat pe distinşii oaspeţi cu tra oraşul Craiova s-au prins in Itorc, La pornită de brigada lui Tucaciuc brigăzii 10,8 tone cărbune.
diţionala pline şi sare. ora 8 şi 40 dc minute trenul guver din Aninoasa, ele a depăşi zilnic
nantenial a 'părăsit gara Craiova iii sarcinile de plan de fiecare om, La înaintări, brigăzile condu
In piaţa gării a avut loc un miting ovaţiile pulvnice ale miilor de oameni la fiecare loc de muncă. se de minerii Ioan Lăzăruţ, Ni
la care au luat parte peste 30.000 dc ai munci! nare- şi-'au manifestat puter colae Ştefan şi Mihai Şimon,
oameni ai muncii din oraşul Craiova. nic ¦d. agis'ca şi p:¦(. ’ila lor shiceră In cursul zilei de joi. 0 bri s-ati angajat să-şi depăşească
In numele locuitorilor 'diri regiunea faţă dc pop:rit' puie meg’.ia'i găzi au trecut la aplica, ea a-
Caivv.ş :ov. Ion Mcangă, preşedintele zilnic sarcinile ’de plan cu 18—
cestei iniţiative. Analizînd posi
20 la sută.
bilităţile existente Ia locmile
A. ZAHARIA
for ’de jjiiiflcă, mjjieiii din Bri
