Page 81 - 1958-02
P. 81

PROLETARI W T V fflS fX ţflL E . a W lflV & t                                                         CHEMARE

                                                                                                                                                                   c ă tre                  to ţi                                                    ,1 a l

                                                                                                                                                                                                                             in te le c tu a lii

                                                                                                                                                                           d in r e g iu n e a                                                                   ra

                A L COMITETULUI REGIONAL RM.                                                                                                                         Noi, intelectualii din raionul Sebeş,                                                  Spre a realiza cu deplin succes cele
                                                                                                                                                                   participanţi Ia consfătuirea iniţiată de                                              ce ne propunem, este necesar înainte
Anul X Nr. 993                            Marţi 25 februarie 1958                                                       4 pagini 20 bani                           Comitetul raional de partid, pentru            CONSFĂTUIREA                           de toata să cunoaştem profund învă­
                                                                                                                                                                   discutarea căilor şi metodelor necesa­      INTELECTUALILOR                           ţătura marxist-lenlnistă în general, şi
                                                                                                                                                                   re a fi folosite în vederea dezvoltării    DIN RAIONUL SEBEŞ                          îndeosebi învăţătura despre patrie, pa­

                                                                                                                                                                   activităţii de educare patriotică a oame-                 f __                        triotism, internaţionalism proletar etc.

Candidaţi aiF.D.P.                                                                                                                                                 nilor muncii din raion, am constatat că în domeniul muncii             Avem în raionul nostru bogate documente care ne
                                                                                                                                                                   de educare patriotică s-a desfăşurat şi pînă acum o activi­       arată că oamenii muncii au luptat de-a lungul veacurilor
                                                                                                                                                                   tate frumoasă şi cu rezultate bune. Aşa, de pildă, muzeul         împotriva asupritorilor interni şi cotropitorilor străini. Vom

                                                                                                                                                                   raional a prezentat o serie de comunicări ştiinţifice cu ca­      valorifica, prin cercetare şi studiere amănunţită aceste do­

                                                                                                                                                                   racter istoric, scoţînd în relief aspecte din trecutul glorios    cumente şi le vom populariza în mase prin conferinţe,

                                                                                                                                                                   de luptă al poporului nostru muncitor. Unele din aceste discuţii şi simpozioane, în întregul raion. Ne propunem să

                                                                                                                                                                   comunicări sînt transmise prin staţia de radioficare a ora­ organizăm în toate întreprinderile şi instituţiile raionului

                                                                                                                                                                   şului. Intelectualii raionului Sebeş au pregătit şi prezen­ concursuri „Drumeţii veseli", cu teme luate din trecutul de

                                                                                                                                                                   tat conferinţe şi programe artistice legate de evenimen­ luptă al poporului şi construcţia socialistă din raionul şi

                                                                                                                                                                   tele importante din istoria poporului nostru ; s-au organizat regiunea noastră.

                                          Candidaţi ai                             F .D .P .s f a t cu a le g ă to riisimpozioane privind activitatea oamenilor de ştiinţă, artă                                                          Deoarece avem atît în raion d t şi în regiune nume­
                                                                                                                                                 şi literatură; am dat o mare atenţie evocării figurilor de                          roase staţiuni şi puncte arheologice importante, renumite

                                          5In circumscripţia electorală regionala                                             Hotărîiaea                           seamă care au trăit, muncit şi luptat pe meleagurile raio­        locuri istorice şi centre industriale de importanţă republi­
                                                                nr. 1                                                        alegatorilor                          nului nostru, cum a fost pictorul Sava Henţia. Am în­             cană, create în anii regimului de democraţie populară, ne
                                                                                                                              din Şesuri                           ceput să valorificăm frumoasele creaţii progresiste ale           propunem să sporim numărul excursiilor la aceste locuri, cu
        NICOLAE TR1TEANU                     Sala mare a căminului cul­         Modul documentat şi hotârit                                                        populaţiei germane din cuprinsul raionului Sebeş, traducem        participarea tineretului şi a oamenilor muncii din toate sec­
prim-secretar al Comiletutui orăşe­       tural din Vata, raionul Brad,       in care s-au desfăşurat discu­                BRAD (de la subredacţia noa­           in limba romină lucrarea tui M. Heitz „Evenimentele din           toarele de activitate.
nesc de partid Deva, candidat in          a devenit neîncăpătoare. Băr­       ţiile şi propunerile, a făcut ca          stră voluntară).                           anul 1848 la Sebeş", am început valorificarea creaţiei pro­
circumscripţia electorală orăşeneas­      baţi, femei, tineri de prin toate   şi cei care au şovăit un mo­                                                         gresiste a poetului german din Sebeş, Friederich Krasser,              Vom populariza lucrările ştiinţifice, literare, artistice,
                                          satele comunei Vaţa au venit        ment, de teama greutăţilor ce                 La întîlnirea care a avut loc          ani valorificat şi pînă aoum bogăţiile folclorului romînesc       consacrate istoriei patriei noastre, istoriei mişcării munci­
          că nr. M — Deva.                                                    ar putea fi înitîrnpinate, mai a-         în salul Şesuri între alegători            şi german (cîntece, dansuri, port etc.) din satele raionului      toreşti din ţara noastră şi activităţii ilegale a partidului.
                                          aici să stea de vorbă cu candi­     les în problema electrificării,            şi tovarăşul Sabin Botici, di­            nostru. Au fost organizate excursii cu tineretul şi cu oa­
             10AN HENŢIU                  datul lor pentru circumscripţia     să-şi ia angajamentul că se vor           rectorul Trustului Minier Brad,            menii muncii în diferite locuri de importanţă istorică sau             Ne propunem să realizăm monografii ale întreprinde­
preşedintele Comitetului r executiv ,     electorală regională nr. 15, Iov.   alătura acţiunilor întreprinse.           candidat de deputat în sfatul              economică din ţară, ca de pildă, Hunedoara, Bucureşti,            rilor, instituţiilor, localităţilor şi apoi ale raionului nostru,
al Sfatului popular orăşenesc Deva, J     Petru Ciorogaru, ţăran munci­       De aceea, pe loc, la iniţiativa           popular raional, s-au făcut mai            Oraşul Stalin, Doftana etc., precum şi excursii cu caracter       pe care le vom folosi la dezvoltarea conştiinţei patriotice
candidat în circumscripţia electora­                                          Iov. Va sile Marinescu, secreta­          multe propuneri menite să ducă             ştiinţific, făcute cu elevii şcolilor din raion.                  şi internaţionaliste a oamenilor muncii.
                                          tor.                                rul comitetului comunal de                ja buna gospodărire a satului.
   lă regională nr. 77 — Deva.               Participanţii la intîlnire,      partid, s-a holărît începerea lu­         Astfel, alegătorul Ion Tiu, vor­                Consfătuirea noastră a sclos în evidenţă că, in munca             Spre a dezvolta munca culturală de masă în raion,
                                                                              crărilor pentru extinderea elec­           bind despre problema electrifi­           de aducare patriotică a oamenilor muncii din raionul              în condiţiuni tot mai bune, ne propunem să participăm
                                          printre care Nicolae Cîrsloiu,      trificării în raza comunei, iar în        cării satului, a arătat că este            nostru mai există deficienţe ce trebuie remediate. Aşa, de        cu toate forjele şi mijloacele la ridicarea Casei raionale de
                                          Aurel Coif, Nicolae Boloţ, Emi­     cinstea zilei de 2 martie ţăranii         necesar ea tov. candidat sa spri­          exemplu, în popularizarea trecutului glorios de luptă al          cultură, la organizarea activităţii ei viitoare, la intensifi­
                                          lia Toma, Anta lia Blăgăilă, dr.    din satul Ociu au început faso­           jine mai îndeaproape această               poporului nostru, nu s-a accentuat îndeajuns rolul maselor        carea muncii culturale din cluburi, cămine culturale, col­
                                          Costiiiia şi alţii au dezbătut îm­  narea materialului pentru con­             acţiune care a fost începută. In          populare în făurirea istoriei, rolul partidului şi activitatea    ţuri roşii, biblioteci şi alte instituţii dc cultură.
                                          preună cu candidatul probleme       struirea podului de peste Criş.            legătură cu această problemă,             eroică a clasei muncitoare în făurirea patriei noastre iu­
                                          ca : extinderea reţelei electrice                                              muncitorul Ioan Lazăr s-a an­             bite — Republica Populară Romină. Prea puţin ani făcut                 Alegerile de deputaţi pentru sfaturile populare sînt un
                                          de înaltă tensiune în satele Va­       In încheiere, elevii şcolii din        gajat că personal îşi va da con­           pentru cinstirea memoriei eroilor căzuţi în războiul anti­        prilej de a intensifica munca noastră cultural-educatiivă
                                          ţa de Jos, Birtirt, Tătărăşti,      Vaţa au prezentat un frumos               tribuţia pentru construirea ca­            hitlerist şi în general pentru cultivarea tradiţiilor de luptă    în mase, de a spori activitatea pentru ridicarea conştiinţei
                                          Prihodişte, construirea unui lo­    program artistic, compus dir.                                                        revoluţionară ale clasei muncitoare. Nu au fost studiate          patriotice a muncitorilor, ţăranilor muncitori şi intelectua­
                                          cal nou, şi încăpător pentru                                                  sei transformatorului electric.            şi popularizate suficient luptele maselor muncitoare din ra­      lităţii, prin popularizarea realizărilor măreţe ale regimului
                                          şcoala de 7 ani din Vaţa, la        coruri, recitări, dansuri şi sce­                                                    ion, sub conducerea partidului nostru, pentru doborîrea           nostru democrat-popular, prin ţinerea de conferinţe şi con­
                                          girea sectorului socialist în n-    neta „Din toată inima" adecvată           Mai mulţi cetăţeni au cerut să             dictaturii fasciste şi înfăptuirea revoluţiei populare. Intrucît  vorbiri despre democratismul profund al stalului nostru
                                          gricultură, pietruirea drumuri­     campaniei electorale.                                                                transformarea socialistă1 a agriculturii înseamnă un marc         democrat-popular şi prin pregătirea unor programe cultural-
                                          lor şi construirea de noi poduri                                              se intensifice munca pentru ter­           progres pe. calea înfloririi patriei noastre, considerăm că       artistice cu un bogat conţinut socialist.
                                          şi încă multe alte probleme de                              ELENA VULCAN                                                 nu am făcut destul pentru educarea şi convingerea ţără­
                                                                                                                        minarea şcolii elementare unde                                                                                                              ik
                                          ordin gospodăresc.                                             corespondentă                                             nimii muncitoare dc a intra în gospodării agricole colec­
                                                                                                                        lucrările sînt rămase în urmă.                                                                                     Sînfem convinşi că toţi intelectualii din regiunea Hu­
                                          In satul Liincani                                                                                                        tive, întovărăşiri şi alte forme cooperatiste, din agricultură.   nedoara, însufleţiţi de dragoste patriotică, dornici să parti­
                                                                                                                                                       N. HAI DA                                                                     cipe Ia ridicarea conştiinţei socialiste a oamenilor muncii,
                                             HAŢEG Ţde la subredacţia         unea construirii şi deschiderii                                                                  0j                   Spre a dezvolta                  pătrunşi de un înalt simţ de răspundere pentru progresul
                                          noastră voluntară). In satul        de mici internate pe lingă şco­            CONVORBIRI1E                                      l fl. f          , ţ munca de educare                     ţării şi fericirea poporului muncitor, vor dezbate ca şi noi
                                          Luncani a avut lole o intîlnire     lile din aceste sate, pentru elevii                                                                                                                    felul cuin ar putea participa mai bine la traducerea in
                                          între candidatul raional iov.       mai îndepărtaţi care nu puteau               dintre delegaţiile                                                 j[ patriotică a oame­                  viaţă a măsurilor pe care şi le-au proptis organele raio­
                                          Alexandru Moise şeful secţiei în-   merge acasă în fiecare seară.             Partidului Muncitoresc                                                   nilor muncii, noi,                  nale şi regionale în privinţa dezvoltării conştiinţei patrio­
                                          văţămînt şi cultură a sfatului                                                  Romîn şi Partidului                                                    intelectualii din ra­               tice şi internaţionaliste a celor ce muncesc.
                                          popjular raional Haţeg, cu ale­        Cu ocazia întîlnirii, cetăţenii         Muncitoresc Socialist                                                   ionul Sebeş ne pro­
                                          gătorii din satele Tîrsa, Ciclo-    au cerut un sprijin şi în vede­                                                                                    punem să partici­                         Bazîndu-ne pe acest fapt, chemăm pe toţi intelectualii
                                          vina şi cu muncitorii forestieri    rea construirii cu resurse locale                  Ungar                                                           păm mai activ şi                    din regiunea Hunedoara să intensifice activitatea cultural-
                                          din exploatarea Poiana Omului.      a unui cămin cultural;~ăFmiin~                                                                                     cu mai mult entu-                   educativă, în mase !
                                          Alegătorii îl cunosc bine pe tov.   citorij din exploatarea de la Po­            La Comitetul Central al Parti­
                                          iMoise. El le-a fost deputat şi în  iana Omului au solicitat, prin            dului Muncitoresc Romin au a-                                                         zinsm la educarea            Să punem talentul şi priceperea noastră in slujba mă­
                                          anii trecuţi şi oamenii cunosc      mijlocirea candidatului, amena­           vut loc în ziua dc 28 februarie                                                                              reţei cauze a poporului nostru, construirea socialismului în
                                                                              jarea noii barăci în exploatarea          convorbiri între delegaţia Parti­                                                     patriotică şi inler-    Republica Populară Romină şi asigurarea unei păci trai.
                                          sprijinul pe care l-a dat în con­   lor, care există de altfel clădi­         dului Muncitoresc Romîn şi de­                                                                               nice în lume 1
                                                                              tă, necesitînd doar o intervenţie         legaţia Partidului Muncitoresc                                                        naţionalistă a celor
                                          struirea şcolilor din Cioclovina    la Ocolul silvic din Haţeg în             Socialist Ungar.                                                                                               ’ Trăiască patria noastră iubită — Republica
                                                                              vederea asigurării cu sticla ne­                                                                                                ce muncesc în ra-      Populară Romină !
                                          şi a celei din Ursici. La Tîrsa,    cesară geamurilor.                           Din partea romîiiă au parti­
                                                                                                                        cipat la convorbiri tovarăşii:                                                        ionul nostru.               Trăiască Partidul Muncitoresc Romîn, înţe­
                                          Ciclovina şi Ursici tov. Moise,     ... P FAROASIU                            Gh. Gheorghiu-Dej, Chivu Stoi­                                                                               leptul conducător al poporului nostru în lupta
                                                                                                                        ca, Petre Borilă, Nicolae Ceau-                                                                              pentru pace şi socialism !
                                          a sprijinit de asemenea şi acţi-                                              şescu, Alexandru Moghioroş, A-
                                                                                                                        vram Bunaciu şi Paul Niculescu-                PETRU BALINT                           Pregătirile pentru campania agricolă
                                                                                                                        Mizil.                                     muncitor, la U.M. Cugir                     de primăvară trebuie urgentatei

* TOMA CORCIU' ’ ; ' JI                   La „Casa alegătorului“ nr. 1                                                     Din partea ungară au partici­                                                      (Constatări pe marginea unui raid-anchetă)
                                                   din Alba lulia                                                       pat la convorbiri tovarăşii:
t candidat în circumscripţia electora- ,                                                                                Kădâr Jănos, Apro Antal, Kâ-                                                          Redacţia ziarului nostru a organizat zilele trecute un raid-
  lâ orăşenească nr. 21 — Deva.                                                                                         llai Gyula, Szirmai Istvân şi
                                                                                                                        Nemeth Kâroly.
                                            Caso alegătorului nr. 1 din       desfăşoară multe acţiuni. Aşa,                                                                                                  anchetă prin cîteva gospodării de stat şi S.M.T.-uri din regiu­
                                          centrul oraşului Alba lulia este    de pildă, in ultimele zile, s-au             Cele două delegaţii au conti­
                                          gătită de sărbătoare. Pe pereţi     organizat audiţii colective la            nuat schimbul de informaţii şi                                                        ne. Scopul raidului a fost: cunoaşterea situaţiei în care se a*
                                          sint ajişale lozinci, expuse pa­    radio, s-au prezentat programe            de păreri cu privire la activita­
                                          nouri, grafice etc. Pe mesele ci-   interesante care au atras sute            tea celor două partide, la dezvol­                                                    fia pregătirile campaniei de pri măvară în aceste unităţi, precum
                                          flate aici se găsesc diferite ma­   de cetăţeni. Un astfel de pro­            tarea relaţiilor dintre ambele
                                          teriale legate de alegerile de      gram, legat de alegeri, a fost            ţări şi partide, precum şi la alte                                                    şi a cauzelor cure au făcut ca în unele locuri reparaţiile trac­
                                          deputaţi în sfaturile populare      prezentai în ziua de 15 februa­           probleme de interes comun.
                                          c a : broşuri, carnete ale agita­   rie de către brigada artistică de                                                                                               toarelor şi maşinilor să fie mult rămase în urmă.
                                          torului, caiete culturale ziare.    agitaţie a întreprinderii „Ardea­            Convorbirile au evidenţiat
                                                                              l u l S - a u mai organizat con­          unanimitatea deplină de vederi                     SILVIA DIACONESCU                  Redăm mai jos cîteva din constatările făcute cu ocazia a-
                                             Ţimnd seama că un rol deo­       ferinţe, cum a fost, spre exem­           în toate problemele discutate.             muncitoare, Ia U.R.U.M. Petroşani
                                          sebit in lămurirea cetăţenilor la   plu, conferinţa „Despre realiză­                                                                                                cestui raid.           „
                                          casa alegătorilor ii au agitato­    rile regimului democrat- popu­                                 ik
                                          rii, comitetul orăşenesc al fe­     lar1', conferinţa audiată de pes-             Duminică după-amiază tova­                                                        Preocupare intensă~*rezuitate bune
                                          meilor care patronează această      le 120 alegători.                         răşii Kâllai Gyula, Nemeth Kâ­
              ŞTEFAN CRIŞAN ¦             casă a alegătorului a asigurat                                                 roly şi Keleti Ferenc, membri                             NICOLAE RAD                  Muncitorii, inginerii vi tehnicienii     culă s-a constatat că sămmţa de griu
                                          ca permanent să existe aici a-         In perioada ce a mai rămas              ai delegaţiei guvernamentale şi            s economist, Uzina Electrică Deva ¦       de la gospodăria de slat lin Aibă          din primăvară nu este corespunzătoa­
   profesor la Şcoala de 7 ani din ţ      gitatori bine pregătiţi care să     piuă la 2 martie, conform pro­             de partid a R. P. Ungare, au                                                         lulia au acordat, încă de la iermina-      re din punct de vedere calitativ, şi
                                          poată da lămuriri asupra unor       gramului, se vor organiza aici             făcut o vizită la Muzeul de artă          ţ                                          rea lucrărilor din campania de. toam­      deci nu poate fi însămînţată. Ca ur­
î4 Sălaşu Superior, raionul Haţeg, *      probleme pricind alegerile de       intîlniri ale candidaţilor cu a-           al R. P. Romîne din Capitală.                                                        nă, atenţia cuvenită revizuirii şi repa­   mare, au fost luate măsuri pentru o
                                                                              legălorii şi diferite conferinţe,                                                    de animale                                 rării maşinilor şi tractoarelor în vede­   se procura sămînţa necesară din altă.
| candidat ¦in circumscripţia clecto- *   deputaţi.                           după care, formaţiile artistice                 Contractări                                                                     rea campaniei de primăvară. Ca ur­         parte.
i rală comunală nr. 29 — Sălăşu              In baza programului de adl-       din oraşul Alba lulia vor pre­                                                                                                 mare, reparaţiile la tractoare şi plu­
                                                                               zenta programe artistice.                                                                                                      guri de tractoare sint aproape gata.         La răsadniţe a fost transportat bă­
                    Superior.             uitate întocmit pentru tontă pe­                                                                                                                                    Iii ziua de 18 februarie a.c., mai a-      legarul necesar, care s-a omogenizat
                                          rioada piuă la alegeri, aici se                                                                                                                                     vean de reparat doar un singur trac­       şi aşezat în paturi. Urmează doar în-
                                                                                                                                                                                                              tor şi un singur plug de tractor.          sămînţarea seminţelor dc legume şi
                                                                                                                                                                                                              Grapele, discuitoarele, cultivatoarele şi  zarzavaturi. Pentru ingrăşarea terenu­
                                                                                                                                                                                                              alte maşini şi unelte au fost termina­     lui care va fi cultivat cu diferite
                                                                                                                                                                                                              le de reparat.                             culturi de primăvară, s-au transportat
                                                                                                                                                                                                                                                         pînă acum peste 300 tone gunoi de
                                                                                                                                                                                                                 Merită a fi amintit şi faptul că,       grajd, iar îngrăşămintelc chimice au
                                                                                                                                                                                                              avind reparate din timp majoritatea        fost distribuite din depozit la secţii şt
                                                                                                                                                                                                              tractoarelor şi maşinilor, muncitorii dc   brigăzi, tirmînd ca îndată ce timpul

                                                                                                                          Contractările de animale au stîrnit      10 mînzaţi şi viţei. Vorbe de laudă se     la gospodăria de stat din Alba lulia       va permite să fie împrăştiate pe o-
                                                                                                                        un mare interes în rîndurile crescă­       pot spune şi despre achizitorii Leopold    au reuşit să facă în luna februarie        goare.
                                                                                                                        torilor, dat fiind avantajele, pe 'care    Korosg şi Aton Muntean, care ău de­        a.e., — înainte de căderea zăpezii —
                                                                                                                        [e acordă 'statal celor care încheie       pus mult interes pentru încheierea a       arături pe o suprafaţă de peste 30           Aceste rezultate confirmă netemei­
                                                                                                                        contracte. Lucrătorii Oficiului raional    cit mai multe contracte.                   hectare teren.                             nicia afirmaţiilor făcute de unii tova­
                                                                                                                        de achiziţii şi contractări (le animale                                                                                          răşi din conducerea altor unităţi, care
                                                                                                                        din llia, care. au deţinut drapelul de        Ţăranii muncitori din corniiha Ighiu,     La gospodăria de stor din Alba lu-       susţin că rămînerea în urmă a pregă-
                                                                                                                        unitate fruntaşă pe regiufie în pri­       raionul 'Alba, s-au dovedii ă fi buni      Ha s-au făcut şi alte pregătiri pentru     iirilor pentru campania de primăvară
                                                                                                                        mul semestru al anului trecut (rea-        crescători de animale. Animalele gra­      campania de primăvară. Au fost pre­
                                                                                                                        lizîridu-şi planul dc contractări în pro­  se şi frumoasa predate de aceştia în       gătite, de pildă, seminţele de ovăz,       şi mai ales a reparaţiilor în unităţile
                                                                                                                        porţie de 171 la sută, iar planai de a-    contul contractelor încheiate cu sta­      legume, cartofi şi altele. S-au sor­
                                                                                                                        chiziţii in proporţie de 125 Ia sută),                                                tat peste 3.000 kg. sămînjă de porumb      lor s-ar datora unor cauze obiective,
                                                                                                                        duc şi în acest an 6 mancă intensă                                                    din soiul „Lăpuşneac". La analiza fă-
                                                                                                                        pentru a încheia cît mai multe Contrac­                                                                                          cum ar Fi lipsa de piese de schimb,
                                                                                                                        te cil ţăranii muncitori. Şi munca lor
                                                                                                                        este rodnică. De la începutul anului                                                                                             condiţii atmosferice nefavorabile etc.
                                                                                                                        pînă ta data de 20 februarie 1958, ei
                                                                                                                        au încheiat contracte pentru 373 bo­       lul, i.au făcut să fie cunoscuţi în în­    D e ce ia G . A . S . S i m e r i a au rămas mu It
                                                                                                                        vine mari. 35 mînzaţi, 30 viţei şi 171     treg raionul Alba. Vorbind, despre con­
                                                                                                                        porci.
                                                                                                                                                                   tracte, menţionăm că în anul 1957, în                             în urmă reparafiiîe
                                                                                                                           Cele mai bunic rezîiltâie in munca dc   comună Ighiu s-au încheiat 380 con­
                                                                                                                        contractări le-a obţinut achiziioărea      tracte cn peste 600 animale, iar în a-       Dacă la <3..1.5. Mbu lulia şi ’Ap'ol-    de funcţionare. Gospodăria mai ară
                                                                                                                        'Marţea Dimie din 'comună Lăpugia          cest an, numai pînă la data de 19 fe­                                                 trei camioane şi un turism dintre care.
                                                                                                                        Inferior, care a încheiat 'pînă în pre-    bruarie, s-au încheiat 34 cotitracle       du de Sus, situaţia reparaţiilor se        doar un singur camion se află in stare
                                                                                                                        zeriţ Contracte pentru '1J_5 bovine mări,  pentru 50 bovine.                          prezintă în general bine, la G.’A.S. Si­   de funcţionare. Restul au nevoie de
                                                                                                                                                                                                              meria lucrurile stan cn totul altfel.      reparaţii.
                                                                                                                                                                     Întovărăşităl Florcâ Tăiidse 'din să­    Aici na an fost reparate decît două
                                                                                                                                                                   tul Bacerdea, care a contractat In a-      tractoare din cele 7 planificate. Din        La această gospodărie mai există
                                                                                                                                                                   nul trecut 4 perechi de boii d înche­      cele 6 plugari 'de tractor aa fost re­     diferite maşini, pluguri şl alt utilaj cu
                                                                                                                                                                   iat şi în acest 'an un contract pentru
                                                                                                                                                                                                              parate doar trei, iăr din cele două

VEDERE DIN COMUNA APOLDU DE SUS, RAIONUL SEBEŞ                                                                                                                     2 boi.                                     { rHtilLA numai anul se află bi stare      (Continuare iu pag. 2-a)
   76   77   78   79   80   81   82   83   84   85   86