Page 79 - 1958-02
P. 79
Nr. 992 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag 3
Candidatul Sn Editura de stat Expoziţia de cărţi şi filatelie
ara mijlocul pentru literatură din D eva
a le g ă to rilo r au apMml \
In urmă cu cîteva zile a a- Todor Pavîov:
vut loc în comuna Silvaşu Infe
rior, o intilnire intre candidat
şi alegători. Sala de spectacole F ilo z o f ia ni a Ie r ia! ist —
a căminului cultural era plină dialectică şi ştiinţele
CRONICĂ DIN SINTANDRE de ţărani întovărăşiţi şi indivi particulare
duali veniţi să şţea la sfat cu
tov. Tiberiu Muşa, ţăran înto Autorul abordează mult dis
vărăşit din comuna Toteşti, can cutata şi spinoasa problemă a ra
.-©*•o-•c- >o- -e»< didat în circumscripţia electora portului dintre filozofia marxist-
lă regională nr. 22 Haţeg. leninistă şi ştiinţele particulare.
65.000 kg. cereale ne datorate statului a dat re odată că ei pot fi fruntaşi în Combătînd atît teoriile care vor
contractate cu statul zultate bune. Pînâ la data de toate acţiunile. Nici în ce pri In cuvintul său tov. Tiberiu besc despre „independenţa“ filo
12 februarie a.c., s-a reuşit să veşte acţiunea de încasare a Muşa a vorbit despre realizările zofiei, cît şi pe cele care pretind
impozitului agricol pe trimes regimului democrat-popular în „independenţa“ ştiinţelor parti
Conuinşi pe deplin de avan se realizeze în întregime pla trul 1 al acestui an ei nu s-au regiunea noastră şi în satele ra culare, el arată că între acestea
lăsat mai prejos. Astfel, pină ionului Haţeg. El a arătat prin există legături reciproce, necesa
tajele ce le au, colectiviştii şi nul pe trimestrul I la cota de la data de 12 februarie s-a în tre altele, că satul Silvaşu In re. Todor Pavlov, preşedintele
casat 80 la sută din impozitul ferior a fost electrificat şi că în Academiei de Ştiinţe a R. P.
intovărăşiţii din comuna Sint- came. Un aport însemnat la agricol pe trimestrul I. casele mai multor ţărani mun Bulgaria, subliniază in special
citori cîntă acum aparatele de importanţa filozofiei materialist-
andrei au contractat cu statul realizarea planului l-a adus co Fruntaşi sînt ţăranii munci radio. Dintre alegători a luat dialectice pentru elaborarea me
însemnate cantităţi de cereale. lectorul comunal Victor Boriţă. tori Ioan Ocoş Licu, Petru Mu- cuvîntul tov. Sigismund care a todologiei juste in ştiinţele par
Gospodăria agricolă colectivă Un număr însemnat de ţărani raru Buba, Lucian Murar, Ioan propus să se repare şoseaua Pe ticulare.
Huieţ Ciuca, Miron Tolos şi troşani — Haţeg — Hunedoara.
„Viaţă nouă" din Sintandrei a muncitori printre care Aronică alţii. De aceea, lucrarea se adresea
I. MAREŞ ză unui cerc larg de cititori:
contractat 3.000 kg. gnu şi Ocoş Cocoş, Iluţu Băda Be- LIVIU JURJ celor care se ocupă de probleme
A'i corespondent de filozofie ca şi cercetătorilor
4000 kg. porumb, iar întovă dros, Aron Băda Raţă, Nicolae din toate domeniile ştiinţei.
răşirea agricolă „Drumul soci lovan, Petru Modola şi-au pre
120 pag. 2,50 lei.
alismului" a contractat 6000 dat cotele ele carne pe întreg
O. fa h o t:
kg. gnu. Deosebit de a- anul.
Cauză şi efect
ceasta membrii acestei întovă
Apărută in colecţia „In aju
răşiri s-au asociat şi au con A n g a j a m e n t î n d e p lin it t torul celor ce studiază materia
lismul dialectic şi materialismul
tractat 30.000 kg. grîu. înto Nu de mult Comitetul execu * *®-t*0-***’*0-‘ , •C»-*-©*•-O* i istoric", broşura analizează ca
vărăşirea agricolă „Drumul tiv al sfatului popular comu tegoriile filozofice cauză şi e-
belşugului” clin satul Bircea nal s-a angajat ca în cinstea Oameni harnici şi pricepuţi ject, reliefind locul şi. rolul lor
alegerilor să încaseze 80 la com itetul sindical de instituţie în ştiinţă şi practică. Totodată,
Mare a contractat 1.000 kg. sută din debitul anual de au- autorul combate teoriile idealist-
grîu şi 1.000 kg. porumb. toim puneri. subiectiviste şi indeterministe
care circulă in rînclul filozofilor
In total, pe raza comunei burghezi. El arată că celebrul
s-a contractat cantitatea de principiu al indeterminării —
40.000 kg. grîu şi 25.000 kg. Acest angajament, datorită
porumb. Aw înţeleg ţăranii muncii desfăşurate zi de zi, a
muncitori din această comună fost îndeplinit. La data de 12 De curînd a avut loc alege Popa, care, prin eforturile de
să contribuie la formarea fon februarie se încasase 85 la rea noului comitet sindical de puse, au reuşit să termine îna
dului centralizat de cereale al sută din debitul anual de au- instituţie de la Institutul regio inte de termen proiectele încre
toimpuneri. Acţiunea de înca nal de proiectări din Deva. Din dinţate lor spre execuţie. De a-
i statului. sare a sumelor din autoimpu darea de seamă a vechiului co semenea a fost evidenţiat tov.
j mitet, prezentată de tov. ing. arhitect M. Enăchescu, care, în
f înainte de termen neri continuă. Nicolae Moraru, a reieşit mun tre alte proiecte, a executat şi
i ca depusă şi rezultatele ce s-au proiectul stadionului din Deva, Expoziţia de cărţi şi filatelie din Deva, organizată de csnlrul de li
i obţinut în munca comitetului. pentru care a fost premiat, iar brării şi difuzarea cărţii, este vizitată de numeroşi oameni ai muncii.
ff Munca de lămurire dusă de 80 la sută din im pozitul Cu acest prilej au fost eviden proiectul a fost expus la expo
6 Comitetul executiv al sfatului agricol pe trimestrul î ţiaţi unii tovarăşi ca Sofia Tă- ziţia Departamentului de arhi IN CLIŞEU : Vizitatorii cercetează cu atenţie raioanele unde sînt expuse
i popular, sub îndrumarea Co a fost încasat maş, ZiiIi I. Romano, Clement tectură şi urbanism din Bucu cărţile si timbrele.
6 mitetului comunal de partid, în reşti.
DOBINZILE C. E. C.
i rîndurile ţăranilor muncitori Ţăranii 'muncitori din comu
* pentru a-şi preda cotele de car na Sintandrei au dovedit nu
*
.
S-a arh .it că pentru organi formulat de Heisenberg — nu Se aduce la cunoştinţa tuturor cetăţenilor posesori de li
zarea timpului liber al salaria
Grijă fată de condiţiile de trai ţilor, comitetul sindical de insti infirmă materialismul dialectic brete de economii G.E G. că dobînzile pe anul 1957 s ' achi-
ale muncitorilor tuţie a organizat excursii, vi
zionări de filme în colectiv etc. determinist, ci constituie un la în întregime 'a toate unităţile C.E.C. proprii sau Ia agen
Trecîndu-se la alegeri, în punct de plecare pentru noi ţiile C.E.C. — P.T.T.R. care au emis libretele.
noul comitet au fost propuşi şi
aleşi oameni harnici şi price succese ale filozofiei şi ştiinţei
puţi. Ca preşedinte ai comite
tului a fost reales tov. ing. Ni materialiste. ¦ r Posesorii de libreic de economii cu dobîndă sînt rugaţi
coiae Moraru.
HUNEDOARA (de la subre- provizionare cu combustibil a alegerile anterioare şi pînă a- 72 pag. 1 leu. a trece în timpul cel mai scurt posibil pe la unităţile G.E.C.
dacţia noastră voluntară). Zile căminelor muncitoreşti. cum, numărul membrilor de sin TIBERIU KATRA ____ ¦ ¦-L..
le trecute a avut loc în sala de dicat a crescut cu 120, ceea ce corespondent care au emis liluetul, pentru a li se trece dobînda cuvenită.
festivităţi a sectorului C.F.U. De asemenea, a fost procu a dus la întărirea activităţii
de la Combinatul siderurgic rată şi instalată o spălătorie sindicale. F ra ta ş In achitarea Planul fabricii C.E.C.-ui plăteşte o bodîndă de 5 la sută la vedere, adică
Hunedoara, adunarea pentru a- mecanică care uşurează munca, autoimpiinerii
legerea comitetului sindical de reduce timpul de lucru şi numă Discuţiile purtate pe margi a fost depăşit banii pulînd fi retraşi oricînd la cerere, şi 6 la sută pentru
secţie de la sectorul adminis rul muncitorilor şi face posibi nea dării de seamă de către La sfirşitul lunii ianuarie,
trativ al G.S.H. lă schimbarea la timp a lenje mai mulţi participanţi au sub Comitetul executiv al Sfatului HAŢEG (de la snbredacţia sumele ce se depun pe librete de economii cu dobîndă şi sînt
riei de pat. Pentru perioada de liniat succesele obţinute în mun popular al comunei Roşcani, ra noastră voluntară).
In darea de seamă prezenta iarnă s-au dat gestionarilor de că, arătînd totodată că mai sînt ionul Ilia, a organizat in satul păstrate cel puţin 6 luni de zile la C.E.C.
tă de tov. Victor Păun s-a ară blocuri pentru a le distribui fie încă deficienţe care trebuie în Mihăicşti o adunare populară Muncitorii şi tehnicienii fa
tat printre altele că grija faţă cărui muncitor, cîte 2 pături şi lăturate. Aşa, de pildă, tov. Iri- pentru votarea autoim punerilor bricii de marmeladă din Haţeg C.E.C.-ul mai acordă avantaje deosebite cetăţenilor care
de condiţiile de trai ale munci 2 cearceafuri. na Ceh a arătat că la tabăra pe anul 1958. După ce tov. A- au depus o muncă susţinută
torilor combinatului a constituit din Peşliş curăţenia lasă încă lexandrn Toscov, secretarul sfa pentru creşterea producţiei şi îşi păstrează economiile pe obligaţiuni C.E.C. 5 la sută, pu-
o preocupare pentru comitetul In continuare s-a vorbit des de dorit. tului popular, a prezentat da productivităţii muncii. Astfel,
sindical şi conducerea adminis pre grija faţă de copiii din cre- de la 1 februarie şi pînă acum, tînd cîştiga la tragerile de bază lunare şi suplimentare cîş-
trativă a acestui sector. Atît co şă şi căminul de z i ; s-a ară Comitetul sindical a reuşit planul fabricii a fost depăşit cu
mitetul sindical de secţie cît şi tat că peste 300 de copii ai într-adevăr să-şi ducă munca 11.910 kg. marmeladă şi cu »(h •• • .o- .-o--a» tiguri între 1.000—100.000 lei.
conducerea administrativă, s-au muncitorilor şi-au petrecut va în condiţiuni mai bune, îngri- peste 5.000 litri sirop.
străduit a crea condiţii cît mai canţa în taberele organizate la jindu-se de buna activitate a INFORMAŢIE Nici o familie fără libret
bune de cazare pentru munci Poeni şi Strîmbu. De asemenea, tuturor compartimentelor de Cea mai mare depăşire a pla C.E.C. !
tori. In acest scop au fost luate s-a vorbit despre condiţiile op muncă ale sectorului administra nului a fost realizată de echipa
time de cazare şi hrană ale tiv al Combinatului. tov. Ecaterina Szekey în ziua de Cu ocazia „Lunii albituri */—• /—11—1r ¦*/—>/¦ r- /—u—>/—1/—ir
5 februarie, cînd graficul de lor", O.G.L. Produse Indus
producţie a înregistrat o depă triale, prin magazinele sale l Anunţ i
şire de 27 la sulă. pune la dispoziţia cumpără
C1
torilor mari sortimente dc t Bolnavii suferinzi de reu- "1
materiale pentru lenjerie de t. matism şi afecţiuni ginecolo- ^
pat şi de corp. t gice, care doresc să se tra- ^
Cel mai frumos cadou pen- teze pe cont propriu la Băile ţj
! tru primăvară este MĂRŢI L Ocna Sibiului, pot beneficia j
[ de cură balneară începînd de U
ŞORUL, care se poate cum- ( la 1 ianuarie 1958 tot timpul J
L anului.
1para în sortimente variate la
magazinele de produse in [ Staţiunea acordă : cazare 3
dustriale din toate localită
din timp măsuri pentru verifi muncitorilor în sanatoriul de Adunarea a ales apoi noul rea de seamă s-a trecut la vo Şi echipa tov. Irîna Rill lu ţile. ( î n Pavilionul Central (caine-l
carea şi repararea instalaţiilor noapte. comitet sindical de secţie. tarea autoimpunerilor. crează bine. In fiecare zi ea îşi ( re cn 2 şi 3 paturi), masă şi -j
de încălzire centrală şi de a depăşeşte norma cu 1(5—20 la In întîmpinarea zilei de 8 [• tratament în condiţiuni bune. }
A fost relevat faptul că de la GH. MARI NOVICI Primul care şi-a achitat pe sută. Pînă la sfîrşitul lunii fe Martie, Ziua internaţională ^ Locurile pot fi reţinute din I
loc autoimpunerea a fost ţăra a femeii, O.C.L. Produse in ( timp prin plata anticipată. 1
dustriale pune în vînzare di
nul muncitor Gheorghe Trif al bruarie, fabrica va da peste ferite CADOURI împacheta t Pentru amănunte şi orice J
VEŞTI din comuna BERTHELOI lui Frăsina care a cerut totoda plan 2 vagoane de marmeladă te estetic şi desface un bogat [ fei de lămuriri, cei interesaţi ^
tă ca taxa de autoimpunere să-i sortiment de materiale pen
fie majorată de la 40 la 50 lei. şi circa 9.000 litri sirop. tru femei. ţ se vor adresa direcţiei sta- ]
Locuitorii Petru Trif Cusu şi
" • D. STA1CU •3* -C • D • -8 ¦ f ţiunii. T
-I •___I._Tu
D e v o r b ă cu a l e g ă t o r i i Denîn de urmai esie exemplul ce zarea maselor, arătîndu-se că în a- Iosif Roroş au cerut de aseme IN RAIONUL PETROŞANI
tăţenilor acestui sal care odaia ce ceastă direcţie au fostobţinute re nea să li se mărească taxa de
autoimpunere de la 20 la 40 lei.
Zilele acestea, candidaţii de depu au lioiării să facă un lucru, apoi zultate bune. Au fost evidenţiaţi
ARON SINDREA
taţi din comuna noastră s-au întîlnit pun umărul cu toţii. Aşa s-a intim- pentru munca depusă învăţătorii corespondent Spar tachiada de iarnă a tineretului
cu alegătorii lor. Cu acest prilej, ce plat şi cind s-a pus problema înfiin Georgeta Briceag, Vasile Condui, FILME
tăţenii au venit cu o serie de pro ţării unei întovărăşiri agricole: s.au ioan Alexandrescu şi alţii. de educafie sanifară
puneri pentru înfrumuseţarea satelor, înscris cu toţii convinşi că numai Nu de mult a venit în comu se apropie de sjîrşit
repararea drumurilor şi podurilor. Concurs artistic na Sălaşu Superior caravana
Cetăţenii din satele Crăguiş şi Ber- asljei pot obţine recolte bogate. cinematografică a Crucii Roşii
Dacă în lunile din urmă ai fi tre care a prezentat în faţa cetăţe
thelot s-au angajat să nu precupe îşi construiesc cut pe la căminele cuiiuraie din aceas nilor două filme de educaţie sa In ziua de- 16 februarie a.c. (Minerul — Petrila), Titus Ba CURA „16 FEBRUARIE"
ţească nici un efort pentru ca în cel nitară şi anume „Cum se alăp a avut loc în raionul Petro ra (Minerul — Aninoasa), Ioan
cămine culturale tează şi se îngrijesc copiii mici" şani, etapa pe centre a Sparta- Bacinschi (Minerul — Aninoa La poligonul colectivului
mai scurt timp să termine lucrările tă comună, ai fi văzut tineri şi vir- şi „Despre vizita bolnavilor". chiadei de iarnă a tineretului. sa). sportiv „Utilajul" din Petroşani
In această etapă s-au întrecut a avut loc în ziua de 16 februa
de electrificare. In toamna anului trecut cetăţenii stnici repeiînd cu atenţie piese de înainte de prezentarea filme campionii colectivelor spoitive. TRÎNTA. — Pentru faza ra rie un concurs individual de
lor tov. Pelian Niţu, medicul Pentru faza raională a sparta- ională la această probă s-a ca tir. Cu acest prilej s-au obţinut
La întîlnirile candidaţilor Ioan Mi- din saiele Găuricea şi Boita au con ieairti, dansuri populare, cîniece eic. circumscripţiei sanitare, a vor chiadei s-au calificat următo lificat cîte o echipă din fiecare următoarele rezultate :
bit celor prezenţi despre roiul rii : localitate, cu concurenţi penlru
clea, Iosif Baicu, Maria Ghendersc, fecţionai prin muncă volunlară 20.000 Rezultatul ejorturilor depuse avea să educativ în domeniul sanitar al fiecare categorie prevăzută în Armă liberă — 3 x 20 focuri
Crucii Roşii, îndemnînd pe cei ŞAH — Fete : Florica Di- regulament. Echipele se vor în- (50 metri) : Maria Hlopeţchi,
Anton Bercu şi alţii cu alegătorii buc. de cărămizi penlru construirea se vadă abia in cadrul concursului prezenţi să se înscrie în număr nescu (Juniorul — Paroşeni), tîlni în faza raională la data de care a realizat 517 puncte.
s-au dezbătut pe farg sarcinile ce de cămine cuiiuraie in saiele lor. echipelor artistice ale căminelor cul cît mai mare ca membri ai So Mai ia Lungu • (Utilajul — Pe 23 februarie 1958.
revin pentru pregătirea campaniei cietăţii de Cruce Roşie. troşani), Ana Bonhoi (Mine Armă sport — 3 x 20 focuri
de primăvară. Alegătorii s-an an In cursul săptâmînii trecute toţi turale, faza comunală, care a avui rul — Petrila), Rozalia Opriş GIMNASTICĂ — Fete (echi
gajat să participe la toate acţiunile cetăţenii care posedă atelaje au ţost loc de curînd. Filmele s-au prezentat gratuit (Utilajul — Petroşani). Băieţi: pe) : In urma desfăşurării în (50 metri) : Constantin Gălăţea-
mobilizaţi pentru transportul cărămi şi s-au bucurat de un viu in Fane Arliir (Retezatul — Uri- trecerilor de gimnastică, s-au nu, care a realizat 469 puncte.
pe care ie va întreprinde sfatul popu La reuşita concursului, o contri teres clin partea populaţiei din cani), Gheorghe Ionescu (Ele calificat pentru faza raională e-
buţie însemnată a adus-o corpul di această comună, care pînă acum vul — Lonea), Tiberiu Olah chipele colectivelor „Elevul" — Armă sport — 3 x 20 focuri
lar. zilor, penlru ca imediat ce timpul va dactic, în frunte cu iov. Constantin nu a avut ocazia să vizioneze (30 Decembrie — Petroşani). Petroşani, „Juniorul" — Paro (50 metri) — juniori: 1. Ilie
asemenea filme. Gheorghe Ionescu (Constructo şeni, „Utilajul11 — Petroşani. Ionescu — cu 200 puncte ; 2.
permite să înceapă lucrările de con Ghiţescu, directorul şcolii care, pen rul — Petroşani). Băieţi (echipe) : „Elevul" — Iosif David (A.V.S.A.P. — Pe
P e n t r u î n f r u m u s e ţ a r e a strucţie a căminelor. ANDREI NASTASE Lonea, „Minerul" — S.P. Lu- trila) — cu 197 puncte.
tru meritele sale în muncă, cu orazia corespondent TENIS DE MASĂ - Fete: peni, „30 Decemlnie" — Petro
şani, „Elevul" — Petroşani. ?
satului A leg eri celei de-a 10-a aniversări a R.P R-, Alexandra Vlăduţiu (Juniorul In ziua de 16 februarie a.c.,
— Paroşeni), Doina Tăuceanu SCHI — Fond (j uniori, ju colectivul sportiv C.F.R. Petro
Ţăranii muncitori din saiu! Cră- a ţost decorai cu Ordinul Munci' (I.M. — Petroşani), Rozalia O- nioare, seniori şi senioare) : în şani a arborat pe vîrful „Parîn-
priş (Utilajul — Petroşani), trecerile la această probă vor gul" un drapel în cinstea eroi
guiş, mobilizaţi de deputatul Anion în gru p ele sindicale clasa lll-a. S-au mai evidenţiat învă Eleonora Traker (Jiul — Petro începe direct în faza raională, lor căzuţi în luptele muncito
Bercu. au curăţit şanţurile pe o lun ţătorii Pauiina Ciobanii, Marian Bri şani). Băieţi: Ioan Puchin care se vor desfăşura în zilele reşti din februarie 1933. Echipa
gime de 600 m.i. şi au reparai dru De curînd, în grupa sindicală din ceag, l. Alexandrescu şi Magdalena (I.M. — Petroşani), Mircea Rof de 22—23 februarie, pe munte a fost compusă din 10 sportivi
cadrul cooperativei au avut ioc ale Schitiu. (Voinţa — Petroşani), Cons le „Parîngtil". Vor p-’ cipa re- conduşi de tov. Alexandru Zolo-
geri. Darea de seamă a scos în e- tantin Stoica (Minerul — Lu- pre mutanţii fier d lo’Mităţi taru, preşedintele colectivului
murile salului. Cu ajutorul comite videnţă realizările obţinute în munca Dintre interpreţii piesei nNunta peni), Constantin Nadă (Mine din Valea Jiului. sportiv, şi Ioan Balinca, sec-re«
tului comuna! de partid, au ţost pro de contractări şi achiziţii şi în rea Ioanei", merită laude iov. Victoria rul — Vulcm), Ioan Manie tarul colectivului sportiv.
curaţi stiipii necesari electrificării, lizarea planului de desfaceri. An fost Florincaş, Cornelia Lăpugean, Ioan
Gavrilă şi Septimiu Şerban. S-au MIHAI MAXIAŞ
care au şi început să ţie iranspor- evidenţiaţi tov. Aurel .Marinescu, mai evidenţiat solişlii Anion Bercu
iaţi. Se evidenţiază prin munca de Francisc Feher şi alţii. şi Elena Andrei, care s-au calificat corespondent
pusă ţăranii muncitori Constantin
In grupa sindicală a corpului di pentru faza raională a concursului.
dactic s-a dezbătut munca depusă
Baheş, leneşei Cozac, Ioan Drăgo- de învăţători penlru o temeinică pre ALF.XANDRU MAGUREANU
iescu si alţii. gătire a elevilor şi penlru culturali o- corespondent