Page 77 - 1958-02
P. 77
*
vrr. 40 de ani de la creareaPRVLErrÂRi VIN TOATE 7a RILR, UNITI-VM
f :i
glorioasei Armate Sovietice
• Candidaţi
I ai F. D. P, Cu deplin temei se poate afirma că Partidul Comunist şi guvernului so
istoria Armatei Sovietice se identifică vietic.
cu istoria statului sovietic, cu lupia In vara anului 1941, clnd Germa
eroică a popoarelor sovietice pentru nia fascistă a atacat mişeleşte Uniu
victoria revoluţiei socialiste, pentru nea Sovietică, pentru poporul sovietic
făurirea societăţii comuniste. şi pentru armata sa a început » pe
ORGAN A L COMITETULUI REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA Şl A L SFATULUI POPULAR RE610H A L Cu 40 de ani în urmă, la 28 ia rioadă de grele încercări care a durat
nuarie 1918 V. I. Lenin a semnat de Iimp de patru ani. In aceşti ani oa
cretul istoric cu privire ia organizarea menii sovietici de pe front şi din spa
Armatei Roşii munciioreşti-jărăneşti, tele frontului au dat dovadă de un
Anul X Nr. 992 Duminică 23 februarie 1958 4 pagini 20 bani iar la 14 februarie I9i8, decretul cu eroism fără precedent. Ca şi în anii
E382Zm privire la crearea Flotei roşii munci- războiului civil partidul a trimis cele
toreşli-jărăneşti. Din primele zile ale mai bune forje ale sale Î11 sectoarele
înfiinţării sale această armată a slu notărîtoare. Chiar în primul an al răz
jit cu un devotament neţărmurit po boiului au plecat pe front aproape un
porul şi iu acelaşi timp a luptat cu milion de comunişti şi nu mai puţin
abnegaţie pentru libertatea şi viaţa de două milioane de comsomolişti.
paşnică a luturor popoarelor. Primei perioade a războiului, ca
10AM ROŞCA Chiar din primele zile ale înfiinţă re s-a desfăşurat în condiţii deosebit
rii sale, Armata Roşie a fost nevoită de grele, i-au urmat loviturile nimici
secrejar al Sfatului popular al ora- să poarte lupte crîncenc împotriva in- toare date de armata sovietică trupe
lervenţionişiilor străini şi a alb-gar- lor hillcriste mai întii lingă Moscova
j şului Deva, candidat în circum- diştiior. In timpul războiului civil, care apoi iri marea bătălie dc ia Stalin-
a durat mai bine de trei ani, Armata grad, după aceea la Kursk şi in sfîr-
scripţia electorală orăşenească nr. Roşie a reuşit să zdrobească trupele şit la Berlin, unde, la începutul lu
de elită a 14 slale imperialiste, să în- nii mai 1945, drapelul sovietic a fost
i Candidaţi ai F.D.P. la sfat cu alegătorii4¦ 41 — Deva, fringă armatele alb-ga-diştilor condu înălţat victorios deasupra Reichstagu
lui.
4 In aceste zile, în circumscrip In comuna Vărmaga crat-popular, în care oamenii se de Koleeak, ludenici, Denikiu,
ţiile electorale din regiu muncii se bucură de toate drep Vranghel. La' 20 februarie 1918 litie Faptele de arme ale armatei sovie
rele unităţi ale Armatei Roşii slab tice în timpul celui de a! doilea răz
nea noastră au loc întilniri în Gu doua zile in urmă a avut turile prevăzute în constituţie. instruite şi înarmate, dar animat’ do boi mondial vor rătninc veşnice în
tre candidaţii F.D.P. şi alega un viguros spirit revoluţionar şi o memoria tuturor. Răpunind fiara fas
tori. loc inlîlnirea dintre alegătorii Cuvînljul rostit de candidat a puternică disciplină, au zd<ob>t ingă cistă, Armata Sovietică^a redat liber
din comuna Vărmaga, raionul fost ascultai de alegători cu in Pskov şi Narva atacul m adatr.rilor tatea popoarelor Europei, a făcut cu
Redăm mai jos unele aspecte 11ia, cu candidatul din circum teres. Tov. Mihuţ a vorbit des germani. Această zi istorică, a ripos putinţă pentru milioane de oameni să
de la întîlnirile dintre candi pre realizările regimului derno- se înapoieze din ocna hitleristă la că
daţi şi alegători care s-au ţinut scripţia electorala regională nr. crat-popular, despre însemnăta tei date imperialismului german de minele lor, a salvat de la pieire cul-
în ultimul timp. 41, tov. Gheorghe Hoinoştean. tea alegerilor de deputaţi în armata primului stat socialist — a mra străveche a Europei.
devenit ziua de naştere a Armatei So
La discuţiile ce s-au purtat cu vietice. In acest răstimp Partidul Co In colaborare cu armata sovietică
munist — care a condus şi conduce au luptat împotriva fasciştilor ger
In comuna Toteşti acest prilej tov. Voica Emanoil stalurile populare, despre cola I întreaga activitate a Armatei Sovietice mani şi a imperialiştilor japonezi şi
a aratat că în regimul democrat- borarea între cetăţeni şi depu I — a reuşit să rezolve cu succes pro ostaşii din armatele ţărilor coaliţiei
antihitleriste precum şi luptători ai
HAŢEG (de la spbredacţia popular, nivelul de trai şi cul taţi in rezolvarea problemelor blema cadrelor de comandă. Folosind glorioasei mişcări de rezistenţă din
tural al ţărănimii muncitoare s-a obşteşti. la început pe specialiştii militari din diferite ţări.
noastră voluntară). Zilele trecu ridicat mult. A aratat de ase vechea armată, controlaţi de comisari
menea că la ei in comună, s-a Numeroşi cetăţeni care au partidul a crescut şi educat apoi din In ultima etapă a războiului, arma
te, in sala căminului cultural construit un local pentru şcoa iuat apoi ciuvînlul au vorbit rîndurile muncitorilor şi ţăranilor co ta romînă s-a ridicat şi ea la luptă
la de 7 ani. despre problemele eare-i fră- mandanţi admirabili de oşti. Faima împotriva trupelor hitleriste şi alături
LUCIA VĂTAVIJ If ! din comuna Toteşti, raionul Ha mîntţă pe locuitorii acestei co Tuiărul strungar losij Hogoş tic lor a depăşit cu mult hotarele Uniu de armata sovietică şi-n adus aportul
t»rft ţeg, n avut loc. adunarea în care Tot el a mai arătat ca cea mune şi despre felul cum tre la uzina „Vicioria''-Că!an este unul nii Sovietice şi poporul ii preţuieşte la zdrobirea definitivă a Germaniei
iov. Grigore Donţiu, vicep.eşe- mai mare realizare din satul buie rezolvate. Printre proble dintre cei mai buni strungari ai pentru vitejia lor. hitleriste şi la cucerirea victoriei. Ast
lor a fost crearea sfatului popu mele ridicate se numără : repa fel, la eliberarea Ungariei şi Ceho
dinte al sfatului popular raional lar, Vărmaga devenind astfel rarea drumului Nandru-Peştişul secţiei. Din minu lui ies multe •piese In primii ani ai existenţei sale. slovaciei au luat parte şi 15 divizii
Haţeg, a stat de vorbă cu alegă comună. Mare, construirea unei şcoli în pretenţioase, i!r întreţinere a utila Republica Sovietică — vlăstar al lui romîneşti. Un exemplu pentru toate
satul Găunoasa, problema păşu jului uzinei. Octombrie a (ost apărată împotri unităţile militare romîneşti l-a consti
gospodină, candidată în circum torii circumscripţiei raionale nr. A mai luat apoi cuvîntul tov. nii pentru vite din satul Ciul- va contrarevoluţiei interne şi a inter- tuit divizia de voluntari „Tudor Vlat'i-
Ioan Iordache, care a arătat că păz, terminarea căminului cul IN CLIŞEU losij Rogoş in lini venjioniştilor din afară de numeroşi mirescu—Debreţin' decorată pentru
scripţia electorală orăşenească nr. 6. Cetăţenii care au luat cuvin- in comună s-a deschis un dis pul lucrului. fii devotaţi ai popoarelor polonez, chi merite deosebite cu ordinul „Drapelul
pensar medical unde cei bol tural şi altele. nez, ungar, german, cehoslovac, ro- roşu". Peste 1.500 dc ostaşi din aceas
39 — Dev3. tul diupă expunerea făcută de navi se. tratează fără să mai In luptă inin, iugoslav şi altor popoare, care, tă divizie au fost decoraţi cu ordine
fie nevoiţi să meargă 15-20 km. FLORIN ZDRĂI1.A umăr la umăr au luptai cu muncito si medalii sovietice. Sîngele pe care
către tov. Donţiu, au vorbit des pină la primul dispensar. pentru economii rii şi ţăranii ruşi. Astfel, batalioanele ostaşii romîni l-au vărsat, lup îud cit
corespondent şi gărzile revoluţionare romîue orga ta cot cu ostaşii sovietici, a pecetluit
pre realizările de seamă înfăp Printre propunerile făcute cu La filatura Lupeni, corpurile pentru vecie prietenia dintre popoarele
acest prilej cele mai importante In satul Privaz de pompe de diferite capacităţi nizate la Odesa au luptat cu arma în
tuite în anii puterii populare erau confecţionate sau aduse de mină pentui apărarea puterii sovietice. (Continuare în pag. 2-a)
la alte întreprinderi furnizoare. Mii de alţi voluntari roiului s-au in-
în satele comunei Toteşti. Ei Ce! mai mic corp de pompa se cadrat in rindurile Armatei Roşii. —'k —
ridica la preţul de 2.000 lei. Mulţi dintre ei au făcut parte din
au vorbit despre viaţa nouă a vestitele unităţi ale lui Ceapaev şi Ko- Adunare festivă
Pi urma schimbului de expe
ţăranilor ce s-au înscris în cele rienţă ce l-a făcut la Combina
tul siderurgic din Hunedoara,
G întovărăşiri agricole consti tovarăşul Alexandru Crăinicea-
nli, turnător in secţia mecanica
tuite în fiecare din satele aces a Filaturii Lupeni, şi-a propus
să încerce a, turna murpuri ele
tei comune. Electrificarea Toteş- pompe antiacide. încercarea a
tiului, deschiderea aci a cine s in tra d io fio a re a comunei din Zilele trecute, la sediul G.A.C. dat rezultate foarte bune cu un
matografului sătesc, înfiinţarea reţeaua de la Certej, pentru care .,21 Decembrie“ din satul Pricaz, corp de pompă din aliaj (ie
şcolii de 7 ani şi internatul de stîlpii sint deja instalaţi, con raionul Orăştie, a avut loc in- plumb si antimoniu.
care acesta dispune, sînt doar struirea unui pod spre Bampo- tilnirea candidatului de deputat
cîteva din realizări. Şirul lor toc şi schimbarea drumului care iii circumscripţia raională nr. Astăzi, cel dc-al doilea corp
continuă cu construirea localu duce de la Vărmaga la Bampo- 47, tov. Victor Bossu, directo de pompă a fost dat producţiei.
rilor destinate şcolilor elementa toc. In încheierea înlilnirii, a rul întreprinderii raionale „I.C. Cheltuielile pentru turnarea .şi
avut Ioc un program artistic dat prelucrarea unui corp de pompă
î re din Reia şi cea din Cîrneşti, de elevii şcolii de 7 ani din co Frimu“ Orăştie, cu alegătorii s-au ridicat la 950 iei, adică
terminate in ultimii ani. muna Vărmaga. săi. cu 2.000 lei mai puţin,- dacă a-
ceste corpuri de pompe ar fi
VICTOR MATEI Totodată, alegătorii din cir In comuna Nandru In discuţiilemţk t ale^.iov* Ioan fost adţuse de la întreprinderi tovski, Lazo şi Scior.s, au luptat im- Ieri după-amiază, in sala ci
inginer, candidat in circumscripţia cumscripţia raională nr. 6 au Danilaş. colectivist, a cerut can furnizoare şi care costau 2.950 polriva petliuristilor si a fui Denikiu, nematografului „Filimon Sirbu“
electorală raională nr. 23 — Alba făcut şi unele propuneri. Printre Zilele trecute, cetăţenii din didatului a-i sprijini să tragă o lei bucata. au participat la marile bătălii de la din oraşul Deva, a avut loc o
| lulia. acestea se numără cea a tov. comuna Nandru s-au întîlnit cu conductă pentru asigurarea cu Ţarifin, de pe Don şi Caucaz. mare adunare festivă cu pri
Pavel Turcii de a se repara dru candidatul de deputat in circum apă a maternităţii de scroafe ce SI LVIAN MATEI corespondent lejul aniversării a 40 de ani de
mul ce leagă satele Toteşti, Hă- scripţia electorală regională nr. o are gospodăria in apropierea Ani de zile armata sovietică a ocro la crearea Anualei sovietice. A-
ţăgel (3-4 km.), cea a lui Mi 34, tov. Avram Mihuţ, preşedin fabricii de cărămidă, unde • e- parfid tit munca paşnică a oamenilor mun dunarea a fost organizată dc
tele Sfatului popular raional xistă un bazin de apă. cii fără să ameninţe pe nimeni, in Consiliul regional A.R.L.U.S. Au
nus Şerban de a se intensifica Hunedoara. aceşti ani efectivul armatei sovietice parlicipat un marc număr dc
Tov. Ilinca Toma a cerut s-a complectat neîncetat cu soldaţi, oameni ai muncii din întreprin
acţiunea construirii căminului Intîlnirea a prilejuit o vie matrozi şi ofiţeri bine pregătiţi, cu un derile şi instituţiile oraşului
manifestare a preocupării ce sprijinul candidatului in ceea ce nivel de cultură generală mai ridicai, Deva.
cultural pentru care a fost vo tăţenilor faţă de rezolvarea pro educaţi in spiritul devotamentului
priveşte terminarea noului lo faţă de popor şi cauza lui, faţă de Cu acest prilej tov. A-
tată şi autoimpunerea. Tov. blemelor obşteşti, a dragostei lexandru Roman, comandantul,
cal de şcoală ce se construieşte comisariatului, militar regional,
Eneşel Lada s-a angajat să stea faţa de regimul nostru demo- a făcut o amplă expunere a-
in Pricaz. supra drumului glorios parcurs
de vorbă cu cele 14 familii din
ACSS IOSIE
Toteşti care nu sint încă în în
corespondent
tovărăşirea agricolă. La adu
nare s-a mai propus trecerea
satelor Reia şi Nălaţi din raza V iz ifa d e le g a ţie i guve rn a m e nfa îe şi de
de activitate a dispensarului ve
terinar din Sarinizegetusa (dis a R. P. U n g a re în ţara noastră de Armata Roşie in cei. 40 dc
tanţă de 10-12 km.) la dispen ani de existentă. Vorbitorul a
subliniat faptul că noi datorăm
sarul circumscripţiei veterinare începerea eliberarea patriei de sub jugul
fascist, glorioasei Armate Sovie
.MARGARETA I10RIÎE Haţeg, care e mult mai aproape La 22 februarie au început la tice.
candidată in circumscripţia eiecto-
(2-3 km.) Consiliul de Miniştri al R. P. Festivitatea a fost urmată de
rală orăşenească nr. 44 — Deva Romîrte convorbirile între dele mi bogat program artistic.
o o o-e-p-a o o a a $-*- PETRE I-ARCAŞIU gaţia guvernului R. P. Romîne P.M.R., prim-secretar al C.C. al partid al jude
şi a Comitetului Central al P.M.R., membru al Prezidiului ţului Csongrad, La m o rm în fu l e ro ilo r
eo-muna rO(i{(i Partidului Muncitoresc Romin şi Marii Adunări Naţionale, Chivu Sebeş Istvăn,
delegaţia Guvernului Revoluţio Stoica, membru al Biroului Po locţiitorul mi soviefici din Deva
In _ziua de 16 februarie a.c., populare, candidatul s-a anga nar Muncitoresc Ţărănesc Un litic al C.C. al P.M.R., preşe nistrului Aface
s .-jvut loc în comuna Vata, ra jat ca sa sprijine munca de gar şi a Comitetului Central al dintele Consiliului de Miniştri, rilor Externe, In cursul dimineţii de ieri, nu
ionul Brad întiînirea candida viitor a gospodarilor comunei. Partidului Muncitoresc Socialist Petre Borilă, membru al Birou Keleti Ferenc, meroase delegaţii ale oamenilor
tului de deputat în sfatul popu Ungar. lui Politic al C.C. al P. M. R.. muncii din întreprinderile şi in
lar raional Petru Ciorogaru, ţă Luind cuvîntul numeroşi ce vicepreşedinte al Consiliului ambasadorul stituţiile oraşului Deva, însoţi
ran muncilor din salul Ociu, tăţeni printre care Nicolae Cîr- Din partea romină Ia convor de Miniştri, Nicolae Ceauşescti, extraordinar şi te de fanfara Sfatului popular
cu alegătorii săi. stoiu, Traian Costina, Amalia biri participă tovarăşii : Gheor membru ai Biroului Politic al regional, s-au îndreptat spre cl
Bolz, Ilie Toma şi alţii, aju fă ghe Gheorghiu-Dej, membru a! C.C. al P.M.R., secretar al C.C. plenipotenţiar ini tirul eroilor sovietici din lo
La această întîlnire au parti cut propuneri privind constru Biroului Politic al C.C. al al P.M.R., Alexandru Moghio- al R. P. Un calitate.
cipat peste 160 de cetăţeni. irea innui local pentru şcoala roş, membru al Biroului Politic gare in R. P.
După ce s-a făcut o expunere de 7 ani din Vaţa, electrificarea al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte Romină. După intonarea imnurilor de
asupra realizărilor din comuna comunei, repararea drumurilor al Consiliului de Miniştri, Avram Stat ale U.R.S.S. şi R.P.R., tov.
Vaţa, înfăptuite în anii puterii Bunaciu, membru al C.C. al Intr-o atmos Ion Henţiu, preşedintele Comi
s. a. P.M.R. ministrul Afacerilor Ex feră cordială şi tetului Executiv al Sfatului
terne şi Paul Niculescu-Mizil, prietenească ce popular orăşenesc a deschis so
1 membru al G .C. al P.M.R., lemnitatea depunerii de coroa
prim adjunct al Direcţiei de pro le două delega ne la mQrmîntul ostaşilor so
pagandă şi cultură a C.C. al ţii au făcut un 1 MimIHmHi:m1 Peisaj de iarnă. vietici. A luat apoi cuvîntul
P.M.R. Asistă Ion Popescu, am schimb de in- DEVA Ioan lancu care a vorbit
basadorul extraordinar şi pleni ' v" Foto: I. iOROK despre Armata Sovietică în de
potenţiar al R. P. Romîne în iormaţii şi au cursul celor 40 de ani de exis
R. P. Ungară. discutat proble tenţă.
Din partea ungară la convor me cc intere Vorbitorul a subliniat în mod
sează ambele deosebit aportul pe care armata
biri ¦participă tovarăşii: Kădâr sovietică l-a adus la eliberarea
Jănos, membru ai Biroului Po părţi. patriei noastre de sub jugul
litic, prim-secretar al C.C. ai Convorbirile fascist.
P.M.S.U., ministru de stat, Apro
Antal, membru al Biroului Po continuă. Cei prezenţi au păstrat un
moment de reculegere pentru
litic al C.C. al P.M.S.U., prim S U T A M 11 Ş T I I cinstirea memoriei ostaşilor so
vietici căzuţi în lupta pentrtJ eli
vicepreşedinte al Consiliului de In ultimul iimp, la secţia transporturi a A lacrelor cen berarea patriei noastre.
Miniştri, Kâllâi Gyula, membru trale din Gura Barza, s-au înregistrat noi nume de suiumiişji. Delegaţiile au depus apoi la
mormîntul eroilor sovietici nu
al Biroului Politic, secretar al Este suficient sa amintim citeau n u m e; şoferul Nicolae Anca, meroase coroane de flori.
C.C. al P.M.S.U., ministru de care a efectuat cu autocamionul sau 110.000 km. fără repapajii f Fiii RE JURCONI
stat, preşedinte al Frontului capitale şi şoferul Ioan Ştand 11, care, cu un autocamion „Stea
Popular Patriotic, Szirmai !st- gul roşu’’, a parcurs pină in prezent 105.000 km. fără "Spa
vân, membru al C. C. al ratii capitale. După cum afirma,* el doreşte să atingă 1 5 0 . 0 0 0
P.M.S.U., şeful secţiei de agi km. Conducătorul auto Nicolae Lazăr, cu un autocamion „Zis ,
Fabrica do iiiirogcu din Paf (R.P Ungară) a împlinit 2:> dc ani dc activitate. Do unde 21) anul 1932 ca taţie şi propagandă a C. C. nu mai are mult pină va aiitwe şi el 100.000 km. fără reparaţii
producea cite 8 vagoane de îngrăşăminte chimice pe zi, azi fabrica produce 32—33 de vagoane.- Numărul
muncitorilor a crescut de la 400 la 1900, In clişeu: Vedere exterioară a fabricii de nitrogen (ţi.11 0?! i al P.M.S.U., Nemeth Karo- capitaţe. QŞWALD ZATOSCHII
jjgresiirmdşţjt
ly, membru al C.C. al P.M.S.U.,
secretarul Comitetului de
