Page 78 - 1958-02
P. 78
Pag. 2 ffîv m ji m cT Â m W m , Nr 992
m 5 mm ta S#vs©ticâ —a r m a tă iirawâ de er<
de anide la crearea F ă P T E_ O L i 1S_M
loasei Anuale Se^ietlee ii l u p t ă cu f u r i a a p e ©
(Urmare din pag. l-a) ridică mereu combativitatea. Ele au La poalele munţilor Cau-caz în grabă maşina avariată. El vaţi. Locuitorii satului i-au în-
făcut un uriaş pas înainte faţă de iarna este foarte instabilă şi ca a sărit în apă, s-a apropiat în
pricioasă. CîteV'a zile în şir a înot de maşina nemişcată şi a timpinat ca pe oaspeţi dragi,
noastre, a cimentat friiţia dc arme ro- nivelul la care se aflau la sfîrşitul nins din. belşug, după care legat-o cu cablul.
dintr-odată, a început să bată le-au mulţumit călduros pentru
niiiio-sovietică. celui de al doilea război mondial. In un vînt puternic din sud care O sarcină complicată şi grea
s-a transformat în viscol iar a avut de îndeplinit meoanicul- ajutorul acordat. Vera Cercaso-
Frăţia dc arme a ostaşilor armatei prezent armata sovietică este pe deplin apoi •a început să plouă puter conductor Silicev. Era deja în
sovietice şi a ostaşilor ţărilor socia mecanizată şi motorizată. Ea dispune nic. Rîurile de munte au ieşit tuneric cînd el efectua un raid va, care a fost salvată împreu
liste se dezvoliă şi se întăreşte şi as de armament atomic şi termonuclear din matca lor. De pe vîrfuri obişnuit. Deodată, de undeva,
tăzi în anii de muncă paşnică Osta variat, de puternice arme rachetă cu s-au năpustit în jos avalanşe au ajuns pînă la urechea lui nă cu cei doi gemeni ai săi —
şii acestor armate îşi scriu scrisori, o mare rază de acţiune, inciusiv ra puternice iar la poalele munţi strigăte deznădăjduite: „Salv-a-
tac schimb dc delegaţii, de Ideratură cheta balistică intercontinentală. Dar, lor, jos, s-iau format adevăra ţi-mă !“. Şoferul a întors maşi Igor şi Vitea — era deosebit de
militară, de ansambluri artistice ele. după cum a declarat în mod solemn te lacuri. Apa înainta cu iu na în direcţia de unde se au
N. S. Hruşciov, la 6 noiembrie 1957, ţeala fulgerului. Pe alocuri ea ziseră strigătele şi, la lumina emoţionată, tar ostaşii sovietici,
Tradiţiile frăţiei de arme, născute poporul sovietic „nu s-a gindit nicio se ridica pînă la o înălţime de farurilor, geniştii văzură un co
în locul celui de al doilea război mon dată şi riu se gîndeşle să folosească 3-4 metri, inundînd cîmpiile, pac aproape acoperit de a- luind în braţe pe Igor şi Vitea, ip fl
dial, sint păstrate şi dezvoltate cu nici pe viitor vreun mijloc de dis satele. Stihia care se dezlăn- pă iar in vîrful lui un iii
dragoste de ostaşii armatelor ţârilor trugere" dacă Uniunea Sovietică „nu ţuise ameninţa cu pieirea cîte- om. Silicev a încercat de au spus in glumă : Dacă la vir-
socialiste, armate cu adevărat popu va fi supusă unui atac din partea sta va sate şi staţii de cale ferată. cîteva ori să se apropie
lare, create sub conducerea partidelor telor imperialiste". de pom dar valurile respingeau sta aceasta au trecut o atit de
comuniste şi muncitoreşti, apărătoare La subunitatea de genişti de fiecare dată maşina. In cele
de uăaejde ale cuceririlor socialismu Forţele armafe ale Uniunii Sovieti vestea despre nenorocirea care din urmă, şoferul a găsit totuşi grea încercare, gemenii aceştia,
lui. ce păşesc în cel de al cincilea dece ameninţa populaţia a sosit în o metodă de a se apropia cu
niu dc existenţă pe deplin conştiente timpul cînd ofiţerii şi soldaţii maşina de pom. Omul din vîr cind vor ti mari, vor deveni a-
Succesele dobîndite de militarii so de răspunderea ce Ie revine pentru a- erau pe cîmpul de instrucţie. ful copacului a fost salvat.
vietici se datoresc faptului că ei sînt sigurarea păcii şi securităţii popoare Sirena de alarmă întrerupse e- devăraţi eroi. (Din „Pravda“ )
educaţi în spiritul învăţăturii marxist- lor. Alături de forţele armate ale xerciţiile. Silicev a lucrat pînă la ora
leniniste, sînt însufleţiţi de atotbirui U.R.S.S. stau forţele armate ale Re 4 dimineaţa transportind la a- Armata Sovietică - armata păcii
toarele idei ale comunismului, de jus publicii Populare Chineze şi ale tutu — Cînd ne-am apropiat de dăpost pe toţi oamenii amenin
teţea cauzei în numele căreia iuptă, ror celorlalte ţări ale comunităţii so punctul populat, inundat de a- ţaţi cu moartea. Numai grupa Popoarele Uniunii Sovietice, de general de armată fie înzestrate cu mijloace teh
de faptul că ei fac parte din armata cialiste, dintre care unele şi-au unit pă — povesteşte mecanicul- condusă de căpitanul comunist care au sărbătorit recent cea 1. TIULENEV nice de luptă de prim rang, iar
unui stal al muncitorilor şi ţăranilor eforturile în cadrul Tratatului de la conductor Atamurat Akmura- Prohovenko a salvat 50 de fa de-a 40-a aniversare a statului pregătirea lor se face la nivelul
şi se bucură de sprijinul şi dragostea Varşovia menit să contribuie la spori dov — am văzut oameni care milii cu lucruri cu tot. O altă sovietic, sărbătoresc la 23 fe mat într-un puternic stat socia cerut de ştiinţa militară mo
neţărmurită a tuturor oamenilor mun rea puterii de apărare a statelor socia stăteau pe acoperişurile case grupă a salvat 7 familii. In bruarie cel de-al 40-lea jubileu list, într-o ţară cu un nivel ri dernă.
cii. Militarii sovietici fac parie dintr-o liste, tratat printre a cărui semnatari lor. Ei cereau ajutor. Amfi- tr-unui din sate, ostaşii au sal a! Armatei Sovietice, intre a- dicat ai culturii, ştiinţei şi teh
armată ale cărei arme sînt îndreptate se numără şi Republica Populară Ro- biile noastre s-au apropiat de vat vitele unei ferme colhozni ceste două date există o legă nicii. Prin munca sa construc Uniunea Sovietică este parti
nu împotriva poporului, ci pentru asi mînă. case. Geniştii au ajutat apoi ce, au transportat animalele la tură directă : Armata Sovietică tivă poporul sovietic a creat şi zanul cel mai hotărît al dezar
gurarea cuceririlor revoluţionare şi a locuitorilor să se poată urca în loc ferit de pericol şi le-au adus este vlăstar al Marii Revoluţii a lansat primii sateliţi artifi mării, al interzicerii armelor a-
¦libertăţilor oamenilor muncii, nu pen Glorioasă este calea străbătută de amfibii şi au încărcat ce s-a şi hrană. Socialiste din Octombrie. Crea ciali ai pămîntului, vestitori ai tomică şi cu hidrogen.
tru cucerirea de teritorii străine, ci armata sovietică în cei 40 de ani de mai putut din lucrurile lor. tă de partidul comunist şi de progresului întregii omeniri.
pentru apărarea ţării împotriva agre la făurirea ei. Cu cinste a îndreptăţit Intorcindu-se la subunitate marele Lenin pentru a apăra Din păcate propunerile con
sorilor. ea încrederea oamenilor muncii din Ostaşii sovietici au luptat eroic după îndeplinirea sarcinilor, lo cuceririle revoluţionare ale po După cel de-al doilea război crete ale U.R.S.S-. în acest do
U.R.S.S. şi a prietenilor ci de peste cu st'hia dînd dovadă de băr cotenentul major Levikin şi sol mondial Uniunea Sovietică a meniu sînt respinse an de an
Deşi mare putere Uniunea Sovieti hotare, cu vitejie a salvgardat liber băţie, eroism, perspicacitate in datul şofer Ivanov au observat porului, Armata Sovietică a de încetat de a mai fi singura ţa de către ţările occidentale. Mai
că nu ameninţă pe nimeni şi nu se tatea şi independenţa primului stat so acţiuni. Imediat ce maşina plu că apa ameninţa şoseaua. De la venit în prezent o armată de ră socialistă. Pe făgaşul socia mult decît atit, în ultimul timp
pregăteşte să atace pe nimeni. Uniu cialist din lume şi datorită victoriilor titoare s-a oprit lingă o casă, cel mai apropiat post telefonic prim rang. Înainte de Marele lismului au păşit alte aproape în declaraţiile unor personalităţi
nea Sovietică duce în mod consecvent ei istorice a creat condiţiile pentru ca soldatul Adomanov a sărit în Levii!kin a raportat comandantu- Octombrie istoria omenirii nu 800 de milioane de oameni ai politice şi militare din S.U.A.
o politică a păcii şi prieteniei între un şir de popoare din Europa şi Asia apa rece ca gheaţa şi cu o iu ui situaţia şi a primit ordin să a cunoscut o altă armată care muncii dintr-o serie de ţări din este exprimată tot mai des pă
popoare, ea tinde în tnod sincer spre să-şi poată hotărî propria lor soartă, ţeală uimitoare a umplut ain- stei de veghe la pod, pentru a să fi luptat cu atîta abnegaţie Europa şi Asia. A luat fiinţă rerea că strategia americană
destinderea încordării internaţionale. şi astfel în mod demn şi-a îndepli fibia cu lucruri. preîntimpina prăbuşirea lui. îm puternicul lagăr al păcii şi so trebuie să se bazeze pe folosi
O dovadă în acest sens,, printre mul nit datoria ei internaţionalistă. preună cu ofiţerul Gheorghen- pentru libertatea şi viaţa paşni cialismului. Multe ţări din O- rea armei atomice. Totodată se
te altele, este reducerea forţelor ei Maşinile înaintau cu greu, o- kopf, cu şoferul Ivanov şi cu a- că a tuturor popoarelor. rientul trezit la viaţă cum sînt plănuieşte folosirea acestei ar
armate cu peste două milioane de oa Tocmai de aceea poporul ţării noas colind torentele de apă. Una jutorul colhoznicilor au fost a- India, Birmania, indonezia şi me aducătoare de moarte mai
meni. tre îşi aduce la 23 februarie prinosul din maşini şi-a pierdut direc runcate în aer zăgazurile care Mari sînt meritele şi faptele altele duc de asemenea o poli ales în Europa şi Asia, fără a
său de recunoştinţă vitejilor ostaşi şi ţia şi s-a împotmolit. Fără a ţineau apa făcîndu-i astfel loc eroice ale Armatei Sovietice. tică de pace. O puternică miş se ţine seama că ea va extermi
Dar cu toată lupta forţelor iubitoa comandanţi ai armatei sovietice şi le pierde măcar o clipă, soldatul spre cîrnpie şi podul a fost sal Nevoiiă să respingă numeroa care pentru apărarea păcii se na milioane de oameni şi va
re de pace, în fruntea cărora se si urează noi succese în îndeplinirea no mecanic Novoselov ,a remorcat sele atacuri ale armatelor im dezvoltă şi în ţările Occiden distruge uriaşe valori pe mari
tuează Uniunea Sovietică, între marile bilei lor sarcini de sirâjuitori ai păcii vat. perialiste, ea a ieşit învingă tului. Aceasta înseamnă că e- teritorii, printre care se află şi
puteri nu s-a realizat încă un acord şi securităţii celor mulţi. In această acţiune de mare toare din toate aceste lupte. xistă posibilităţi reale de pre- ţări aliate ale S.U.A. cum sînt
referitor la reducerea forţelor armate „Secretul" succeselor ei constă întîmpinare a războiului. Germania occidentală, Italia,
răspundere au participat 22 de înainte de toate în faptul că ea Franţa, Anglia şi altele.
ostaşi sovietici, tn afară de os este armata unui stat al mun Deşi mare putere, Uniunea
taşii arătaţi mai sus, au mai citorilor şi ţăranilor şi se bucu Sovietică nu ameninţă pe ni In acelaşi timp generalii a-
dat dovadă de eroism la salva ră de sprijinul şi dragostea ne meni şi nu se pregăteşte şă a- mericani cred că vor reuşi în
rea de la înec a oamenilor, a ţărmurită a tuturor oamenilor tace pe nimeni. U.R.S.S. duce tr-un viitor război să-şi fereas
bunurilor lor, a bunurilor sta o luptă perseverentă pentru pa că ţara de contra lovituri ato
şi la interzicerea armei atomice. In tului şi colhozurilor, ofiţerii Vo- muncii, că ea este condusă de ce. In ultimii ani statui sovie mice. Iluzii deşarte ! Tehnica
robiev, Korotkov, Dmiirienko, tic şi-a dovedit în repetate rîn- modernă face ca distanţa să nu
Europa nu există încă un sistem de Lebedinski, Ciura, sergentul Tur partidul comunist — conducă dtiri dragostea sa de pace, în mai joace un rol esenţial. Po
cim caporalul Utişev, soldaţii deosebi prin reducerea efective litica „de pe poziţii de forţă"
securitate colectivă. Deocamdată, din Novak, Minarifov, Tîcinin, Ma- torul încercat al poporului L>- lor forţelor sale armate. nu va aduce iniţiatorilor ei ni
liukov, Cicika, Kaprieleanţ, Jur- mic bun.
păcate, nu există încă garanţii sigure cenko. vietic. -- In raportul său prezentat la
fi noiembrie 1957 în cadru! se Oamenii sovietici se pronun
pentru o pace trainică. Şi aceasta cu Prin acţiunile pricepute şi Ostaşii sovietici au salvat nu siunii jubiliare a Sovietului Su ţă pentru altă cale de dezvol
prin eroismul ostaşilor sovietici o dată alte popoare de robie şi prem al U.R.S.S., N. S. Hruş tare a relaţiilor internaţionale.
atit mai mult cu cit cercurile agresive s-a reuşit ca in timpul acestei de asuprire naţională. Vor râ ciov a spus : „Declarăm solemn Ei sînt pentru întrecerea şi
dezastruoase inundaţii să nu se mnic în memoria tuturor fap că poporul nostru nu s-a gîndit coexistenţa paşnică a statelor
imperialiste, în frunte cu cele din înregistreze nici o victimă. tele de arme ale Armatei Sovie niciodată şi nu se gîndeşte să cu sisteme sociale diferite. U-
tice în timpul celui de-al doilea folosească nici pe viitor vreun niunea Sovietică a fost şi este
S.U.A., continuă să ducă o politică La cîteva zile după inundaţie, război mondial. mijloc de distrugere dacă ţara pentru pace în întreaga lume şi
un grup de soldaţi şi sergenţi, noastră nu va fi supusă unui va face totul pentru a se pre-
de pe „poziţii de forţă*1, o politică de în frunte cu căpitanul Dmitri- atac din partea statelor impe întîmpina primejdia unui nou
enko, a vizitat pe oamenii sal rialiste". război, pentru a se obţine de
lărgire şi întărire a blocurilor mili zarmarea şi interzicerea arme
Poporul sovietic a adoptat lor de exterminare în masă.
tare agresive dc grăbire a cursei înar Manifestul Păcii, elaborat re
cent de către reprezentanţii Forţele armate ale Ţării So
mărilor. Poporul sovietic şi Forţele partidelor comuniste şi munci vietice păşesc în cei de-al cinci
sale armate preţuiesc în acelaşi lea deceniu de existenţă pe de
In aceste condiţii, Uniunea Sovie timp faptele vitejeşti ale osta plin conştiente de răspunderea
tică este nevoită să întreţină forţe ar
mate care să fie capabile să apere in şilor ţărilor din coaliţia antihi-
teresele patriei şi să dea o ripostă ori tleristă, precum şi ale luptăto
cărei provocări din partea cercurilor rilor glorioasei mişcări de re
imperialiste. zistenţă, care în colaborare cu
Armata Sovietică au nimicit
Ca urmare, potrivit indicaţiilor forţele întunecate aie fascismu
lui.
Congresului al \X-lea al P.C.U.S., for
jele Armatei Sovietice îşi întăresc ne •xi^-S i-x ^X b x -.iic-b fw ei^ î-x ^ s^v b X w X ^x -x -b .s-y .-^-x -e/isg -
contenit capacitatea de apărare, îşi In cei 40 de ani de existenţă
Uniunea Sovietică s-a transfor-
1 toreşti şi adresat tuturor oame ce le revine pentru asigurarea
păcii şi securităţii popoarelor.
nilor de bună credinţă.
Dar cu toată lupta forţelor Alături de forţele armate ale
iubitoare de pace, între marile U.R.S.S., de strajă păcii şi secu
puteri nu s-a realizat încă un rităţii popoarelor stau forţele
armate ale Republicii Populare
Măreaţa viciorie repurtată de Uni C il I I Piti pipăit1! La eliberarea Ungariei şi Ceho acord cu privire la reducerea Chineze şi ale tuturor celorlal
unea Sovietică şi celelalte forţe iu slovaciei au luat parte şi 15 divizii forţelor armate şi la interzice te ţări de democraţie populară.
bitoare de pace asupra Germaniei fost ameninţată de primejdia înrobi de colonel A. KORKEŞKIN curi ale inamicului şi scoţînd din romîneşfi. Un exemplu pentru toate rea armei atomice. In Europa Forţele armate ale lagărului so
fasciste şi Japoniei imperialiste a rii fasciste. Armata Sovietică, care luptă 400 de soldaţi fascişti. Sublo unităţile militare romîneşti l-a con nu există încă un sistem de se cialist alcătuiesc o familie fră
schimbat in mod radical faţa lumii. a purtat pe umerii săi povara prin deusz-Kosciuszko", care a primif bo- cotenentului Otakar Jaros, căzut vi stituit divizia de voluntari „Tudor curitate colectivă. Deocamdată ţească şi prietenească a unor
Socialismul a ieşit din limitele unei cipală a luptei împotriva maşinii de lezul focului în luptele de la Le- tejeşte în această luptă, i s-a decer Vladimirescu - Debreţin’’, decorată nu există garanţiile sigure pen ostaşi, care neprecupeţindu şi
singure ţări şi s-a transformat în- război hitleriste, şi-a îndeplinit cu nino din 12 octombrie 1943. Peste nat post-mortem înaltul titlu de pentru merite deosebite cu ordinul tru o pace trainică. In aceste viaţa, sînt gata să apere pacea,
tr-un sistem mondial. Peste 950 de cinste măreaţa sa misiune elibera 200 de soldaţi şi ofiţeri polonezi, Erou al Uniunii Sovietice. „Drapelul Roşu". Peste 1.500 de os condiţii, Uniunea Sovietică este democraţia şi socialismul.
milioane de oameni alcătuiesc în toare. care s-au disiins în aceste lupte, au taşi din această divizie au fost de nevoită să întreţină asemenea
prezent populaţia ţărilor socialismu Prima unitate militară cehoslovacă coraţi cu ordine şi medalii sovietice. forţe armate, care să fie capa Şi nu există forţă în lume
lui, ale căror forţe cresc şi se întă Alături de poporul sovietic şi for s-a transformat în brigadă, iar a- bile să apere interesele patriei, care să poată învinge această
resc an de an. In luptele crîncene de pe riul care să fie capabile să dea o armată a păcii !
Drava şi de lingă lacul Baiaton a
O strajă de nădejde a cuceririlor ţele sale armate, popoarele iubitoare fost decoraţi cu ordine şi medalii poi in corp de armată. Cehoslovacii fost cimentată pe veci prietenia fră ripostă oricărei provocări din
socUEste ale popoarelor o consti de libertate ale Poloniei, Cehoslova aie Uniunii Sovietice. Trei ostaşi po au luptat lingă Kiev, la Belaia Ţerkov ţească de arme dintre ostaşii sovie partea cercurilor imperialiste. Fotografiate din pagina
tuie forţele armate ale U.R.S.S. şi ciei, Iugoslaviei şi Albaniei au dus lonezi au primit titluri de eroi ai şi Jaşkov. La 6 octombrie 1944 os tici şi bulgari. Forţele armate ale U.R.S.S. se noastră înfăţişează aspecte
ale ţărilor de democraţie populară o luptă plină de abnegaţie împo Uniunii Sovietice. taşii cehoslovaci şi sovietici au luat Frăţia de arme a ostaşilor Arma transformă fundamental din de la defilarea reprezentan
Pe ostaşii armatelor ţărilor socialiste triva cotropitorilor fascişti, iar în e- In anul 1944 pe frontul sovieto- cu asalt trecătoarea Dukel din Car- tei Sovietice cu ostaşii ţărilor so punct de vedere calitativ. Ele ţilor Armatei Sovietice In 7
îi leagă o strînsă prietenie — rod iapa finală a războiului aceslor po german lupta deja Armata l-a po paţi şi au pătruns pe teritoriul Ce cialiste se dezvoltă şi se întăreşte au făcut un uriaş pas înainte Noiembrie 1957. Ele reprezin
al tovărăşiei de arme şi solidarităţii poare Ii s-au alăturat forţele arma loneză, iar mai tîrziu a fost for hoslovaciei. şi în anii de muncă paşnică. Osta faţă de nivelul la care se aflau tă cele mai perfecţionate şi
proletare. Pazele acestei prietenii au te ale Romîniei şi Bulgariei, pre mată Armata a !I-a comandată de Ostaşii sovietici, umăr la umăr cu şii acestor armate îşi scriu scrisori, la sfîrşitul celui de-al doilea mai moderne arme cu care
fost puse încă în anii războiului ci cum şi unităţi militare şi detaşa generalul Karol Swerczewski. Umăr partizanii slovaci, au luptat în munţii fac schimb de delegaţii, de litera război mondial. Posibilităţile este dotată Armata Sovie
vil, cînd oamenii muncii din Rusia mente de patrioţi unguri. O uriaşă la umăr cu ostaşii sovietici, patrioţii Slovaciei. In amintirea fiecărui ceh tură militară, dc ansambluri artis crescînde ale economiei sovie tică.
Sovietică luptau cu îudirjire împotri contribuţie Ia zdrobirea imperialis polonezi au parcurs o cale grea de şi slovac este vie fapta eroică a tan- tice ele. Spre sfirşiful anului 1957 tice permit forţelor armate să
va contrarevoluţiei interne şi a in- mului japonez au adus-o eroicul luptă de Ia l.enino pînă Ia Elba şi chiştifor sovietici care la 9 mai 1945 ostaşii cehoslovaci au găzduit o de V W W W V W v 5' '* A A ^A V A fV \ W W W V V 'A ^ W W W T V V W ’^v\/>*
fervcnjioniştilor străini. popor chinez şi glorioasa sa Arma Berlin aducînd contribuţia lor mili au salvat Praga de baia de singe legaţie a Armatei Sovietice, iar os ......
tă Populară de Eliberare. Alături tară la victoria comună asupra duş pregătită de bandele SS-iste. Po taşii sovietici au întîmpînat pe oas
Alaiuri de tînăra armată a munci de ostaşii sovietici au luptat împo manului. Mormintele eroilor polo poarele sovietic şi cehoslovac şi ar peţii din rîndurile Armatei populare
torilor si ţăranilor, Republica Sovie triva mililariştilor japonezi Irupeie nezi de lingă Lenino şi cele ale e- matele lor păzesc cu sfinţenie prie chineze de eliberare.
tică a fost apărată atunci de regi Republicii Populare Mongole şi par roilor sovietici de lingă Varşovia au tenia născută in focul luptelor pen
mente si batalioane inlernaţionale. tizanii coreeni. cimentat pe veci prietenia indestruc tru libertate. Marinarii sovietici au făcut în ul
Cei mai buni reprezentanţi ai popoa tibilă dinire cele rtouă popoare. timul timp vizite de prietenie în
relor polonez, chinez, ungar, ger Frăţia de arme a ostaşilor arma In luptele împotriva ocupanţilor R. P. Chineză, R. P. Polonă, R. P.
man, cehoslovac, romîn, iugoslav şi telor ţărilor socialisle, cimentată cu Umăr ia umăr cn Armata Sovie hitlerişti au luptat cu curaj ostaşii Romînă, R.P. Bulgaria, R. P .F. Iu
ailor popoare au luplat umăr la u- singele vărsat do ei în lupta pentru tică, patrioţii cehoslovaci au adus iugoslavi. In luptele pentru elibera goslavia şi R. P. Albania. Marinarii
măr cu muncitorii şi ţăranii ruşi cauza comună, este sfîniă şi inde- şi ei o mare contribuţie la zdrobi rea Belgradului, care au durat pa polonezi, romîni, bulgari au fost
l upta lor a fost o manifestare grăi siruclibilă. Cei mai buni fii ai po rea hoardelor hiticrisle. !n anul tru zile, au luptat eroic tanchiştii oaspeţi ai marinarilor din Flota ma
toare a solidarităţii frăţeşti a oame poarelor acestor ţări şi-an dai viaţa 1942, din iniţiativa Partidului Co sovietici şi soldaţii corpului 1 al ritimă militară sovietică.
nilor muncii din întreaga lume, care in această îupfă. Numele şi faptele munist Cehoslovac, In U.R.S.S. a armatei populare de eliberare a Iu
s-au ridicat în apărarea cuceririlor ior vitejeşti vor trăi veşnic in a- fost formată prima unitate militară goslaviei. Tradiţiile frăţiei de arme, născute
.Marii Revoluţii Socialisle din Oe- miniirea omenirii. cehoslovacă. In martie 1943 ostaşii în focul celui de-al doilea război
t rnbric. cehoslovaci au intrat în luptă îm Patrioţii albanezi au luptat vite mondial, sînt păstrate şi dezvoltate
In toiul luptelor pe viaţă şi moar jeşte împotriva cotropitorilor ger cu dragoste ele către ostaşii arma
Tradiţii!--* solidarităţii proletare au te împotriva cofropiloi ilor fascişti a potriva hilieriştilor lingă localitatea mano-fascişti şi italieni. telor ţărilor socialiste, create sub
înflori! si s-au înărit cu o nouă vi 5nat naşfere frăţia de arme sovielo- Sokoiovo, din regiunea Harkov. Timp conducerea partidelor comuniste şi
goare în anii celui de-al doilea răz polonă. In anii! 1943 patrioţii polo de 24 de ore ei au respins cu dir- in etapa finală a războiului au muncitoreşli. Aceste armate sînt cu
nezi au constituit pe teritoriul zenie atacurile tancurilor şi infan luptat de asemenea iinpolriva cotro adevărat populare, apărătoare de
pitorilor fascişti ostaşii romîni şi
boi mondial, cind întreaga lume a U.R.S.S. divizia de infanterie „fa teriei inamicului, dislrugind 19 tan- bulgari. nădejde ale cuceririlor socialismului.
w \w
