Page 75 - 1958-02
P. 75
Nr. 991 DRUMUL SOCIALISMULUI Pasr 3
Lucrările celei i Conferinţe Din activitatea tractoriştilor
de la Alba lulia
a o r g a n i z a ţ i e i r e g i o n a l e U. TJ.-H nne do a r a In cadrul Staţiunii de Maşini tractoriştii fruntaşi şi au fost
şi Tractoare de la Alba IjUlia e- criticaţi cu asprime acei care
muncesc cu mai puţin simţ de
xistă o activitate culturală fru răspundere sau practică anumi
moasă.
giunii noastre, aşa după cum a re Biblioteca posedă circa 2.000 te obiceiuri dăunătoare, cum ar
(Urmare din pag. 2-a) derea găsirii celor mal potrivite forme ieşit din dezbaterile conferinţei, vor °a de volume şi este frecventată fi hoinăritul, chiulul etc.
de atragere a tineretului în rîndurile trebui să lupte cu mai mult elan pen zilnic de tractorişti. Numele to
tului regional U.T.M. nu au exercitat organizaţiilor U.T.M. Nu peste tot se tru a cultiva, pentru a trezi în rîn 8 varăşilor Vlad Mircea, Simion Pozitiv în munca desfăşurată
un control riguros în organizaţiile respectă prevederile statutului în legă dul tineretului dragostea faţă de mun 8 Marcu, Octavian Răfăianu etc., de brigada este şi faptul că a-
de bază pentru a descoperi la timp tură cu primirea de noi membri. Dele ca în comun, pentru creşterea produc 8 figurează deosebit de frecvent în ceasta, prin ieşirile pe care le-a
lipsurile şi pentru a lua măsurile cele gaţii Ia conferinţă au cerut noului or ţiei la ha., pentru păstrarea cu grijă 8 fişele cititorilor. Tractoriştii sînt înfăptuit, şi-a adecvat progra
mal corespunzătoare pentru lichidarea a avutului obştesc. 8 antrenaţi în diverse preocupări mul potrivit cu problemele ce
lor. gan ales să lupte pentru lichidarea cultural-sportive cum ar fi con le mai importante ale localită
acestor lipsuri şi să facă totul pentru De mare importanţă în această pro CORNEL FEHER cursurile dc şah, tenis de masă ţii respective. De pildă, au fost
Comitetele raionale U.T.M. Ilia, Pe blemă sînt formele şi conţinutul mun ţăran fruntaş din comuna 8 ele. criticaţi unii ţărani din Cistei
troşani şi altele, se ocupă slab de în ca viaţa internă de organizaţie să se cii de educaţie comunistă şi patrioti pentru faptul că nu au curăţat
drumarea organizaţiilor de bază în ve că. De aceea, noul organ ales va tre Luncoiu de Sus — Brad Dar motivul de mîndrie al lu terenul pentru arăturile de pri
desfăşoare la nivelul cuveni!. bui să-şi îndrepte toată atenţia pen crătorilor de la S.M.T. îl con măvară. Ei au înţeles critica,
tru găsirea de forme tinereşti, atrac stituie în domeniul muncii cul şi-au însuşit-o şi în consecinţă
Educaţia tineretului - tive, cu un bogat conţinut. Este de turale, brigada artistică de a- a(u procedat la lichidarea lipsu
datoria noastră să creştem un tine gitaţie, alcătuită din elemente rilor respective.
în centrul atenţiei ret sănătos care să ştie să ducă ori- tinere, combative, înzestrate cu
cînd mai departe tradiţiile de luptă ale un real simţ al umorului. Bri La îmbunătăţirea activităţii
In centrul atenţiei conferinţei regio o bogată activitate. Prin programele DUMITRU PLĂVICHEANU gada a efectuat pină acum 15 culturale de la S.M.T. Alba Iu
nale U.T.M. a stat şi analiza felului lor, brigăzile artistice au popularizat clasei muncitoare. inginer la mina Vulcan. ieşiri la diferite cămine cultu lia a contribuit — prin spriji
în oare comitetul regional, organiza pe tinerii fruntaşi în producţie, com- rale ca cele din : Crieău, Cis- nul dat — şi Casa raională de
ţiile U.T.M. s-au preocupat de edu bătînd totodată lipsurile şi manifestă * cultură, biblioteca raională şi
caţia comunistă şi patriotică a tine rile nesănătoase. tei, Pianu de Sus etc. alte organe de îndrumare.
retului, pentru ca acesta să devină In cadrul conferinţei regio
sprijinul de nădejde al partidului Se poate spune că prin munca poli nale U.T.M. au luat cuvîntul Numeroase programe au fost Muncind şi pe mai departe
nostru să poată fi la înălţimea cins tică desfăşurată de organizaţiile U.T.M. tov. Ilie Verdeţ, membru su date de către brigadă şi în ca aşa, tractoriştii de la S.M.T.
tei de continuator al tradiţiilor de sub conducerea organizaţiilor de par pleant al C.C. al P.M.R., prim- Alba Iulia, vor putea obţine
luptă a uteciştilor. Sub directa con tid, s-a reuşit să se lichideze în mare secretar al Comitetului regional drul staţiunii. Prin conţinutul succese şi mai frumoase.
parte cazurile de indisciplină, atitu de partid Hunedoara şi tov. Vir-
acestora au fost evidenţiaţi V. D.
ducere a organizaţiilor de partid, or dinii nejuste faţă de femei şi alte a- gil Trofin, membru supleant al
ganizaţiile de tineret şi-au îmbunătă semenea manifestări. Ca rezultat al C.C. al P.A4.R., prim-secretar ProptineriIe cetăţenilor
ţit în mod simţitor munca de educa întăririi muncii politico-educative des
ţie în rîndul tineretului. Comitetul re făşurate de organizaţiile U.T.M. în al C.C. al U.T.M. sînt Înfăptuite
rîndurile tineretului, participarea tine Vorbitorii au apreciat activi
gional U.T.M. şi organizaţiile de bază rilor Ia îndeplinirea planurilor de pro 8 Desfundarea albiei desfundarea şi lărgirea albiei
au acordat în acest scop o mai mare ducţie şi activitatea obştească, este tatea desfăşurată de organiza pinului pe o lungime de 2 km,
atenţie învăţămîntului politic de mai efectivă şi cu rezultate din ce în ţiile U.T.M. din regiunea noas MARIA AVRAM 8g pîrîuius Sedei realizindu-se astfel propunerea
U.T.M. pentru a face în acest fel ce mai hune. S-a dezvoltat considera tră. A fost scos în evidenţă fap muncitoare la fabrica chimică făcută de cetăţeni.
cunoscută tinerilor politica partidului bil interesul utemiştilor de a participa tul că tineretul din întreprinderi ROZ'INA ORELT g Locuitorii satului Vilceie
şi statului nostru, sarcinile ce stau cît mai activ la întrecerea socialistă şi uzine a adus o contribuţie în — Orăstie — Bune, din comuna Bretea Ro Cei mai activi au fost tov.
în faţa întregului popor, în opera de şi de a se califica în diferite meserii. semnată la îndeplinirea planu muncitoare la U.I.L. Sebeş 8 mină, raionul Haţeg, de mult Elisabeta Donjiu, candidată de
construire a socialismului. Astfel, au lui de producţie, la îmbunătăţi GHEORGHE BÎNTU timp îşi puseseră în gind sa deputat în sfatul popular raio
fost organizate 150 cercuri de stu Darea de seamă şi discuţiile au rea calităţii produselor şi redu secretarul organizaţiei de NICOLAE GLODEANU desfunde albia pîriului Bedei, nal şi deputatul loan Dia
diere a Istoriei P.M.R., 221 cursuri se scos însă la iveală şi o serie de la cerea preţului de cost. De ase ° bază U.T.M. mina Ţebea muncitor la S.M.T. Alba Iulia care deseori le-a inundat hol con. Din rîndul cetăţenilor
rale şi alte forme ale învăţămîntului cune care mai persistă în munca or menea, vorbitorii au scos în evi dele. De aceea încă de la pro primii au ieşit la muncă
politic U.T.M. ganizaţiilor U.T.M. pentru educarea denţă faptul că în satele regiu punerile de candidaţi pentru voluntară tovarăşii Dumitru
sănătoasă a tineretului în spiritul nii noastre tinerii au desfăşurat, sfaturile populare, precum şi la Rustiroi, loan Roman, ute-
Pentru creşterea conştiinţei şi a moralei comuniste şi al dragostei faţă sub îndrumarea organizaţiilor intilnirile pe care le-au avut cu mistul loan Tataia şi alţii.
dragostei tineretului faţă de partid, de patria noastră. de partid, o susţinută muncă candidaţii F.D.P., prima propu
pentru dezvoltarea trăsăturilor morale pentru lărgirea şi întărirea sec nere aceasta a fost. La îndem nul candidatului
ale omului de tip nou, un rol deose Mai sînt unii tineri, din fericire pu torului socialist din agricultură.
bit l-a avut prelucrarea în toate or ţini Ia număr, a spus tov. inginer Ni- Comitetul exccuiiv al sfatului La înlilnirea alegătorilor din
ganizaţiile de tineret a documentelor colae Nicoliei, de la mina Petrila, S-a arătat dc asemenea, că popular comunal, .deputaţii şi comuna Girbova, raionul Sebeş,
plenarelor C.C. al P.M.R. din decem care se lasă uşor influenţaţi de ma în ce priveşte munca educativă, candidaţii de deputaţi, analizind cu tovarăşul Precup Hăprlan,
brie 1956 şi iunie-iulie 1957 care au nifestările huliganice şi cosmopolite. culturală şi sportivă, s-au obţi propunerea, au hotărît să facă preşedintele sfatului popular co
pus în faţa întregului nostru popor Faţă de aceştia avem datoria patrio desfundarea albiei prin muncă munal, candidat in circumscrip
muncitor, sarcini deosebit de impor tică dc a-i educa şi îndrepta pe dru nut succese însemnate. voluntară. Cum timpul era pri ţia electorală raională nr: 9, s-a
tante în desfăşurarea muncii politico- mul cel bun. elnic, au mobilizat cetăţenii, propus printre alte probleme
eudeative. In urma prelucrării în or Vorbitorii s-au oprit apoi a- care au răspuns cu dragoste, şi gospodăreşti şi desfundarea
ganizaţiile de tineret a acestor docu Noul organ, au arătat o serie de supra unor lipsuri care s-au din prima zi au ieşit la muncă şanţurilor pe marginea drumu
mente s-au observat o înviorare a delegaţi, va trebui să lupte pentru ri s anifestat în munca comitetu voluntară 130. In a doua zi au lui dintre Clinic şi Girbova. In
muncii politico-educative. dicarea nivelului muncii in rîndul ti lui regional U.T.M., a organiza fost mobilizaţi încă 70 de cetă numai cîteva zile după ce s-a
neretului, să contribuie astfel la creş ţiilor de bază U.T.M. şi au făcut ţeni. făcut propunerea, lucrarea a
Pentru a trezi în rîndul tineretului terea tineretului în spiritul patriotis o serie de recomandări privind fost terminată.
sentimentul patriotic, dragostea faţă mului socialist, al internaţionalismu In cele două zile, s-a făcut
de cuceririle clasei muncitoare, orga lui proletar, al urii neîmpăcate şi a îmbunătăţirea activităţii de vii
nizaţiile U.T.M. au organizat întîlniri vigilenţei faţă de duşmanul de clasă, tor. V '/V ’A / W '/ V W V W V W 'A ^ /,, W A ClA A A A A ^A ^IW ? ^^W ^A ^^A /«,
cu membri de partid ilegalişti, mun ăl intransigenţei şi combativităţii faţă
citori vîrstnici, fruntaşi în producţie, de lipsurile şi manifestările străine mo Una din problemele principale VEŞTI DIN R. P. U N G A RA
conducători din economie etc. ralei comuniste. Mai mulţi delegaţi, în rezolvarea căreia s-au mani
printre care şi tov. Emil Stroia, de la festat mai multe neajunsuri,
In atenţia lucrărilor conferinţei a U. M. Cugir, Gheorghe Balint şi Si- este aceea privind educaţia co
munistă şi patriotică a tineretu
lui. In această direcţie va tre
bui ca Comitetul regional U.T.M.
şi comitetele raionale să se de
dat şi problema organizării timpului mion Brădeanu, au subliniat necesita baraseze de sistemul circulare
liber al tineretului intr-un mod cit tea ca organizaţiile U.T.M. să ducă lor şi al planurilor din birou, Pa şantierele de construcţii ale ţării
mai plăcut şi mai atractiv. S-a acor o susţinută muncă pentru a dezvolta va trebui să se întărească mun Profesia de constructor se bucură de
o mare popularitate în R. P. Ungară.
dat o mare atenţie şi organizării ac în conştiinţa tinerilor din industria ca în organizaţiile de bază, să In prezent construcţiile se desfăşoară stala în 500 de casc noi cu cîte două
intr-un ritin vertiginos în Ungaria. şi trei apartamente.
tivităţii cultural sportive cu tineretul. regiunii noaslre ideea că fac parte se studieze şi să se aplice cele Constructorii clădesc primul reactor
atomic, centrul de televiziune, extind In prezent la Budapesta se constru
T-?!, o serie de delegaţi au arătat din cea mai înaintată clasă a socie mai bune metode specifice fie GHEORGHE marele Combinat metalurgic dună iesc cu fondurile statului peste 5.000
rean, construiesc noi şcoli şi spitale. de locuinţe. In afară de aceasta, a-
ca, de pildă, la Trustul 4 construcţii tăţii, clasa muncitoare, cît şi dorinţa cărei organizaţii. g ILEANA BAI,ANOIU SPIELHAUPTER O mare amploare a luat construcţia proximativ 2.000 de persoane constru
de locuinţe. Niciodată piuă acum nu iesc cu mijloace proprii locuinţe indi
din Hunedoara, C. S. Hunedoara, mi de a merge, conduşi de partid, pe ca- In procesul de producţie va 8 elevă la Şcoala pedagogică colectivist din comuna s-au construit în Ungaria un număr viduale.
aşa de mare de case ca în ultimul
na Lonea şi altele, s-au creat brigăzi le.-ţ tradiţiilor de luptă ale U.T.C.-ului. trebui să existe o mai strînsă 98 — Deva — Miercurea timp. In regiunile carbonifere ale ţă In capitala R. P. Ungare apar noi
străzi înlregi şi chiar aşezări. Ele
artistice de. tineret care au desfăşurat Organizaţiile U.T.M. din satele re- legătură între organizaţiile Mx>OO0000000000000000000000CO000000OC0000 >00000000000000000000000c constituie ansambluri arhitecturale
complecte şi transformă rădicai înfăţi
-A" * «¦«*«»««¦ ««¦¦ U.T.M. şi sindicale, în vederea şarea multor raioane ale oraşului.
luării de măsuri comune, sub
iMembriiComllefulniregional ULM.t partid, pentru mobilizarea tine- 'MOMENT IMPRESIONANT
O ? retului în întrecerea socialistă
¦ Conferinţa a ales ca membri Sergiu, llea loan, Josan Vetu->în vederea realizării şi depăşi-
¦ în Comitelui regional U.T.M. pe ria, Kelîinger Margareta, Ko-. rjj sarcinilor de producţie, rii se desfăşoară o amplă construcţie Pe bulevardul Kerepesi din Buda
¦ următorii tovarăşi: Antal Şte- vaci Rozaiia, Lungu Petru, L a-> [)e asemenea, vorbitorii au de locuinţe. Potrivit unei hotărîri a pesta se desfăşoară din plin construc
Guvernului revoluţionar muncitoresc ţia de locuinţe. Şantiere pe care se
t Fan, Avram Maria, Bucur Au- zăr Elena, Lăbuneţ Vaier, Ma- ; subliniat necesitatea că în sate- ţărănesc, în curînd minerii vor primi construiesc blocuri întregi de locuinţe
t relian, Rîldea loan, Bogdănescu nu îuliu, Marcu Alexnvuh u, je regjllnjj Hunedoara, organi-
t Grigore, Bărbescu Ileana, Bonta Maksy Hedviga, Maieu loan, >zaţjj|e U.T.M. vor trebui să se în folosinţă 10.000 de apartamente noi. se află şi pe bulevardul Jullia, slrada
In decurs de numai o lună in trei din Fiastyuk, în raioanele Obuda şi Lâgy-
« Iosif, Braga Teodor, Bolea Lu- Miluit Augustin, Oancea Domi- >Q,CUpe maj îndeaproape de pro- aşezările minerilor de la minele de mănyos, precum şi în alte locuri. O
cărbuni Tatabânya, Dorog şi Orosz- mare atenţie se acordă reparării fon
%crcţia, Bogdan Alexandru, Bulz ţian, Oreit Rozina, Oiaru Euge- >blema transformării socialiste lăny 250 de familii şi-au serbat insta dului existent de locuinţe. Se ţine sea
larea în case noi. In curînd în aceste ma atît de confortul interior cît şi de
X îancu, Chicîdeanu Vaier, Covaci nia, Pavel Paraschiva, Petri» „ agriculturii, să muncească, aşezări alte sute de mineri se vor in aspectul exterior al clădirii.
X Constantin, Cojocaru Gheorghe, loan, Peier Moise, Petiovici E-« 51!]3 conducerea organizaţiilor de
¦ Chiroşca loan, Crăciuneac Olga, duard, Popescu Ioana, Rădules- ¦ partid, pentru atragerea tineri
¦ Darie Irma, Deac loan, Dră- ca loan, Szabo Carol, Suciu® lor în formele socialiste de lu-
¦ ghici Fiiimon, Farcaş loan, Flo-
Aurel, Stoiculescu Marin, Spiel-J crare a pămîntului. A specte ale vieţii m uzicale
¦ rea Silvia, Foitoş Aglaia, Geor- haupter Gheorghe, Tanislâv Pe- * Este necesar a se acorda o a-
« gescu Mihai, Glodeanu Nicolae, Anul 1958 va fi un an bogat gate de comemorarea lui Ha-
tru, Vituşyinschi Emilia, Vasm •» n.st;e şi. pat.r.io. t.ice a tinerilor din în evenimente muzicale in R.R. ydn.
XGhiurva Ştefan, Groza Miriodo- Ungară. Cel mai mare eveni
ment muzical al anului îl con Numeroşi muzicieni şi ansam
X ra, Holban Gheorghe, Ivanov Gheorghe, Ziătior Anton. « regiunea Hunedoara, pentru ca stituie organizarea celui de-aI bluri. din străinătate vor da con
O*¦¦¦¦ doilea festival Bartok, la care certe in Ungaria între care an
m e m b r u. . s u p lve a n ţAi. L; pacoenştitciaii psaărtidînuţleulieangoăstruj,usŞteiţesaă îşi. vor da concursul cei mai samblul de balet al teatrulu,
buni artişti unguri şi străini, „Kirov" din Leningrad. In iu
2 lupte neobosit pentru traduce- printre care şi Yeliudi Menuliin. nie a. c. trupa operei din Buda
Paralel cu acest festival va a- pesta va pleca în turneu Ic
X Ca membri supleanţi ai Co- mian loan, Kleibel Wilhelm, o re'a ei în viaţă. vea loc Congresul Comitetului
International Bartok. Tot in Moscova. Cu prilejul Expoziţie¦
X mitetului regional U.T.M au Atoga Veronica, Nagy Etelca,^ Vorbitorii au accentuat asu- cursul acestui an se vor face
pregătiri, pentru festivităţile le universale de la Bruxelles, ar
%fost alfeşi tovarăşii : Balint Pe- Sonog Iustina, Şteî loan, Suciu »pra îmbunătăţirii muncii de pri-
tiştii ungari vor concerta in ca
* tru, Bncinschi Mihai, Comănes- Adelina, Sicoe Eva, Voinic Xmire de noi membri în rîndurile Lucrările Conferinţei, regionale U.T.M. se apropiau de sfir-
pitata Belgiei.
t cu loan, Ciuceanu Aurei, Da- Paul, Vasile Elena. «organizaţiilor U.T.M., deoarece ,şit. Fiecare delegat îşi cristaliza în gincl cele mai principale i-
^•Membrii biroului Comitetului regional tl.T J. ^¦Ss-ăa. CcConstatat că în această di- ,dei desprinse din lucrările desfăşurate timp de aproape două
¦recţie s-a muncit slab.
Dacă organizaţiile de U.T.M. yzile. Ii cunoşteau acum şi pe noii membri ai Comitetului re- )
* Din birou] Comitetului regio tantin, Georgescu Mihai, Iva-Svor ţine cont de recomandările gional U.T.M. f
* nai U.T.M. fac parte tovarăşii nov Sergiu, Lungu Petru, Mar- «făcute în cadrul conferinţei, e- De la prezidiul adunării, tov. Virgil Trofin, prim-secretar j Pafru m iiioane de cărţi penfru copii
* Antal Ştefan, Bîidea loan, Bog cu Alexandru, Petrovici Eduard, Există to-t temeiul să se spună că ial C.C. al U.T.M., a anunţat că urmează luminarea Steagului
* dănescu Grigore, Covaci Cons Szabo Caroi, Suciu Aurel. «rezultatele în munca cu tinere [roşu al organizaţiei regionale U.T.M. In faţa mesei prezidiului în tr-u n singur an
Membrii supleanţi ştii! vor fi din cele mai bune. \s-au aliniat membrii biroului comitetului regional, care for- f In editurile din R. P. Ungara lielm Hnuff şi „Picky-Ticky-Ta-
au fost publicate numeroase vy” de Rudyard Kipîing. Iri vi
:* )mează şi garda steagului. cărţi pentru cei mici. Ele sînt trinele librăriilor pot fi văzute
„Regele Midas şi alte poveşti;'
* Conferinţa a ales noul Comi La apariţia în sală a tov. Virgil Trofin cu steagul roşu, deosebit de atrăgătoare atît prin după Ovidiu, povestiri din fol
conţinutul lor, cît şi prin pre clorul german, ceh, austriac,
l Ca membri supleanţi ai birou- giie, Pavel Paraschiva, Radu ţ i et regional U.T.M., supleanţii \au izbucnit aplauze puternice. Întreaga asistenţă s-a ridicat în zentarea lor. Oricît de multe polonez, povestiri de Andersen
l lui Comitetului regional au fost « săi precum şi comisia de reci- exemplare s-ar tipări într-o e- şi fraţii Grimm, numeroase po
«•aleşi tovarăşii: Cojocaru Gheor- iescu loan, Ziătior Anton. ^picioare. diţie (30.000—50.000), apariţia vestiri scrise de scriitori unguri,
unei a doua şi a treia ediţii nu
ISecretariatul Comitetului regional U.T.M. ? — Săd păstraţi cu cinste, să fiţi. demni de el, să-l duceţi întîrzie. Ln ultimul an în R. P. Un
gară au apărut în traducere po
) înainte, căci el este steagul roşu stropit cu sîngele clasei mun- Culegerea cuprinzînd 77 de
povestiri populare a lui Gyula vestiri dc L. N. Tolstoi şi fabule
<- • *naîâ U.T.M. a adoptat măsuri f citoare care s-a jertfit pentru zilele fericite de azi — a spus !IIes a fost editată pentru a tre-
,a oară şi acesta îiu este sin de La Fontaine. A apărut în a
Secretariatul Comitetului re- secretar, Lungu Petru, secretar, Xcorespunzătoare, menite să rich- tov. Virgil Trofin, în timp ce aplauzele nu mai conteneau.
gurul caz. De multă popularita patra ediţie o culegere de ghi
ional U.T.M. este forniat din Suciu Aurel, secretar, Bîlclea %oce activitaiea organizaţiilor Apoi tinerii, participanţi la conferinţă au început să cînte1 te se bucură de asemenea cu
<tovarăşii: Szabo Carol, prim- loan, secretar. U.T.M. la nivelul cuvenit. legerea din ,,0 mie şi una de citori şi jocuri intitulată „Sicc“
nopţi”, „Micul MUk” de Wil-
Membrii Comisiei de revizieXo In prima sa plenară Comite- „Internaţionala", imnul de luptă al clasei muncitoare din în Ultima ediţie cuprinde 40.000
« Ca membri ai Comisiei de U.T.M. a aies în treaga lume. exemplare.
¦ revizie au fost aleşi tovărăşii :
¦ Brănişteanu Maria, Drăghici
tul regional sbuiprol.eual nsţiaua,'i. venim 1 IX CLIŞEU: Tov. Virgil Trofin, priiH-serrefar a! C.C. al,
aces
Li ai lu Aana,mMoi-se Ecih: sa„buela, Me-«»¦suin. amniemmiot.ar.it.ie ) U.T.M., înmînează Steagul roşu tov. Carol Szabo. prim-se-
ret Nicolae, Olteanu Valentin,J/,/fa.
C CHIŢIGO! \ creiar al Comitetului regional U.T.M. ,
» V Fl.'RIR
* Mihai, Dini Marin îacob Aurel. St roie Emil * --A.N/'v
U l ) t MH n voi i *. «I *I 0• #I »*»t *»*»