Page 80 - 1958-02
P. 80
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 992
¦juJluruaie ştiri • jiUtUrtele ştui *JuUltnate ştiri» In Spania se intensifică T E R OA R E A
¦OOOOOOOQOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO
represiunile împotriva opoziţiei din Iordania
PARIS 22 (Agerpres). După ţinut adunări publice, a desfă V000000CO00000000000000L.
cum anunţă ziarfil „Liberation11, şurat activitate politică şi a a- DAMASC 22 (Agerpres).
Âutorîfăflle sovietice C0HH5BL T1HEBETULU1 autorităţile spaniole intensifică scultat emisiunile posturilor de Potrivit relatărilor ziarului „An
în întreaga ţară represiunile îm Nur“, in Iordania continuă re
predau R. D Bermane aerodromul Schonfeld comunist din Chile potriva elementelor de opoziţie. radio străine". presiunile poliţieneşti împotri
Potrivit relatărilor ziarului, pes Procurorul a cerut să fie con va patrioţilor iordanieni. La 21
BERLIN 22 (Agerpres) TASS acord care prevede ca aerodro BUENOS AIRES 22 (Ager pentru a cîştiga o bucată de pîi- te puţin timp în faţa tribunale februarie tribunalul militar din
anunţă : La 21 februarie, la Ber mul Schonfeld, folosit de forţele pres). Ziarul „El S'i'gio11 rela ne, a crescut numărul tinerilor lor militare spaniole vor compa damnată la doi ani muncă silni oraşul Rainalla a condamnat la
lin a fost dat publicităţii urmă armate sovietice staţionate vre tează că la Santiago a avut loc şomeri, a scăzut salariul real. re 80 de oameni. Pe unii îi ame că o femeie care este acuzată
torul comunicat: melnic în R.D. Germană, să fie cel de-ail treilea congres naţio ninţă sentinţe severe. 43 de oa că „nu a putut să nu recunoas 16 ani muncă silnică un grup
predat guvernului Republicii nal al Uniunii Tineretului Co In raport se arată totodată că meni sint acuzaţi numai pentru că activitatea soţului ei“. Aces de 14 patrioţi iordanieni acuzaţi
In conformitate cu dorinţa gu Democrate Germane. munist din Chile. tineretul din Chile este perse că la începutul anului 1957 au ta din urmă este' ameninţat cu de a fi membri ai Partidului
vernului Republicii Democrate cutat şi lipsit de drepturi demo luat parte la boicotarea trans opt ani muncă silnică.
Germane, la Berlin au avut loc Din împuternicirea guvernului Congresul a ascţultat şi a dis cratice. Arătînd că actualul gu porturilor din oraşul Barcelona. Comunist şi de a fi participat
tratative între împuterniciţi ai Uniunii Republicilor Sovietice cutat raportul prezentat de Ma- vern chilian a deschis larg por Emiliano Fabregas Arroja este O serie de tineri spanioli care la demonstraţii împotriva regi
guvernului Uniunii Republicilor Socialiste acordul a fost semnat nuel Gomez, secretarul general ţile ţării monopolurilor america acuzat că „a instigat la boicota vor compare în faţa tribunalului
Sovietice Socialiste şi Republi de S. T. Astavin, însărcinatul cu al Uniunii Tineretului Comunist ne care-i jefuiesc bogăţiile şi duc rea mijloacelor de transport, a din Madrid sint acuzaţi că au mului actual.
afaceri ad-interim al U.R.S.S. şi a elaborat programul şi statu ţara „la ruină totală", Gomez a luat parte la Festivalul Mondial
cii Democrate Germane în pro in R.D. Germană, iar din împu tul Uniunii. subliniat că tineretul chilian nu al Tineretului şi Studenţilor de
blema predării către Republica ternicirea guvernului Republicii poate rămine indiferent în fa la Moscova.
Democrată Germană a aerodro In raportul sălu, Gomez a fă ţa acestei situaţii. El trebuie
mului Schonfeld. Democrate Germane — de am cut o analiză amănunţită a situa să purceadă la acţiune pentru O demonstraţie iNou! Wehrmacht vestgerman
ţiei internaţionale precum şi a ca la apropiatele alegeri prezi
In urma tratativelor, care s-au basadorul S. Schwab, locţiitor situaţiei din Chile. e muncitorilor înzestrai cu arma atomică
desfăşurat într-o atmosferă de denţiale să iasă victorioase for
înţelegere prietenească, la 21 fe al ministrului Afacerilor Exter Referindu-se la situaţia inter la Helsinki BERLIN 22 (Agerpres). Zia cum şi cu artilerie atomică. Co
bruarie 1958 a fost semnat un na raportul a arătat că în pe ţele democratice şi progresiste rul „Neues Deutschland11 anun laborarea dintre trupele vestger-
ne al R. D. Germane. rioada de după cel de-al doi HELSINKI 22 (Agerpres) ţă ca corpţul III al armatei vest- mane şi cele americane este in
lea congres al Uniunii Tinere care să creeze condiţiile nece TASS anunţă : La Helsinki a germane, care se află la Coblenz prezent atît de intensă îneît ar
Opinia publică şi ziarele tului Comunist care a avut loc avut loc o demonstraţie a mun (landul Renania-Palatinat) a şi ma atomică se găseşte în mod
acum 14 ani, situaţia economica sare ca tineretul să trăiască o citorilor constructori, metalur- fost înzestrat în mod practic cu practic şi la dispoziţia unităţi
din Japonia salută declaraţia comună gişti şi din industria alimentară arma atomică şi că efectivul cor lor vestgermane.
a R. P. Chineze şi R.P.D. Coreene ii s-a înrăutăţit considera viaţă normală. la care au luat parte aproxima
bil. A crescut numărul copiilor tiv 10.000 de persoane. Demon pului învaţă în prezent mînui- Intrucît Bundeswehrul este or
TOKIO 22 (Agerpres). — O- ceste vecine ale Japoniei este nevoiţi să renunţe la învăţătură In legătură cu raportul pre stranţii au cerut îmbunătăţirea rea acestei arme. ganizat şi instruit conform cu
pinia publică japoneză mani dorită de intregul popor japo condiţiilor de muncă şi ridica cerinţele înarmării atomice,
festă un deosebit interes faţă de nez. zentat de secretarul general, rea nivelului de trai. După cum menţionează „Ne scrie ziarul, corpului III de ar
declaraţia comună a guvernelor ues Deutschland11 corpul III este
R. P. Chineze şi R. P. D. Co Partidul Comunist din Japo congresul a adoptat o rezoluţie. Reprezentanţii demonstranţilor strîns legat de armata Vil-a mată îi revine sarcina de a in
reene in legătură cu evacuarea nia, a declarat Nosaka, prini- au remis fracţiunilor din parla americană care are 4 divizii în
voluntarilor chinezi din Coreea secretar al C.C. al P.C. din Ja Ajutorul să fie sub formă ment ale Uniunii Democrate a zestrate cu arma atomică, inclu strui cadrele necesare înzestrării
de nord. ponia sprijină intrutotul declara de pîine şi nu de tunuri siv cu rachete „Honest John11,
poporului, finlandez, Partidului „Coiporal" şi „Matador,” pre întregii armate cu arma atomi
Ziarul „Asahi“ scrie ca apro ţia comună a guvernelor R. P. Un ziar japonez critică mesajul lui Eisenhower social democrat şi Uniunii Agra
piata evacuare a voluntarilor Chineze şi R.P.D. Coreene. A- re o scrisoare în care se cere că, proiectată de Bonn.
cum, cînd guvernul japonez in sporirea salariilor, asigurarea
de lucru pentru femei şi tineri, INVESTIŢIILE TRUSTURILOR
publicarea legii asigurărilor de
chinezi deschide o nouă etapă tenţionează să ducă tratative TOKIO 22 (Agerpres). Co acest ajutor să fie sub formă de şomaj etc. vestgerm ane în străinătate
in rezolvarea problemei co secrete cu Coreea de sud in mentînd mesajul adresat de piine şi nu de tunuri11.
reene. Această iniţiativă, decla scopul creării unui bloc militar preşedintele Eisenhower Con Ţara noastră, se spune în scri BONN 22 (Agerpres). — Du- trusturile vestgermane au inves
ră ziarul, pune guvernele ce in partea de nord-est a Ocea gresului american cu privire la Chiar o privire fugitivă asu soare, nu trebuie să se lege »ă cum anunţă presa, in 1957 tit fn străinătate 495.700.000
lorlalte state care au trupe in nului Pacific, a spus Nosaka, a- problemele ajutorării ţărilor pra conţinutului mesajului pre de „piaţa comună11 europeană.
Coreea în faţa necesităţii de a ceastă iniţiativă a guvernelor străine, influentul ziar japonez, şedintelui american, arată zia
lua de asemenea unele măsuri R. P. Chineze şi R. P. D. Co „Asahi" scrie: „Mai bine sa rul, te face să te îndoieşti, de AGRAVAREA ÎNCORDĂRII mărci, totalul investiţiilor de
in scopul contribuirii la unifi reene contribuie in mare mă justeţea căii alese de Statele U- după 1 ianuarie 1952 atingind
carea Coreei. sură la menţinerea păcii în Ex faci comerţ decit să ajuţi, iar nite. Subliniind că suma cerută franco-tunhiene 1.738 milioane. Din acest total,
tremul orient. de preşedinte pentru acordarea 596 milioane au fost investite
Salutind declaraţia comună a dacă acorzi un ajutor, atunci de ajutor militar constituie in Europa occidentală, 93,1 mi
guvernelor R. P. Chineze şi două treimi din întregul ajutor lioane în Africa, 514 milioane
R.P.D. Coreene, ziarul „Mai- S.U.A. trebuie să răspundă pe care S.U.A. intenţionează TUNIS 22 (Agerpres). — rneroşi funcţionari tunisieni au in America de Sud, 76 milioa
niţi“ subliniază cu regret că. să-l acorde altor ţări şi că chel încordarea in relaţiile franco fost împiedicaţi de către fran ne in Asia etc.
după cum arată faptele, S.U.A. la propunerea chino-coreeană, tuielile militare ocupă un loc tunisiene continuă să rămină cezi să-şi îndeplinească sarci
şi Coreea de sud nu intenţio deosebit de mare în bugetul serioasă. Secretariatul de stat nile. Comunicatul arată că unii Potrivit datelor publicate în
nează să ia măsuri asemănă retrăgîndu-şi trupele din Coreea S.U.A., „Asahi" scrie că toate pentru informaţii de pe Ungă presă, R .F. Germană se află
toare. de sud acestea duc la raţionamente guvernul Tunisiei a dat publici cetăţeni tunisieni au lost ares înaintea tuturor ţărilor Europei
sumbre. tăţii un comunicat în legătură taţi şi conduşi la Remada unde occidentale.
„Tokio Simbun“ subliniază că PEKIN 22 (Agerpres). — să-şi retragă trupele din Co cu situaţia creată in regiunea au fost anchetaţi de ofiţeri fran
retragerea trupelor străine din CHINA NOUA an u n ţă: Co- reea de sud pentru a nu împie Comparînd acest. „ajutor", al Remada, unde garnizoana fran cezi. Guvernul tunisian a in -O —
cele două părţi ale Coreei ar mentînd hotărirea guvernelor dica poporul coreean să-şi re Statelor Unite cu ajutorul eco ceză-a răpit şi deţinut pe guver format despre aceste incidente
constitui un mare pas înainte R.P.D. Coreene şi R. P. Chi zolve el însuşi treburile sale, nomic acordat de U.R.S.S. ţă natorul adjunct- al regiunii şi pe ambasadorii S.U.A. şi Marii Efecfele dezastruoase
pe calea rezolvării paşnice a neze cu privire la retragerea pentru a nu împiedica unifica rilor slab dezvoltate, ziarul pu pe doi membri ai gărzii naţio Britanii — cele două ţări care ale „ajutorului" american
problemei coreene. voluntarilor chinezi din Coreea, rea paşnică a ţării. nale tunisiene. Comunicatul sem constituie comisia de „bunele o-
ne întrebarea : De ce să nu ur nalează că trupele franceze con ficii“. Cit priveşte zarva făcută acordat statului Chile
Comentînd noua iniţiativă de tinuă să incercuiască localitatea de francezi in jurul unei pretin
pace a guvernelor celor două meze S.Lf.A. exemplul Uniunii se comportări ireverenţioase a
ţări, Naraguti, preşedintele ce ziarul „Jenminjibao" subliniază Hotărirea voluntarilor chinezi Sovietice ? întrecerea de acor Remada. De asemenea, se sem autorităţilor tunisiene faţă de MONTEVIDEO 22 (Ager
lei mai mari uniuni sindicale intr-un articol de fond : de a se evacua, scrie „Jenminji darea de ajutor sub formă de nalează o importantă concentra consulii francezi expulzaţi din pres). Presa chiliana relatează
din ţară — Consiliul general al bao", arată încrederea in forţele piine va fi salutată cu bucurie re de efective franceze in punc Tunisia, secretariatul de stat tu despre agravarea greutăţilor e-
Măsura practică a guverne lor, in forţele puternicului la de orice ţară şi de popoarele tul Ain Dcuc din apropiere de nisian al informaţiilor califică conomice ale ţării în legătură
sindicatelor din Japonia — a a- lor coreean şi chinez a arătat găr socialist, in forţele păcii din din întreaga lume, subliniază Remada. Vehiculele administra drept lipsită de orice temei ver cu aplicarea planului misiunii
răfat că trupele americane tre întregii lumi că străduinţele în întreaga lume. „Asahi“, in timp ce concurenţa ţiei tunisiene care asigură apro siunea franceză in legătură cu americane Klein-Sax, impus
buie să procedeze la fel in ve dreptate spre rezolvarea paşni in acordarea de „ajutor sub for vizionarea unui şantier de lu faptele petrecute. In realitate
derea creării condiţiilor nece că a problemei coreene nu sint Sintem convinşi, scrie în în mă de tunuri nu provoacă de crări publice au fost împiedicate consulii francezi au avut un ră statului Chile de către mono
sare pentru unificarea paşnică vorbe goale, că ele sint întă cheiere ziarul, că iniţiativa gu cit prudenţă din partea ţărilor de francezi să aj.ungă la desti gaz nu de citeva minute, cum polurile S.U.A. în anul 1955.
a Coreei. Naraguti a cerut de rite de fapte. vernelor R.P.D. Coreene şi R.P. vecine şi agravează încordarea naţie. Dimpotrivă, două camioa afirmă guvernul francez, ci trei Numai in decursul anului 1957,
asemenea guvernului Kişi să-şi ne de aprovizionare franceze au zile şi anume 17—20 februarie. scrie ziarul „El Siglo“, au fost
schimbe poziţia duşmănoasă fa Dacă Statele Unite doresc Chineze va fi sprijinită cu căl fost autorizate să circule de Se ştie că la 17 februarie 1958
ţă de China şi Coreea, întrucit intr-adevăr pacea, continuă zia concediaţi aproximativ 30.000
rul, ele trebuie să răspundă la dură de toţi oamenii iubitori de
prietenia şi colaborarea cu a- propunerea Coreei şi Chinei şi pace din lume. internaţională11. către autorităţile tunisiene. Nu guvernul Tunisiei a anunţat pe de muncitori şi funcţionari, ca
0cxxxxx?0c00000c^:0^00Lxxxxxxxxî0c0î30000c0000000cccoc00 OOOOOOOGOOOOOOCXX5GOOOCXXXXXXXXÎOOOOCOOQCOOOOOOOOOC ; TOGOQOOOOOOOOOOOOOOQOCO consulii francezi că trebuie să re „sînt condamnaţi la foamete
părăsească teritoriul Tunisiei şi mizerie11.
CR0HIC9 EVENIMENTELORINTERNA ŢIONA LE care au rupt ianţul colonialis pină la 19 februarie, iar apoi, După cum anunţă „El Siglo",
mului. Aceste presiuni, fiind cu iri mod tacit, le-a mai acordat în legătură cu creşterea şoma
atît mai greu de efectuat asupra o zi. Aceştia, au avut deci tot jului, oamenii muncii din Chile
ţărilor libere care au ales calea timpul să-şi pregătească baga intensifică lupta pentru majora
In săptamîna încheiată s-au la politică. Pulsul opiniei publice tura la iniţiativa ca zona de con din Coreea de sud. Poziţia lip socialistă de dezvoltare, sint în jele şi să ia toate măsurile pri rea salariilor şi îmbunătăţirea
făcut noi paşi in vederea trata engleze a fost însă just sezisat de tact a armatelor celor două lumi sită de perspective in care s-au dreptate asupra ţărilor indepen vitoare la arhivele consulatelor. condiţiilor de trai.
tivelor la nivel înalt ca mijloc liderii laburişti care vrînd să-şi să fie scutită de încordarea pro trezit promotorii politicii de for dente unde reacţiunea poate în
de rezolvare a problemelor inter asigure un capital politic de vii vocată de prezenţa armelor ato ţă în Coreea nu a putut fi aco că acţiona la imboldul vechilor
naţionale litigioase. De la ini tor au vorbit în Camera Comu mice şi rachetă. Reacţia pozitivă perită nici de ţipetele belicoase şi noilor colonialişti. Astfel, e-
ţiativele sovietice de la sfirşitu! nelor nu numai despre necesita faţă de ideea creării unei zone cu care lisînmaniştii au întîm- venimentele din Indonezia con
anului trecut şi începutul anului tea tratativelor, dar au cerut — denuclearizate s-a manifestat a- pinat hotărirea chino-coreeană, firmă că uneltirile reacţiunii,
acesta s-a ajuns la discutarea ca de pildă Gaitskell şi Bevan — tît în Camera Comunelor cît şi nici de pretenţia absurdă a pur care şi-a constituit o clică re
concretă a organizării conferin ca organizarea conferinţei să ai în rîndnrile unor cercuri politice tătorului de cuvînt american că belă de conducere în Sumatra 2-1 şi 25 FEBRUARIE 1958
ţei şefilor de guverne, Ia dez bă loc cît mai repede şi au indi vest germane, ceea ce este deose trupele americane s-ar afla... le centrală, au avut evident un
SPECTACOLE CINE MATOGRAFICE
baterea controversată a datei ei cat Geneva ca locul potrivit. Es bit de important. Cu toate că gal pe pămînful sud-coreean. La sprijin american şi olandez.
etc. Este neîndoielnic greşit să te de asemenea semnificativ fap. guvernul de Ia Bonn s-a arătat fel de important este însă fără Situaţia din Indonezia, unde DEVA: Lumini verzi; PETROŞANI: RIA: Am fost mai tare; HAŢEG Vi
se subaprecieze obstacolele ridi tul că premierul MacMilIan n-a mai departe ostil creării zonei îndoială şi avertismentul volun diplomaţia americană caută să cinema „7 Noiembrie": Un om obiş novaţi fără vină; BARU MARE: Ca
cate de vechii promotori ai poli ezitat să recunoască că propune denuclearizate şi a revărsat un tarilor chinezi ca retragere.i lor profite de ocazie pentru a se nuit; cinema „Alexandru Sabia” : Dra zul Rumeanţev; LONEA: Parada tine
ticii tergiversării tratativelor, rea sa de a se încheia un pact potop de acuzaţii asupra social - să nu fie interpretată ca un împlînta cît mai cu folos, amin cul păcălit; ALBA IULIA: înălţimi; reţii ; APOLDU DE SUS: Oamen
dar pe zi ce trece aceştia pierd între Răsărit şi Apus a fost pe democraţilor dispuşi să ia pla semn de slăbiciune, deoarece ori teşte de oferirea „bunelor oficii" BRAD: Discordia: SEBEŞ: Asaltul
tot mai mult teren. In mesajul larg apreciată în ţările Com- nul Rapacki în considerare, to ce încercare de agresiune împo americane şi trimiterea ca medi fortului din munţi; IL1A: Hazen şi curajoşi; ZLATNA: Ei iubeau viaţa
de răspuns al preşedintelui Ei monwealthului britanic pe care tuşi în presa vest-germană cel triva poporului coreean îi va fa ator a subsecretarului de stat Giamila; ORAŞTIE: Ora H) SIME- TEIUŞ: Căpitanul din Koln.
senhower trimis lui N. A. Bul- le-a vizitat de curînd. mai discutat subiect la ora ac ce să revină pentru a-1 apăra Murphy în conflictul franco-tu- SELECŢIUNI DIN PRt ¦RAMUL DP RADIO
ganin, cu toate că vechile pozi- In interviul acordat ziarului tuală — sub prisma avantajelor din nou, la nevoie. Declaraţia nisian. De la bombardarea loca
ţjj sînt încă apărate cu îndărăt englez „Times", primul secretar ce le-ar aduce destinderii încor guvernului sovietic de sprijinire lităţii Sakiet Sidi-Yusef, care a Luni programul I: 6,45 Bună dimi cartea; 10,00 Muzică uşoară; ,03
nicie, cu toate că tonul polemic al C.C. al P.C.U.S., N. S. Hruş- dării şi chiar perspectivelor uni a hotărîrilor comune chino-core marcat cunoscuta încordare fran- neaţa, copii j 9,30 Colegi de şcoală ; Muzică populară romînească; ,45
neprielnic discuţiilor este larg ciov, a reafirmat cu tărie poli ficării Germaniei — este crearea ene arată că în toate măsurile co-tunisiană, chestiunea ajun- 10.00 Muzică populară romînească ; Radio Prichindel; 12,30 Cîntece şi jo
folosit, cu toate că vechile teze tica Uniunii Sovietice de coexis zonei denuclearizate europene. menite să înlesnească destinde gînd în această săptămînă şi în 10,30 Muzică uşoară; 13,05 Cîntece şi curi populare comineşti; 14,45 Răsuna
sînt reluate, totuşi faptul că nu se tenţă paşnică, menţionînd încă
Dacă în Europa promotorii po rea, unitatea de monolit a ţări faţa Consiliului de Securitate al jocuri populare romîneşti; 14,00 Muzi eînlecul şi jocul pe întinsul patriei;
mai pune ca o condiţie con odată problemele concrete asu liticii de forţă au fost puşi în în lor socialiste se confirmă conţi O.N.U., eforturile diplomaţiei că de estradă; 15,30 Tribuna radio; 15.30 Muzică de estradă; 19,05 Cîn-
vocarea prealabilă a unei con pra cărora se poate înregistra curcătură zilele acestea, prin nuu. In atitudinea occidentală americane, secondată de astă 16.45 Muzică uşoară; 18,20 Prin sălile tcce despre alegeri; 19,55 Noapte bu
ferinţe a miniştrilor de Externe, o apropiere Est-Vest. forţa de atracţie ce a dovedit-o faţă de această problemă s-a în dată de cea engleză, sînt îndrep de concert ale Capitalei; 19,55 Noapte nă, copii; 20,30 Muzică uşoară romî
acceptîndu-se organizarea discu Printre aceste teme cea mai ideea zonei denuclearizate, o lo registrat o diferenţiere care me tate spre infiltrarea spre Africa bună, copii; 20,15 Muzică uşoară de nească; 21,30 Părinţi şi copii; 21,45
ţiilor pe baza contactelor diplo larg dezbătută în săptămînă în vitură încă şi mai grea în a- rită a fi subliniată : Dacă S.U.A. de Nord, tinzînd la înlocuirea Emanucl Ionescu şi Vasile Veselovski; Cîntă Eugenia Frunză; 22,30 Concert
matice obişnuite, constituie un cheiată a fost fără îndoială pla ceastă direcţie au primit-o a- au anunţat prompt refuzul de a-şi vechiului colonialism francez cu 20.45 Radiorcportaj; 21,00 Concert de de noapte. Programul 11 ; 14,03 Mu
pas înainte. Deopotrivă, în Ca nul creării unei zone denuclea- ceiaşi promotori ai politicii de retrage propriile lor trupe, asu- noul colonialism american. muzică popular-ă romînească) 23,20 zică populară romînească; 14,40 Mu
mera Comunelor, în cadrul dez rizate în centrul Europei. Memo forţă prin publicarea declaraţiei mîndu-şi riscul înfruntării opi Recentele evenimente interna Concert de noapte. Programul 11 : zică uşoară; 16,30 Vorbeşte Moscova:
baterilor de politică externă, pri randumul polonez, remis unor comune chino-coreene în proble niei publice mondiale, Porreign ţionale atestă că pe măsură ce 14,03 Melodii populare; 15,30 Muzică 17.30 Legendele Olimpului; 18,05 Prin
mul ministru MacMilIan s-a de serii de ţări interesate în proble mele politicii Extremului Orient. Office-ul englez a salutat hotă presiunile în favoarea tratative populară oltenească; 16,20 Sfaturi gos sălile de concert ale Capitalei; 18,55
clarat în continuare adept al mele securităţii europene, a con Retragerea detaşamentelor de rirea retragerii voluntarilor chi lor se intensifică în întreaga podăreşti; 17,30 Vorbeşte Moscova; . Sfatul medicului: „Epilepsia”; 19,00
tratativelor, cu toate că în pro cretizat ideile iniţiale ale creă voluntari chinezi din Coreea nezi din Coreea ca un act menit lume, promotorii politicii de for 18,05 Concert de estradă; 18,55 Sfatul Muzică uşoară; 20,28 Romanţe inter
blemele concrete ca de pildă medicului: „Regimul dietetic în colite";
propunerea interzicerii experien rii unei zone denuclearizate a- după 7 ani de prezenţă, dincolo să contribuie la destindere. Cu ţă se manifestă cu un zel spo 19.00 Teatru ia microfon „Familia pretate de Nicolac Florei; 20,45 Ra
ţelor cu armele atomice, el s-a ducînd un substanţial aport Ia de fluviul Yalu, timp în care au toate acestea, nici Anglia nu s-a rit şi acţionează în speranţa de antica;ului" (Nora şi? soacra) come
dovedit nu numai reticent, ba precizarea felului în care urmea apărat R.P.D. Coreeană de ata hotărît încă să se pronunţe în a-şi păstra — chiar cu preţul ră die de Garlo Goldoni; 20,27 Melodii dioreportaj; 21,45 Solişti de muzica
chiar ostil. Cartea Albă a gu ză să fie efectuat controlul ei. favoarea retragerii „forţelor pirii de ia proprii aliaţi — moş populare romîneşli; 22,25 Muzică de uşoară.
vernului englez în problemele Declaraţia guvernului sovietic în cul americano-lisînmanist şi O.N.U." din Coreea de sud. tenirea colonială. Nici în aceas estradă.
înarmării, dată recent publici această problemă a întărit încă după încheierea armistiţiului au tă direcţie însă eforturile lor nu BULETINE DE ŞTIRI : 5.00; 6,00;
tăţii, reliefează de altfel inten odată propunerile poloneze, con sprijinit opera de dezvoltare paş. Mofivul determinant al men sînt sortite succesului din prici Marţi programul 1: 6,45 Clubul 7,00; 11,00; 13,00: 15,00; 17,00; 19,00:
ţia Angliei de a continua actua stituind un stăruitor apel făcut nică, a constituit o invitaţie fă ţinerii trupelor străine în Coreea na luptei pentru Independenţă a curioşilor; 8,00 Materiale din presă ; 20,00; 22,00: 23,52 (programul I),
puterilor occidentale de a se ală cută S.U.A. şi aliaţilor lor de de sud este de a exercita pre popoarelor, • ’ z- FLORfcA 9.00 Muzică din operete; 9,30 Iubiţi 14,00; 16,00: 18,00; 21,00: 23.00; (pro
a-şi retrage la rîndu-le trupele siuni asupra popoarelor asiatice gramul !!)•
Redacţia şi adminisb Mia ziarului slr. C Marlie nr. 9, Teleîun : IBS-189. Taxa olălilă în numerar conform aprobării Direcţiunii 0°np/ale 1’ I I R. nr. 236 320 din G noiembiie 1’t 19. — fipartil : întreprinderea Poligrafică „1 Vtai DEVA.