Page 76 - 1958-02
P. 76
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 991
Pag; 4
j u i l i m e i e s JUupjl • v J l i r a a J j a ş i i r j t • j J i i r a a i j e ş t i r i - Dezbaterile din Camera Comunelor
cu privire la politica externă a Angliei
LONDRA 21 (Agerpres)’. ^ tivelor şi ar dori încheierea lor
Luînd cuvîntul în Camera Co cu sjucoes". „In ultimele două
munelor în cadrul dezbaterilor trei luni, a continuat el, po
de politică externă, K. Zillia- porul este deosebit de preocupat
cus, care face parte din noul de posibilitatea pe care o oferă
grup laburist „Pentru victoria iniţiativa ruşilor şi vrea ca gu
socialismului", a subliniat to vernul să folosească cît mai cu-
nul conciliator al cuvîntării pri rînd această posibilitate. Inten
mului ministru MacMiilan. El ţionează oare ministrul Aface
Ecouri la declaraţia sovietică CRIZA Calea Austriei spre socialism a adăugat însă că „nu este su rilor Externe să ne comunice
ficient numai tonul". El a ce cînd vor avea loc tratative la
france-funisiană — Tezele program ale P.C. din Austria — rut guvernului să facă preci nivel înalt ? Dacă ele vor fi a-
zări în . legătură cu politica pe mintite şi de acum înainte în
cu privire ia crearea zonei denuclearizate PARIS 21 (Agerpres). Sub VIENA 21 (Agerpres) TASS nea că comuniştii trebuie să care intenţionează să o promo mintea opiniei publice se va
secretarul la Departamentul de anunţă: La 20 februarie şi-a în ducă lupta pentru interesele oa veze la conferinţă la un nivel naşte din nou bănjuiala că gu
în Europa Stat al S.U.A., Murphy, care cheiat lucrările Ia Viena confe menilor muncii împreună cu so vernul vrea să cîştige timp. Da
va reprezenta S.U.A. la comisia rinţa P.C. din Austria, care a a- cialiştii de rînd cu care au multe înalt. că pregătirile vor fi atît de
BERLIN 21 (Agerpres). De De asemenea, şi ziarele care „bunelor oficii**, urmează să doptat tezele program „Calea interese comune. In cuvîntări Zilliacus a criticat cu aspri mult amînate, în întreaga ţara
claraţia guvernului sovietic în apar în Berlinul occidental a- plece la Londra, Paris şi Tunis Austriei spre socialism**. Pe se va intensifica temerea şi
problema creării in centrul Euro cordă o deosebită atenţie decla în vederea începerii discuţiilor marginea tezelor partidul a des s-a subliniat uriaşa însemnăta me „Cartea Albă în problemele chiar frica că s-au pierdut po
pei a unei zone în care să mi raţiei guvernului sovietic în privitoare la relaţiile franco-tu- făşurat o largă discuţie. Aceste te a Uniunii Sovietice în lupta apărării" a guvernului, declarînd sibilităţi remarcabile.
se fabrice şi să nu se stocheze problema creării în Europa cen nisiene. înaintea acestor „con- teze oglindesc propunerile mul pentrţu viitorul socialist al în că „politica expusă în această
arma atomică şi termonucleară, trală a unei zone denuclearizate. vorbiri** încordarea franco-tu- tor comunişti austrieci, şi por tregii lumi. carte albă înseamnă că guver Bevan a condamnat politica
a fost călduros aprobată de o- nisiană se menţine tot atît de nesc din experienţa mişcării puteriilpr occidentale faţă de
pinia publică din Republica De Ziarul „Telegraph" atrage a- serioasă. Comandantul unei gar muncitoreşti internaţionale sin In încheiere a rostit o cuvîn- nul a renunţat la calea spre R. P. Chineză. „Este o nebunie
mocrată Germană. Ea a fost nizoane franceze din localitatea tetizată în Declaraţia conferinţei tare F. Furnberg, prim secretar pace". Actualul guvern, a spus că Republica Populară Chineză
transmisă în repetate rînduri de tenţia asupra părţii din declara Ramada (sudul Tunisiei) a dat de la Moscova a reprezentanţi al G.C. al P.C. din Austria. în continuare Zilliacus, „se te nu a fost admisă pină acum în
posturile de radio din R.D. Ger ţia sovietică în care se spune ordin trupelor aflate sub ordi- lor partidelor comuniste şi mun me chiar de o pace parţială cu Organizaţia Naţiunilor Unite, a
mană. Ziarele publică pe prima că crearea în Europa a unei zo nile sale să încercuiască primă citoreşti. Cuvîntările delegaţilor Apoi, conferinţa a aprobat în Uniunea Sovietică în mai mare spus el. Dacă am fi privit si
. pagină textul declaraţiei. ne denuclearizate ar avea o in ria localităţii sus amintite. la conferinţă rostite în cadru! unanimitate tezele program „Ca măsură decît de consecinţele ine tuaţia printr-o prismă realistă,
fluenţă binefăcătoare asupra si Francezii au răpit pe guverna dezbaterilor pe marginea rapor lea Austriei spre socialism”. vitabile ale pregătirilor în ve R. P. Chineză şi-ar fi ocupat de
„Neues Deutschland” publica tuaţiei internaţionale, ar contri torul adjunct al regiunii şi doi tului prezentat de F. Furnberg, derea unui război total, atît mult locul in O.N.U.".
declaraţia guvernului sovietic bui la crearea condiţiilor pentru membrii ai gărzii naţionale tu prim secretar al C.C. al P.C. Făcînd bilanţul conferinţei, J. timp cît nu se iveşte nenoroci
sub titlul „U.R.S.S. propune sta- luarea unor măsuri mal radicale nisiene. Pretextul acestei acţiuni din Austria, au demonstrat uni Koplenig, preşedintele P.C. din A luat apoi cuvîntul ministrul
¦telor care dispun de arma nu în domeniul dezarmării şi al re l-a constituit accidentul suferit tatea politică şi ideologică a Austria a subliniat încă odată rea". de Externe Selwyn Lloyd care
glementării celorlalte probleme de un camoin care s-a lovit de o partidului. Delegaţii la conferin fidelitatea comuniştilor austrieci El a criticat pe secretarul de a încerat să justifice actuala
cleară şi rachetă să garanteze internaţionale. Ziarul îşi expri mină, deşi se recunoaşte oficial ţă au discutat pe larg premi faţă de ideile marxism-leninis- politică a guvernului. In ciuda
în mod solemn existenta unei mă regretul că cercurile gr că distrugerea camionului fran sele practice ale căii paşnice de mului şi principiile internaţio stat al S.U.A., Dulles, declarînd cererilor insistente ale opozi
zone denuclearizate1*. Ziarul vernante vestgermane au o ati cez a fost accidentală. Agenţia construire a socialismului în nalismului proletar. Sarcina că acesta nu doreşte o conferin ţiei el a refuzat să propună u
s.ybliniază în mod deosebit pa tudine negativă faţă de această Reuter relatează de asemenea că Austria. In acelaşi timp ei au noastră, a spus el, este de a ţă la nivel înalt şi face tot ce-i dată pentru convocarea confe
sajele din declaraţie în care se nouă iniţiativă de pace. reprezentantul Tunisiei la ONU, arătat că în caz de necesitate explica în permanenţă oameni stă în putinţă pentru a împie rinţei la nivel înalt.
arată că crearea în Europa a Mongi Slim a adresat secreta clasa muncitoare din Austria lor muncii din Austria, că re dica o astfel de conferinţă.
unei zone denuclearizate ar co Ziarul „Der Tag“ publică re rului general al O.N.U. patru este gata să dea o ripostă ho- nunţarea la marxism, la ceea ce Selwyn Lloyd a respins pro
zumatul declaraţiei sub titlul scrisori în legătură cu relaţiile tărîtă reacţionarilor şi aţîţăto- îndeamnă liderii de dreapta ai Zilliacus a subliniat în ace punerile opoziţiei ca Anglia să
respunde intereselor vitale ale „Moscova garantează zona de- franco - tunisiene. Pe lîngă in partidului socialist din Austria, laşi timp că „liderii sovietici nu renunţe la experienţele nucleare
popoarelor tuturor tarilor euro nuclearizată. Puterile occidenta cidentul sus amintit, Mongi rilor la război. Numeroşi vorbi ar fi echivalentă cu renunţarea se călăuzesc după considerente şi a declarat că instalarea ram
pene şi năzuinţelor poporului le trebuie să se declare de a- Slim arată că autorităţile fran tori au criticat conducerea par Ia socialism. de ordin militar". pelor pentru lansarea dc pro
cord“. ceze au dat afară din spitalul
francez Menzel Burguia, de lîn tidului socialist din Austria ca J. Koplenig şi-a încheiat cu- LONDRA 21 (Agepres) TASS iectile teleghidate nu poate fi
Tot mai multe cereri în Occident gă Bizerta, 40 de tunisien’i care vîntarea rostind urări în cinstea anunţă : La 20 februarie au con amînată.
pentru lărgirea comerţului Est-Vest re încearcă să abată de la mar marxism-ieninismului, interna tinuat în Camera Comunelor
ţionalismului proletar şi Parti dezbaterile de politică externă. Dezbaterile au fost încheiate
xism pe oamenii muncii din dului Comunist din Austria care Primul a luat cuvîntul A. Be- de primul ministru MacMiilan
se întăreşte pe zi ce trece. Con van, reprezentatul opoziţiei. El care a susţinut aceleaşi puncte
şi-a exprimat nemulţumirea în de vedere ca şi ministrul său
ferinţa s-a încheiat cu intonarea legătură cu faptul că guvernul
tergiversează tratativele la ni
LQNDRA 21 (Agerpres). — se aflau internaţi pentru a pri Austria. S-a subliniat de aseme „Internaţionalei". vel înalt şi se limitează doar In de Externe.
Consiliul general al Uniunii MONTEVIDEO 21 '(Ager mi îngrijire medicală. De ase declaraţii. A fost pusă apoi la vot o mo
sindicatelor muncitorilor din in pres) TASS anunţă: Ziarul bra menea, potrivit agenţiei United In Japonia a început campania „După atîtea luni de tergi ţiune laburistă de neîncredere
dustria de construcţii navale şi zilian „Correio da Manha“ re Press, ministrul de Externe al versări, a spus cu ironie Be- în guvern care a fost respinsă
de maşini din Anglia a adoptat latează că într-o convorbire cu Tunisiei Sadok Mokaddem, a de semnături pentru restabilirea van, se aşteaptă să fim mulţu cu 308 voturi contra 242. Cu
o rezoluţie care cere lărgirea conducătorul organizaţiei stu primit pe ambasadorii Angliei miţi şi chiar bucuroşi cu decla aceasta dezbaterile de politică
comerţului între Est şi Vest. denţeşti de la universitatea din şi S.U.A. exprimînd îngrijora relaţiilor cu R. P. Chineză raţiile potrivit cărora ministrul externă din Camera Comunelor
Rezoluţia cere „tuturor orga Sao Paolo, Janio Cuadros, gu rea guvernului tunisian faţă de se pronunţă în favoarea trata au luat sfîrşit.
nelor competente să ia măsurile vernatorul statului Sao Paolo, comportarea francezilor din Tu TOKIO 21 (Agerpres). Din pentru restabilirea relaţiilor di — --- 4&U
cuvenite pentru a asigura ridi
carea embargoului in domeniul s-a pronunţat pentru restabili nisia. iniţiativa Consiliului Naţional plomatice cu Republica Popu înrăutăţirea situaţiei economice
comerţului. rea relaţiilor cu ţările socialiste lară Chineză, la 21 februarie a Canadei
şi, în primul rînd, cu Uniunea a început în întreaga Japonie
Secretarul general al uniunii, Sovietică. El a declarat: „Ca strîngerea de semnături pe ce
Barret, a ,declarat că această deputat sînt pentru stabilirea re rerea cu privire la normaliza
rezoluţie dovedeşte dorinţa sin laţiilor cu U.R.S.S. şi consider rea relaţiilor japono-chineze. OTTAWA 20 (Agerpres). — autovehicule a scăzut cu 39 la
dicatelor afiliate la uniune de că acum nu există motive pen Consiliul a trimis în toate re După cum reiese din comenta sută în comparaţie cu decembrie
a lua măsuri împreună cu con giunile ţării formulare pentru riile apărute în presa canadiar 1956.
gresul sindicatelor britanice, tru o altă rezolvare**. Milton strîngerea semnăturilor. Pe a- nă,. economia Canadei întîmpi-
partidul laburist sau oricare al Froitas, reprezentant al confe ceste formulare sînt scrise cu nă în prezent serioase greutăţi. O restrîngere a producţiei se
ia organizaţie pentru a obţine deraţiei ţăranilor din Brazilia, După cum subliniază unele or
ridicarea embargoului*1. s-a pronunţat pentru restabilirea vintele care exprimă cererea in gane de presă, aceste greutăţi observă şi în industria petrolu
acestor relaţii sistentă a maselor largi ale po lui a Canadei. Datorită reduce
rii exportului de petrol canadian
Proteste in Franţa porului japonez : „Să se resta sînt provocate în parte de de in S.U.A. şi a scăderii cere
bilească relaţiile diplomatice cu clinul activităţii de afaceri care rilor pe piaţa internă, ex
îm potriva încălcării iiberfăfsîor Republica Populară Chineză, să se înregistrează în prezent în tracţia a fost sistată la mai mul
dem ocratice se extindă relaţiile economice te sonde de la exploatările pe
şi contactele culturale cu po S.U.A. trolifere din provincia Alberta.
Potrivit dalelor biroului cana După cum scrie revista „Time*',
dian de statistică, indicele pro
ducţiei industriale a fost în oc „industriaşii petrolişti din Al
PARIS 21 (Agerpres). — tor măsuri" şi se atrage aten porul chinez**. tombrie 1957 cu 3,6 puncte mai berta trec în prezent prin cel mai
Intensificarea ofensivei reac- ţia parlamentului şi opiniei pu Chiar din primele informaţii scăzut decît în perioada cores mare declin din ultimii 10 ani”.
ţiunii din Franţa împotriva li blice asupra „necesităţii de a o- punzătoare a anului precedent. In primele 11 luni ale anului
bertăţilor democratice funda bliga organele puterii de stat primite se vede că chemarea In decembrie 1957 producţia 1957 deficitul comerţului exte
mentale stirneşte o îngrijorare să respecte libertatea cuvintu- Consiliului a găsit un larg ecou de oţel s-a redus cu 23 la sută rior al Canadei s-a cifrat la
crescindă in rinduriie cercu lui‘‘. în rîndurile maselor populare. în comparaţie cu decembrie 754,1 milioane dolari. Deficitul
rilor largi ale opiniei publice Acestei cereri a maselor popu in comerţul cu S.U.A. în aceeaşi
din ţară. Organizaţia progresis IN LU M IN A lare şi a opiniei publice pro 1956.
tă „Liga drepturilor omului*' a Preşedintele Aca gresiste i se alătură mulţi re O depresiune simţitoare se în perioadă a fost de 1036,8 mili
dat publicităţii o declaraţie in l-M demiei de ştiinţe a- prezentanţi ai cercurilor de afa registrează şi în industria de oane dolari.
caie se arată că intr-un timp gricole din Moscova ceri din Japonia care se pro automobile. In 1957 s-au produs Reducerea volumului produc
scurt autorităţile franceze au di FAPTELOR P. A. Vlasiuk, a reu nunţă ponlru lărgirea comerţu în Canada cu 13,2 la sută mai ţiei înlr-o serie de importante
zolvat Uniunea generală a stu şit să desăvîrşească lui cu Chfna.
denţilor musulmani algerieni, Mărturii despre situaţia metoda de producere a super- puţine automobile decît în 1956. sectoare ale industriei canadie
au interzis mitingul de protest mizeră a şomerilor din Li.A. fosfatului granulat. Pentru me In decembrie 1957 producţia dc ne — industria metalurgică, mi-
împotriva bombardării satului toda sa, savantul P. A. Vlasiuk __nieră de automobile şi altele —
a fost propus pentru premiul
a provocat o creştere a şoma
jului.
tunisian Sakiet Sidi-Yussef şi NEW YORK 21 (Agerpres). — ţele milioanelor de familii americane. Lenin. DUMINICA 23 FEBRUARIE 1958 O imagine asupra creşterii şo
au luat o serie de alte măsuri „De dimineaţa pină seara, timp de Presa burgheză scrie rar despre di IN FOTO : P. A. Vlasiuk în majului este dată de cifrele ca
anti-democratice. In acelaşi cinci zile pe săptămină suie de oa ficultăţile prin care trece populaţia f SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
timp organizaţiilor de dreapta meni stau la rînd in faţa biroului ţării. Totuşi, chiar şi acele puţine ţ laboratorul său. re indică numărul persoanelor
local pentru plata indemnizaţiilor dc ştiri care apar în paginile ziarelor ţ DEVA: Tai(ur) la Nagasaki ! PE- de carnaval; ORRAAŞŞTTIFI:E: Intîlnire la înregistrate Ia oficiile de pla
care sprijină politica guvernului şomaj", relata recent corespondentul şi revistelor descriu viaţa mizeră pe J Tentativa guvernului IROŞANI. cinema „7 Noiembrie": bal - SIAVERIA : Vultur 101; HAŢEG: sare. Potrivit datelor oficiale,
Ii se acordă deplină libertate de din Passaic (statul New Jerseg) al care o duc familiile şomerilor totali î Gaillard de a m odifica la 16 ianuarie a.c. numărul per
acţiune. Liga drepturilor omu soanelor care căutau de lucru
lui subliniază că toate acestea ziarului „New York Post". Ziarul a- şi parţiali. Ajutoarele de şomai care j L'lisse; cinema „Alexandru Sahia": era de 816.982.
Doua victorii ; ALBA IULIA: Sala
duc „la o totală lichidare a li rată că aici zece la sută din mun se acordă rai pot acoperi nici un L constituţia a eşuat riul groazei ; BRAD: Ştrcngariţa ; Gervaisc; BARD MARE: Dansez cu Organizaţiile sindicale prevăd
bertăţilor fundamentale ale o- SEBEŞ : Gcrvaise ; IL1A : O noapte line: LONEA : Lumea tăcerii; APOLDU că pină in luna martie a. c.,
rînduirii republicane". citori sint şomeri. „Numărul bărba sfert din cheltuielile unei /amili! a- j PARIS 21 (Agerpres). - In DE SUS : Inima cîntă ; ZLATNA : numărul şomerilor va ajunge la
adunarea Naţională franceză Ghimpele ; TEIUŞ : Lumini verzi. 1.000.000 de persoane, ceea ce
In declaraţie se exprimă „un ţilor şi femeilor adunaţi in faţa bi mericane. î ar reprezenta aproximativ 20 la
protest energic împotriva aces- sută din braţele de muncă aie
roului pentru plata indemnizaţiei dc O situaţie şi mai grea o au acei j dezbaterile .in problema revi SELECTIUNI DIN PROGRAMUL Dp RADIO ţării.
-0 - zuirii actualei constituţii au in
şomaj din oraşul Portland creşte pe care şi-au epuizat indemnizaţia de * trat in a doua săptămină. In Programul / ; 7,30 In slujba pa- 20,20 Muzică de dans; 20,50 Pagini LOTO CENTRAL
Penlru reluarea ciuda tuturor eforturilor guver irici : HQC Recreaţia niarc; 8,20 Tea de satiră şi umor: 21,05 Album de ro
traficului comercial zi ce trece, scrie ziarul sindical şomaj. Pentru ei şi pentru familiile I nului Gaiilard de a obţine re tru Ia microfon peniru copii; 10,00 manţe; 21,33 Arii şi duefe din operele: La tragerea „LOTO CEN
vizuirea grabnică a constituţiei, De Foaie pentru Foţi; 11,00 Muzică u- 22,00 Muzică de dans. T R A L d e vineri 21 februarie
greco-bulgar „Labour Press" din statut Oregon, lor singurul mijloc de existenţă este ţ el nu a reuşit pină în prezent şoară; 11,30 Revista presei; 13,15 a. c., au fost extrase din urnă
Melodii preferate de dv: 14,30 Con BULETINE DE ŞTIRI următoarele 9 numere:
ATENA 21 (Agerpres). — Re tar în apropiere se află o cantină hrana gratuită împărţită de organiza. I cursul cine şlie cîştigă; 16,00 Mu. 70, 54, 78, 90, 20, 5, 8, 81, 82.
cent a fost convocată la Komo- zică uşoară: 16,30 Jurnalul şalelor: 6,30; 13,00; 19,00, 22,00; 23.52
tini o şedinţă extraordinară a unde oamenii înfometaţi stau la rînd tiilc de binefacere. I 17,10 Muzică uşoară romînească; 18,00 (Programul I), 7,50; 14,00; 20,00;
membrilor consiliilor de condu 23,00 (programul II).
cere a Camerei de comerţ şi in de două ori pe zi pentru a primi o Din cei 200.000 de şomeri din De- L
dustrie, Camerei meşteşugari
lor, Uniunii lucrătorilor agricoli mîncare caldă". Fiecare a opta per iroit, 77.000 an epuizat indemniza- ^ să realizeze vreun rezultat prac
din regiunea Rodopi şi a cen
trului muncitoresc. Preşedintele soană din statul Oregon, scrie zia ţiile dc şomaj. „hi statul nostru t tic. Proiectul de revizuire pro
Camerei de comerţ .şi industrie
a subliniat în raportul său că rul, este şomer. (Wisconsin) există cel puţin 100.000 ţ pus de guvern este criticat nu
criza economică se extinde in
Tracia Graca. El a propus, in După cum a comunicat recent Mi de înfometaţi" — au declarat repre- f numai de deputaţii dc stingă, Drumeţii veseli: 18,30 Muzică 'popu
numele consiliului de conducere nisterul Muncii şi Ministerul Co tentanţii sindicatelor din statul Wis- ţ ci şi de reprezentanţi ai partide
al camerei, să se ajungă la un Iară romînească: 19,05 Teatru Ia mi
acord pentru deschiderea dru merţului, în prima jumătate a lunii consin. t lor care fac parte din majorita
mului spre Bulgaria prin Eni- crofon: „Hada lui Vîrnav** scenariu
kioî în vederea înlesnirii trafi ianuarie în S.U.'Â. existau 4,o nuli- Guvernul S.U.A. şi presa burghe-
cului comercial intre Grecia şi oarii şomeri. In ultima lună situaţia tea guvernamentală. De aceea, radiofonic dp Alex. Kiriţescu: 20,50
Bulgaria. nu s-a îmbunătăţit, ci, dimpotrivă, ză, încercînd să liniştească populaţia guvernul a fost obligat să re
s-a înrăutăţit considerabil; concedie nunţe la proiectul său şi să Muzică de dans: 22,30 Vechi melodii
Propunerea a test acceptată rile în masă de muncitori şi funcţio prezic că la mijlocul anului situaţia caute o soluţie de compromis,
în -unanimitate. nari care au loc aproape în toate ra care să poată obţine sprijinul populare romîneşti: 23,00 Mu zică de
murile industriei americane arată că se va îmbunătăţi. Nu nuilţi Impar majorităţii guvernamentale.
numărul şomerilor a crescut mult. dans.
In afară de aceasta, peste două mi ?¦ 1tăşesc. însă pronosticurile lor opt In şedinţa din 20 februarie
lioane de persoane lucrează doar misie. Maiorilalea consideră că a Adunării Naţionale a luat cu- Progr^nul I I : 7,00 Concert de di
3—4 zile pe săptămină; ceea ce .în viilor va fi şi mai rău. Un astfel vintuţ Jacques D.uclos, preşe
de Jt mineaţă : 8,30 Emisiifne pentru stu
exemplu eŞte recenta 'declaraţie fă- ţ denţi : 9,45 Revista presei străine:
culă în congres de senatorul Ken- J 10,20 Solişti de muzică populară ro
nedi/ care n arătat că „listele celor J mînească : 10,50 Transmisie din sala
care primesc indemnizaţii vor creşte ţ Ateneului a concertului orchestrei
seamnă pentru ei o pierdere parţia şi mai mult pe seama 'coniribuabi- j dintele grupului parlamentar al simfonice ă Filarmonicii de Stat
lă a salariului. Iilor; nivelul de trai va scădea in f Partidului Comunist Francez.ca „George Enescu**.; 14,15 AVuzică u-
re a criticat 'aspru încercările
Dincolo de aceste cifre seci care oraşele noastre cuprinse de lepre- f revizuirii in spirit, reacţionar a şoară romînească; 14,30 Răsună cîn-
constituţiei .franceze,.
nu dau o imagine complectă a am siune; vor urma noi concedieri şi ? ţecul şi jocul pe întinsul patriei:
l ploarei şomajului se ascund suferin- închideri¦de. întreprinderi". t 15,15 Concert de estradă: 16.00 Vor
(*-0 ~ « ¦ -> -a beşte Moscova i -18,00 Muzieă uşoară:
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188—189. Taxa plătită în numeral conform aprobării Direcţiunii Uenerale P-T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1U19- t Tiparul- întreprinderea Poligrafică n] Mai DEVA.