Page 82 - 1958-02
P. 82
v m m vn m w tB s m v m r m am m \ Mr. 993
m m nam aiB 55n a t
Pregătirile pentru campania agricolă C U S P R I J I N U L în Editura de stat pentru
de primăvară trebuie urgentate!
deputaţilor literatură politică au apărut:
ţjUrmnre din pag. l-a ) Organizaţia de bază fl-a îndeplinit de către conducerile S.M.T. ca fiind reparaţii nerealizate, na mai pot fi a- In Ultimii doi ani, cetăţenii comu V. I. LENIN : Intr-o serie de articole: „Barbaria
slab rolul său de conducător politic o cauză obiectivă) sau există şi lipsă duse nici un fel de argumente. Ga a
Ş>e ce la G . A . S. al întreprinderii. Ea s-a preocupat cu de interes ? împiedicat S.M.T. Qrăştie să termine nei Gdlan, mobilizaţi de organizaţiile Opere voi. 19 civilizată", „înarmarea capitalismu
totul nesatisfăcător de educarea mun reparaţiile ta pluguri, semănători, gra lui" şi altele, Lenin arată creşterea
Sim eria au rămas citorilor în spiritul unei atitudini noi, Dacă ţinem seama de faptul că din pe cu colţi, polidiscari ? 'Motivul că de partid şl deputaţii sfatului popu Cel de-al 19-lea volum al Operelor
socialiste, faţă de muncă, de a-i mo cele 39 pluguri de tractor au fost re nu se găsesc anumite piese : rulmmţi, lui V. I. Lenln cuprinde lucrările înarmărilor şi pregătirile în vederea
mult în urmă biliza la îndeplinirea sarcinilor de parate numai 26, dacă din cele 7 ma lonjeroane, punte-spate, necesare repa lar, au obţinut rezultate deosebit de
plan, la realizarea de economii fi la şini de semănat nu s-a reparat decît raţiilor la tractoare, nu justifică lipsa scrise în perioada martie-decembrie unui război imperialist, trezirea po
reparajiile alie acţiuni menite să ducă la îmbu una singură, dacă din cele 7 remorci de preocupare pentru terminarea re însemnate. Printre acestea se numără
nătăţirea activităţii întreprinderii. cisterne s-au reparat numai 3 etc., paraţiilor la celelalte mafini fi unelte. construirea a două şcoli — în satele 1913. In articolele „Trei izvoare şi poarelor coloniale şi supune criticii
animală oare necesită repa atunci putem să ne dăm seama că Nu se poate spune că lipsefte fierul-
raţii. Se observă fi o totală negli Este necesar ca organizaţia de bază există şl multă neglijenţă. Călanul Mic fi Crişeni — electrifica trei părţi constitutive ale marxismu oportunismul din mişcarea muncito
jenţă In ce priveşte adăpostirea ma 'din gospodăria de stat din Simeria şparing pentru grapele cu colţi, tabla
şinilor şi uneltelor. La secţia din Btr- să fie ajutată de către comitetul ra întîrzierea reparaţiilor la acest uti pentru discuri, ori anumite furuburi rea satului Sintămăria de Piatră, un lui", „La 25 de ani de la moartea rească internaţională.
ional de partid, pentru a analiza de ur laj nu mai poate fi justificată prin şi piese pentru semănătorile mecani lui loseph Dietzgen", „Corespondenţa
f ', de exemplu, plugurile şi maşi- genţă aceste probleme fi pentru a lipsa de piese. Pentru repararea plu ce. Mai degrabă se poate afirma că pod de beton la Strei şi un altul la 612 pag. — 7,50 lei.
sţgu în apă fi noroi din cauză lua măsurile politice şi organizatorice gurilor, a maşinilor de semănat şi a uneori la conducerea S.M.T. Orăşlie Sîncrai. In fiecare sat s-a constituit între Alarx şi Engels" şi altele, Le-
şeful secţiei nu a luat măsuri să în vederea urgentării pregătirilor pen altor unelte, există piese în staţiune. există comoditate.
se sape an mic fanţ în jurul remizei tru campania de primăvară. Comitetu Şi chiar dacă nu ar exista, ele pot fi clte o întovărăşire agricolă / la Călan nin expune şi dezvoltă o serie de S U K A R N O :
care să împiedice pătrunderea apei. lui raional de partid îi revine sarcina confecţionate sau recondiţionate pe Timpul pînă clnd brigăzile se vor probleme fundamentale ale teoriei
de a ajuta această organizaţie de pian local. Dacă aşa stau lucrurile, deplasa la centrele respective în vede s-au adunat cantităţi însemnate de marxiste combătînd cu tărie atitudi Indonezia a cuză
De ce la Q.A.S. Slmeria reparaţiile bază să se ridice la înălţimea sarci atunci de ce nu au fost terminate rea începerii lucrărilor de primăvară
aii rămas atlt de mult In urmă7 nilor ce le , are. v. « ^ oare de reparat pînă acum plugurile, este scurt. Conducerea S.M.T. trebuie materiale pentru mărirea localului nile reformiste şi revizioniste. Cartea „Indonezia acuză" este o
maşinile de semănat şi alte unelte ? să ia măsurile cele mai potrivite pen
Principala cauză este aceea că . în Să fie oare numai Tovarăşii din conducerea S.M.T. gă tru a asigura buna funcţionare a ma scolii de 7 ani, în Batiz s-a ridicat Articolele „Despre programul na culegere de articole şi cuvintări ale
campania de reparaţii nu s-a făcut sesc şi aici m otivul: „nu le-am ter şinilor şi tractoarelor. ţional al P.M.S.D.R.", „Clasa munci
nici un plan de muncă. Nu au fost cauze obiective...? minat de reparat fiindcă toate forţele In roşu un cămin cultural fi tot aici toare şi problema naţională" etc. preşedintelui Republicii Indonezia,
întocmite 'de asemenea devize estima au fost folosite la reparatul tractoare Acţiunea
tive pentru reparaţia tractoarelor. Re S.M.T. Alba a avut de reparat în lor". Dar tot ei spun că nu s-a putut a fost curăţat de spini un teren de sint consacrate fundamentării pro Sukarno. Printre ele se află pledoa- J
paraţiile au decurs astfel neorganizat, Iarna aceasta 36 de traotoare. Din a- lucra la reparatul tractoarelor din lip de încheierea
U& aprovizionarea ca piese de schimb cestaa 4 au fost trimise la centrul me sa pieselor de schimb. Prin urmare 30 ha. gramului bolşevic în problema naţio ria la procesul carc-i fusese inten- J
S-a făcut la Inttmplare. înşişi tovară canic din Sibiu, iar 32 au r&mas pen se contrazic singuri, la mijloc nu sînt contractelor cînd
şii 'din conducerea gospodăriei recu tru a se repara în staţiune. Din cele motive obiective ci neglijenţa. Se poate şi mai mult ţnală. tat în 1930, cuvîntarea rostită la un
nosc că na au avut preocupare pentru 32 tractoare au fost reparate pînă a- va ti term in ată ?
a prdditra piesele de schimb necesare. cum un număr de 20, mai rămînind Organizaţia de bază din S.M.T. se Clubul cooperativelor meşte Un loc important îl ocupă artico miting în timpul conferinţei de la J
Nejiind conirolaţi şi traşi la răspun de reparat )ncă 12. impaoă cu aceste lipsuri. Altcumva ar Una din sarcinile principale ale şugăreşti din Alba Iul ia a des
dere de către organizaţia de partid şi fi luat măsuri pentru a le înlătura. S.M.T.-uriior în această perioadă este făşurat anul trecut o activitate lele îndreptate împotriva menşevici- Bogor... (1954), discursul ţinut la *
'de către conducerea trustului, pentru Cercetînd această situaţie se naşte si încheierea de contracte cu unităţile mulţumitoare. Astfel, echipa de
ei a fost mai uşor să splină: „na pu o întrebare: dacă într-o perioadă mai Timpul înaintat impune ca condu socialiste fi cu ţăranii muncitori in teatru şi brigada artistică de Ior-lichidatori, troţklştilor şi bundiş- deschiderea conferinţei de la Ban- •
tem face reparaţii fiindcă n-avem pie lungă de două luni au fost reparate cerea S.M.T., ajutată de organizaţia dividuali pentru efectuarea lucrărilor agitaţie au avut 15 ieşiri pe te
se de schimb", 'decît să se intereseze doar 20 tractoare din 32, cînd vor de bază să se îngrijească pentru a or agricole cu maşinile şi tractoarele. ren şi 3 debuturi la staţia de tilor: „Probleme litigioase", „Despre dung (1955) etc. J
pentru a procura piesele necesare. O fi terminate de reparat toate, dacă, bi ganiza în aşa fel munca, îneît la sfîr radioficare din Alba Iulia.
'cauză care a contribuit la întîrzierea neînţeles, reparaţiile vor decurge în şitul acestei luni reparaţiile să fie încheierea de contracte are drept unitatea muncitorească" etc. Volumul oferă cititorului din ţara l
lucrărilor de pregătire a campaniei de acelaşi ritm? Se înţelege că nu ar terminate. Experienţa ne dovedeşte că scop să asigure un volum de lucrări Mai rodnice au fost rezulta
primăvară, este şi aceea că lipseşte fi terminate de reparat decît - peste o lucrul pripit nu dă rezultate bune. agricole care să acopere capacitatea de tele bibliotecii clubului, care Intr-o serie de articole „Succesul noastră posibilitatea să înţeleagă mai L
interesul faţă de asigurarea unor con lună şi oeva, adică la sfîrşitul lunii Tocmai de aceea trebuie să se aibă o lucru a maşinilor şi tractoarelor pe şi-a mărit fondul cu încă 315
diţii opiime de muncă, de cazare şi deosebită grijă faţă de calitatea repara toată durata campaniei. Faptele dove volume şi a înregistrat un nu grevelor din 1912 în comparaţie cu bine o scrie de aspecte specifice ale j
'de hrană muncitorilor. 'Acest lucru es martie, cînd lucrările din campania de ţiilor. Mecanizatorii care lucrează fa desc însă că S.M.T.-urile se ocupă măr de 118 cititori noi, citindu-
te bine cunoscut de altfel şi de comi primăvară trebuie să fie în toi. Dar acestea, trebuie ajutaţi să înţeleagă că slab şi de această problemă. S.M.T. se în total 1410 cărţi. cele din anii trecuţi" etc., Lenin dominaţiei seculare a colonialismului
tetul de întreprindere, dar nici aces acest lucru este inadmisibil. Reparaţiile este în interesul lor să facă reparaţii Alba Iulla nu a realizat decît 50 la
ta mi ă luat nici an fel de măsârl nu mai pot fi amînate, ele trebuie de calitate şi că reparaţiile de mîn- sută din planul de contractări, iar In activitatea cultural-artis- tratează problema coacerii unei crize în Indonezia, caracterul şi ţelurile
pentru ca muncitorilor să li se asi terminate cel mai tirziu pînă la 28 tuială aduc mult rău. Cu tractoarele S.M.T. Orăştte 58 la sută. Rămas în tică a cooperativelor din Alba
gure condiţii optimi de muncă şi de februarie. şi maşinile reparate superficial vor urmă In această privinţă se află şi Iulia şi-au dat concursul în politice în Rusia şi arată rolul con luptei poporului indonezian atît îna
cazare. lucra tot ei şi nu le convine cînd a- S.M.T. Miercurea, ca toate că are mod special tineretul, vîrstnicii
Tovarăşii de la S.M.T. Alba, justi cestea se opresc pe brazdă, împiedi- cele mai bane posibilităţi. Rămlnerea fiind daţi uitării. ducător al proletariatului în mişca inte, cit şi după proclamarea inde
Neglijenţă şi lipsa de răspundere fică această întîrziere a reparaţiilor cu cîndu-i astfel să realizeze planul şi în urmă se explică prin faptul că de.
fi-au lăsat amprentele şi in alte sec lipsa de piese de schimb. Este adevă prin urmare să realizeze un salar legaţii S'.M.T-urilor na se deplasează Se impune ca tovarăşii din rea revoluţionară în creştere. pendenţei patriei sale. f
toare de activitate ale gospodăriei. La rat că lipsa de piese constituie o sporit la întovărăşiri sau la gospodăriile co conducerea celor trei cooperati
secţia Bircea, caii na sînt potcoviţi greutate serioasă, dar tot atît de ade lective pentru a sta de vorbă cu con ve meşteşugăreşti din Alba Iu In articolele „Reforma agrară şi Prin cuprinsul culegerii străbate \
de măi mult de 3 luni, din cauză că vărat este şi faptul că această greu Reparaţiile la S.M .T. ducerile acestora în problema contrac lia să mobilizeze în jurul clu
tovarăşii din conducerea gospodăriei tate nu este de neînvins. De altfel tărilor, ci se mulţumesc să acţioneze, bului toate forţele, atrăgînd şi sărăcimea satelor", „Problema agrară ca un fir roşu ideea luptei împotriva î
nu s-au îngrijit să angajeze un fie tovarăşii de Ia S.M.T. Alba, "ca şi cei Orăşfie frebuie prin secţiile agricole sau prin sfatu vîrstmiei, întrucît sînt suficien
rar (a fost un fierar însă din cauză de la celelalte S.M.T.-uri din regiune rile populare. Această practică a dus te talente care pot contribui la şi actuala situaţie a Rusiei" şi alte imperialismului si colonialismului pe <**
că nu 1 s-au asigurat condiţii corespun au dovedit de multe ori că ştiu să să se te rm in e la situaţia că multe întovărăşiri, cum îmbogăţirea activităţii cultural-
zătoare de muncă a plecat). Muncito se descurce în asemenea situaţii, slnt cele din Orăflloara de Sus, Tur- artistice în rîndurile cooperato le, Lenin arăta sărăcirea şi ruinarea scară naţională şi internaţională, L
rii de la grajd se plîng că au de cînd vor. Lipsa de piese de schimb ar la tim p! d’ aş, Berirt, Căslău şt altele din ra rilor,
transportat cîtevd vagoane de gunoi putea să nu fie atît de simţită dacă ional Qrăştie, Peştişul Mare, Petreni, principalei mase a ţărănimii şi sar ideea cuceririi şi întăririi continue a *
de la Hunedoara la răsadniţele din conducerile S.M.T.-uriior s-ar îngriji Şt lă S.M.T. Qrăştie, lucrările pre Hăsdat, Zlaşti si altele din raionul N. BOERIU corespondent
Bîrced, dar cu caii despotcovlţi nu din timp de ceea ce ie trebuie. S-a gătitoare pentru campania de primă Hunedoara, Clopotiva, Sarmizegeiusa, ¦p
pot face acest lucru. Ei au cerat con încetăţenit însă un obicei dăunător, vară se desfăfoară într-un ritm ne Berthelot şi altele 'din raionul Haţeg
ducerii gospodăriei să ia măsuri pen acela de a aştepta ca totul să vină satisfăcător. 'Astfel, 'din 63 tractoare st Şoimaş din raional lila, aa făcut cina care se pune în faţa partidului independenţei Indoneziei ca şi nă- »
tru potcooirea cailor şl totodată să-i de-a gata, de la centru, fără bătaie agricole s-au terminat reparaţiile la negaţii prin care anunţă S.M.T.-al că
ajute pentru a-şi procură cizme de de cap şi de a nu se lua măsuri un număr de 54. Din cele 77 pluguri na acceptă contractele. Iată unde dace bolşevic şl a clasei muncitoare de a zuinţa spre prosperitatea poporului J
cauciuc de care aii neapărată nevoie. pentru a fi procurate piesele şl mate de tractor sînt reparate 66, din cele acest sislem de muncă birocratică.
Conducerea gospodăriei trisă, a rămas rialele necesare din timp, chiar cu o 18 semănători au fost reparate 14, iar atrage ţărănimea la lupta activă îm indonezian. 4*t
indiferentă faţă de această cerinţă a jumătate de an înainte de începerea din cele 53 grape cu colţi, ia 45 Conducerile S.M.T. au datoria de a ¦¦
lor. reparaţiilor. Există un proverb care s-aa terminai revizuirile. Cifrele oglin- lichida acest sislem de muncă biro potriva absolutismului. 368 pag. — 8,50 lei.
spune că gospodarul harnic face iarna ’desc o stare de fapt' existentă de care cratică şl de a fine o legătură sirîn-
Vinovaiă 'di această 'siare 'de lucrtfri car şi vara sanie. Din acest proverb conducerea S.M.T.-ului ar trebui să să, vie cu conducerile unităţilor socia .¦¦¦4=
se face şi organizaţia de bază care pot învăţa mult conducerile S.M.T.- fie nemulţumită. liste din agricultură, de a sludia po
în loc să analizeze în adunările ei fe sibilităţile acestora, de a participa pe A MI N T I R !...
lul cum merg 'treburile în 'gospodărie, uriior din regiunea noastră. Dacă pentru diferenţa de tractoare cit posibil la adunările lor generale
în loc să iragă la răspiîridere pe cei nereparaie sînt invocate greutăţi, pe şi de a le explica avantajele ce le au învăluit de aripile unei nopţi întu din priviri rafturile în care se înşi pinilor şi a patronilor. Mi se părea
ce se fac vinovaţi de neglijenţă fi Se trial naşte încă o întrebare: care sigur că conducerea S.M.T..ului in urma aplicării regulilor agrotehnice necate, mă îndreptam spre club. La rau aranjate cu gust peste 9.000 de că îi zăresc distinct figura luminoa
s ă .fa măsuri pentru îndreptarea sik-ă- întîrzierea reparaţiilor se daioreşte oa rai le poate rezolva fără sprijinul fo şi a mecanizării lucrărilor. $ 6 iţ ora aceea, locuitorii Petrilei se pre volume. Pe neaşteptate în gînduri să mereu înseninata de un zîmbet
ţiel, s-'d împăcat cu aceste lipştiri. re numai lipsei de piese (considerată rurilor de drept, apoi pentru celelalte găteau să-şi încheie rosturile unei zile. îmi năvăliră amintiri. Mu ştiu dacă blînd. Timp de 20 de ani cît a fnst
Gospodinele trăgeau storurile Ia feres ţi s-a întîmplat, cititorule, ca în de el bibliotecar a răspindit în rîndul
tre, iar bătrînele verificau încă odată cursul cîtorva minute să răsfoieşti cu minerilor cărţi în condiţiuni deosebit
dacă nu le-a rămas o găină pe afară ochii minţii atîtea fapte incit pentru de grele, sub controlul jandarmilor
La ora aceea, clubul începea să se a le povesti să ai nevoie de ore în şi al agenţilor siguranţei. Cît de plin
golească şi el de oameni. Rind pe şir. Privite prin văl de aduceri amin de mîndrie ar fi acest om dacă azi
rind, jucătorii de şah îşi încheiau par te, evenimentele şi oamenii se succed ar putea privi rafturile pe care se o-
tidele. Amatorii de ping-pong îşi de ameţitor, fantastic, încăpînd în minte dihnesc 9.000 de volume, fişele pline
puneau paletele, iar din sala biblio şi clipe, vieţi şi întîmplări mari, ui cu titluri de cărţi luate de mineri
tecii, cititorii cu cărţile subsuoară se mitor de mari. Mie, în seara despre pentru a fi citite. Mîudria pe care el
despărţeau, urîndu-şi noapte bună. care vorbesc aici, mi s-a întîmplat nu o mai poate încerca, ne încearcă
pentru a nu ştiu cita oară să constat pe noi cei care fericiţi ne bucurăm
Bibliotecara îşi făcu o scurtă so acest ciudat adevăr. din plin de condiţiile minunate in
coteală asupra situaţiei cititorilor din care azi ne putem însuşi lumina cul
ziua respectivă şi cu un zîmbet mul Şi cum stăteam aşteptînd să pri turii...
ţumit îşi închise registrele, pregătin- mesc cărţile şi-mi răsfiram privirile
du-se şi ea de plecare, in clipa a- peste mulţimea volumelor înşiruite în Bibliotecara, m-a scos din reverie
ceea ajunsei şi eu. fată, dintr-un ungher îndepărtat al şi parcă am simţit un regret despăr-
minţii mi-a apărut o figură de om
— Cum de aşa tirziu ? mă întrebă simplu dar inimos, a cărui îndeletni ţindu-mă de amintirea unui om care
aceasta mirată. cire era tot mînuirea cărţilor. II che
ma Stanislav Gavlovici şi era de me mi-a fost drag şi care mi-a lăsat o
— S-a întîmplat. Insfîrşit, te-aş ruga
totuşi să-mi schimbi cărţile. serie miner. L-am cunoscut cu mulţi minunată pildă de dragoste de carte
ani în urmă, atunci cînd muncitorul
— Cum de nu, bucuroasă. se găsea sub împilarea cruntă a stă- şi de om.
Bibliotecara îşi începu operaţia de după corespondenţa tov.
schimb, iar eu în aşteptare cuprinsei
V. DELEANU
Dacă priveşti de pe şosea niâlal In 'drum spre casă, Silvestru îşi şi ei lipsa pe care o Irăise el în co Certurile 'dintre ei mi se mal sfîr- crul. Nu am mai văzut-o 'de la prînz. — Ce spui dumneata, aşa este, şi —- Vezi tată? De ce nu vrei să
sting al Mureşului, nu ie poţi opri dădea seama iot mai mult de adevă pilărie. Orideciteori avea prilejul, Cio. şeau, mai ales în vreme de primăvară — Am auzit că e clacă deseară, rui n-aş putea zice că o duc rău. Am dus-o intri ?..,
să nu admiri frumuseţea acestor rul celor spuse la şedinţă. Se mai banii povestea celor doritori să-l as cînd familiile erau pe cîmp la muncă. pînă acuma, dar în vremea din urmă
locuri, aride natura a oferit un re gindi şi la angajamentul, pe care şi culte necazurile prin care trecuse in Odată chiar s-au încăerat, cind Cio mergi ? muncesc şi am tot ce-mi trebuie. Tatăl se încruntă şi i-o reteză scurt:
lief cuminte, un sol roditor, sănătate l-a luat de a convinge pe Ciobanu anii primei sale tinereţi. Copil sărac banu l-a prins pe Laurenţiu la coar — Unde 7 la Andrei? Ce să caut Vino dacă vrei la mine în şură sau — Ţine-ţi gura! vezi-ţi tu de trebu
sufletului şi minţii, precum fi dragos Alexa să se înscrie in gospodărie, lu- lipit, a slugărit din greu pe ia pro nele plugului pe ogorul său şi albia au in cămară şi să-mi spui cîţi de la gos rile tale şi nu te amesteca în lucruri
tea de a munci pentru agoniseala ce prietari de oi multe, care l-au ţinui reuşit să-i despartă nişte vecini care acolo7 Dumneata cred că ştii pătă- podăria colectivă şi-au adunat ce pe care nu le pricepi.
lor trebuitoare. POVESTIRE de mulle ori flămind, trimifîndii-l cu au alergat în grabă să împiedice o rania noastră. De ce să merg 7 mi-am adunat eu 7 Se îndreptă din nou către învăţător
turmele plnă In Dobrogea unde sta nenorocire. Pe de altă parte, pămin- şi îi spuse CU hotărire:
Deşi e vreme înaintată 'de iarnă, cru la care cu cît se gindea mai luni de zile pînă curgeau zdrenţele turile luate dc la Edmond Zăooreanu, — Ştii că mai înainte a vrut să se — E drept bade Alexa, dar pentru — Eu deocamdată nu mă înscriu.
priveliştea incintă ochii privitorului mult, cu atît îşi dădea seama cit este de pe el, putrede de zer, ploaie şi fostul notar chiabur, care sălâşluia la înscrie în gospodăria colectivă şi nu ce ai adunai d-ta. ai trudit cu ne Oi vedea mai tirziu cum o mai fi.
prin paritatea şi albul imaculat, care de greu. Dar, cu ţoale acestea era ho- s'oare. După mulţi ani de slugării a capătul salului intr-o casă mare ce t-a lăsat Zăvoreanu. Am aflat că i-ar vasta din greu, din noapte p'uiă in
se întinde pretutindeni. tărlt să izbutească cu orice preţ. cişligal şi el cil să-şi încropească o începuse să se dărapene, deşi plăţile, fi spus să-şi vadă de treabă că gos noapte. Aşa-i 7 Şi, cu aceste cuvinte se ridică de
casă şi să prăsească vreo 200 de oi, nu erau încă intabulate pe numele lui podăria mi va mai trăi mult. pe scaun şi se duse să ¦aprindă lam
Satul 'Mtireşana este socotit în ria Ciobanu Alexa, coborise de pe coa cu care era veşnic pe drum, în cău Ciobanu, fiindcă notarul şliuse să-l — Asta-i aşa. pa, care după un sfîriil scurt, începu
dul satelor de frunte din raion, dar ma Loniantilui, unde se îndeletnicise tarea nutreţului. După cite pătimise, ducă mereu cu vorba. Martorii care — Facă ce-o vrea. Pc mine na mă să pîlpiie răspîndind în cameră o lu
ca toate acestea în prea mică măsură cu creşterea vilelor, mai ales a oilor, acum se bucura de o familie sănătoa fuseseră de faţă la plată, plecaseră interesează ce face şi ce nu face el cu — Şi dacă vrei, eu îţi spun vreo mină îndoielnică.
gospodarii se îndreaptă spre Gospodă avind şi puţin pămint, desiul de ne să şi lihnită şi avea şi cele ce-i tre nu se ştie pe unde şi Zăvoreanu sus Zăvoreanu. Is amindoi nişte nesătui cîţiva dintre colectivişti care au
ria 'Agricolă Colectivă, care a luai productiv. Dornic să se stabilească buiau pentru trai. Ceilalţi gospodari ţinea acum că i-a vindut numai jumă care se ling cind nu se pot muşca. muncii mai uşor ca dumneata şi au învăţătorul, se ridică şi el, pregă-
fiinţă încă de acum un an. într-un loc, Ciobanii şi.a vindut vi din sal îl cinsteau şi îi cereau tot tate din pămîntul pe care îl siăpinea, Dacă oamenii care au intrat in gos primii mai mult de la gospodărie de iinda-se de plecare. înainte de a pă
tele, casa şi pămîntu! pe care-l avea deauna sfatul, cînd se găseau la greu. şi-l ameninţa cu darea în judecată, in podărie o să muncească pămîntul cil cît ai dumneata şi incă şi bani pe răsi locuinţa gospodarului îi zise :
Care să fie cauza ? şi a venit la Mtireşana, unde s-a că caz că nu-i va restitui sau plăti în vrednicie, gospodăria o să trăiască, deasupra, deşi au mai puţine guri de
'Această întrebare, precum şi altele sătorit cu Sofia Juman, care i-a adus După înfiinţarea gospodăriei colecti bani a doua jumătate, precum şl folo dacă nu, treaba lor. Mie nu-mi pasă. hrănit în casă: Vasile al lui Oprită, — Mai gindeşie-ie bade Alexe.
frământau mereu mintea învăţătorului, ca zesire mai bine de un hectar de ve, Ciobanu s-a interesat de mai mulle sinţa ei de pînă acum. Toaie acestea Eu deocamdată, am ce-mi trebuie, iar dc pildă, a primii peste 3.000 kg de
deputat Silvestra 'Anton / un om bine pămint, negru şi uleios. Omul, bun ori 'despre felul cum esle ea înlocmiiă, ii pricinuiau multe amărăciuni. altul dacă vrea să aibă, să mun grîti, 1.200 kg cariofi şi sfeclă, 000 Plecînd din camera încălzită, învă
legat, intre 30—35 de ani, cu gesturi gospodar, din banii pe care îi adusese cum merg treburile, cum şi ce veni cească aşa cum am muncit şi eu şi kg porumb şi altele, plus 5.000 de ţătorul Silvestru simţi cum îi taie
donioale şi cu ochi inteligenţi, care cu el şi-a jacul e casă încăpătoare turi se împart, dar nu se hotăra nici Intr-d sîmbătă, către asfinţitul soa să-şi facă. lei. Apoi Miireşan a luat... obrajii an frig ascuţit şi se grăbi să-i
prin vrednicia şi felul său' prietenos cu curte mare şi şi-a mai cumpărat cum să intre. Dimpotrivă, orideciteori relui, cînd Ciobanu Alexa se găsea ascundă în gulerul paltonului. O ză
de a se purta, cucerise repede simpa vreo două hectare de pămint bun, o fusese îndemnat să facă acest lucru, pe acasă, muncii de aceste gînduri, învăţătorul privi lung în ochii ce — Bine, ăştia ştiu eu că au pri padă cu reflexe sticloase scîrfîia as
tia oamenilor de aici, care l.au ales vacă, doi boi, căruţă, precum şi orătă refuzase cu hoiărire. Ii părea răii să învăţătorul Silvestru bătu la uşă şi lui cu care vorbea şi clătină din cap mit, dar de ce nu au primii şi cei pra sub tălpile bocancilor, iar prin
apoi şi 'deputatul lor. niile trebuitoare pe lingă casă. Fami se 'despartă de păunului pe care-l năşi în cameră. giiidilor. lalţi ca ei 7 curţi, gospodarii înlirziaţi îşi adăpau
lia ¦i se sporise apoi cil doi copii să ctşligase cu atîla greu. viţele saflîndu-şi în mîini. Deşi nu
Intr-o zi, la o şedinţă cu întreg nătoşi şi voioşi, dintre care cel mai — Bună ziuă, bade ’Alexe, mi se — E drept că oamenii aşa au fost — Ei au primit pentru că au mun era tirziu, uliţa era aproape pustie,
corpul didactic, ce se convocase după mare era elev în clasa a IV-a ele. Un singur lucru nu-i lăsa linişte, pare că nu te aşteptai ta musafiri. învăţaţi să gindească, aşa cum gîn- cit mai bine ca ceilalţi. La gospodărie iar prin colineţete de lemn Clinii scân
terminarea orelor de curs, preşedintele menlarâ, iar cei mai mic în clasa lui Ciobanu. De cilăva vreme o ducea deşti şi dumneata. Fiecare s-a străduit, fiecare e răsplătii după munca lui. Eu ceau, presimţind o noapte cu ger.
sfatului popular din comună, Nistor I-a, la şcoala din comună. Ciobanu tot înţr-o ceartă cu cumnaţii săi Lau- — Bine-ai venit, domnule învăţător să muncească pentru el şi să adune cred 'că un om priceput şi gospodar
Mircea, le vorbi învăţătorilor şi pror Alexa robotea din noapte pînă în renţiu şi Andrei care. nu-l prea aveau Drept că nu, dar, dacă venişi, şezi. pentru el, rieţinînd seamă de intere ca d-ta, dacă ar intra în gospodărie Inlrind în camera sa, Silvestru îşi
fesorilor despre importanţa colectivi noapte in gospodăria lui pentru ca, !a inimă, ca toate că erau vecini şi şi-i arătă laviţa largă de lemn de sele altuia. Iţi¦ aminteşti cum era la ar lua cel puţin tot atît cît au luat dezbrăcă domol paltonul, arundndu-l
zării, insistind asupra necesităţii ca după cum zicea el, Să răminâ ceva :'nainie se împăcaseră bine. brad încruslală măeslrit de el cu }Ig noi în comună, înainte, cînd era Ză şi el. Aşa di scăpa de toatenecazu pe pal şi se apucă să aprindă focul.
fiecare învăţător , să-şi însuşească te copiilor de pe urma lut, să nu dacă ricele şi alie forme ciobăneşti. voreanu notar? 'Ajunsese să pună rile pe care le ai cu cumnaţii şi Ză Peste scurtă vreme, soba de luci în
meinic stalului gospodăriilor agricole De nn timp încoace ei tăiau în fie mina pe pămîniurile cele mai bune din voreanu, deoarece proprietatea coope cepu să se înroşească, împrăştiind
colective şi să lămurească cu răbdare care an cu plugul cile o brazdă din învăţătorul se aşeză şi, amintin- saţ, iar pe Zaharie şi Donea l-a scos rativei este a noastră a tuturor şi o prin cameră o căldură îmbietoare la
şi concret fiecărui ţăran în parle, con locul de zestre al nevestei sale, aşa (lu-şi de scopul pentru care venise, se afară 'din casă, că ntl i-an putui plăti apără statul împotriva celor ce riv- somn. Se topiră pe rind floricelele de
diţiile in care se poale înscrie, obli că acesta se îngustase mult ţaţă de simţi puţin încurcat, neştiind de unde datoriile, de şi-au părăsii oamenii sa nesc pe nedrept la ea. gheaţă de pe ferestre, transformând!/-
gaţiile şi avantajele lui, devenind co ceea ce era înainte. să înceapă. Privi pe rind la badea lul şl au plecai de nu mai ştie ni se în fascicole subţiri de apă care a-
lectivist. ¦Vexa, la Sco lii, lampa de petrol a- meni de ei. In vremea asia el şi-'a Se întoarse şi-i zimbi lui Sandu, co Uinecaa cu repeziciune pe geam.
nronpe înnegrită de fum, aşa de lemn cumpărat case la Cluj şi Timişoara, pilul cel mic, care în timpul discuţiei
cu balamale groase de fier, tavanul fădndu-şi şi locuinţa din comună. lor nu se clintise de Ungă el. Silvesira se aşeză la masă in fata
'lin grinzi de lemn pe sub care erau Gindeşle-te ce ar mai fi făcui omul vrafului de caiete. Voia să lucreze,
virile smocuri de busuioc şi iarbă acesta, 'dacă ar fi rămas mai departe — Şi din Sandu, dacă se poartă dar ’gindiirile îi zburau necontenit la
'reaţă, apoi începu vorba: notar In comună. Pămîntul pe care bine la şcoală, va face gospodăria un Ciobanu Alexa şi Ia refuzul său hotă-
l-ai cumpărat de la el pe bani băni inginer agronom buri... rît de-a nu se înscrie în gospodărie.
— Lelea Sofia pe unde e? şi munciţi cil cinste, nu l-ai mai avea „De ce s-o fi lăsînd oare oamenii, ara
— Da mai ştiu eu 7 Prin sa! cil lu de muţi De r.uul 'a venit lă putere Sandu se tmbujoret la faţă, auzind de greu convinşi că îndreptindii-se
regimul nostru, multe s-au schimbat. aceste cuvinte şi, se apropie drăgăstos spre gospodăria colectivă se ‘ndreap'ă
de Ciobanu. spre 6 viaţă mai bună pentru ei" 7 Şi
