Page 83 - 1958-02

Nr. 993
222332 &5&B5BS
In apărarea sănătăţii
oamenilor muncii
SEBEŞ (de la subredacţia
noastră voluntară). La spitalul
unificat din Sebeş în ultimul an
s-au obţinut realizări importan­
te pe tărîm sanitar şi gospodă­
resc. Astfel, spitalul a fost do­
tat cu un aparat pentru meta­
bolism, un aparat cu raze ultra­
scurte şi un electrocardiograf.
S-a amenajat mai bine labora­
torul de analiza, iar în oraş a
luat fiinţă laboratorul de igienă.
In policlinică s-a introdus in­
stalaţia de apă potabilă în toate
cabinetele. Tot aici a luat fiin­
ţă un serviciu de fizioterapie
dotat cu aparate de raze ultra­
scurte şi ultraviolete. Cabinetul
de stomatologic al policlinicii a
fost dotat cu un aparat pentru
radiografii dentare, iar acum
laboratorul dentar primeşte un
aparat pentru turnat lucrări de
metal. •#
Conducerea spitalului este
permanent preocupată de a crea
Alegerea comitetului sindical
la sanatoriul din Geoagiu
/ Zilele acestea, a avut loc la premii etc. De asemenea, s-au
sanatoriul din Geoagiu, aduna­ obţinut succese în împrospăta­
rea generală a membrilor de rea cunoştinţelor personalului
sindicat pentru alegerea noului medico-sanitar, in munca cultu­
comitet de instituţie. Darea de rală şi în alte domenii de acti­
seamă a vechiului comitet, pre­ vitate sindicală.
cum şi discuţiile purtate de . Participanţii la discuţii n-au
membrii de sindicat au scos în uitat însă să critice şi lipsurile
evidenţă multe realizări la care
organele sindicale şi-au adus
incontestabil aportul. Sînt dem­
ne de remarcat construirea şi
darea în folosinţă a 14 aparta­
mente pentru salariaţii fami­
lişti, îmbunătăţirea asistenţei
medicale a personalului, îngri­ Leonid Iftene, iar ca secretar
jirea copiilor acestora la creşa tov. Ion Ghiţă.
sanatoriului, acordarea de nu­
meroase ajutoare familiale şi
H E, .
Pe sălile Teatrului Muncitoresc H unedoara unde a avut loc Conferinţa
regională U.T.M. au fost expuse pano uri de onoare cu tineri fruntaşi în pro­
ducţie.
In c liş e u u n grup de tineri în faţa unui asemenea panou.
pe nesimţite se trezi copleşit de un
reproş amar. Cit de puţin făcuse el
pentru săteni, in calitatea tui de¦de­
putat. ltDe ce m.or fi ales oare dacă
nu sint capabil nici măcar să lămu­
resc un om cinstit să se înscrie in
gospodărie" ? 'Amintindu-şi de Sandu
ii scăpă an zimbet. „Da, Sandu mi-ar
putea fi de ajutor. Şi mi numai San­
da, toţi copiii de la şcoală. Trebuie
să le povestesc mai mult despre gos­
podăria colectivă, despre tractoarele
ei, despre oamenii ei harnici, despre
viaţa înfloritoare a copiilor din colho­
zurile sovietice, despre partidul care
conduce această muncă gigantică de
creare a anei vieţi fericite pentru ei".
A doua zi, duminică, frigul părea că
se mai potoleşte. Către orele zece începu
6ă strălucească soarele, iar gospoda­
rii, îmbrăcaţi in haine de sărbătoare,
aşteptau grupuri, grupuri pe lingă că­
minul cultural, unde se anunţase so­
sirea unei caravane cinematografice,
eveniment foarte aşteptat In ultima
vreme.
După venirea caravanei, pe care co­
piii o înconjuraseră Intr-o clipă, Sil­
vestru, ce sosise între timp, ii îndem­
nă prietenos să intre in sală, deoa­
rece peste puţin timp va începe rula­
rea filmului. El se aşeză alături de
Ciobanu, cam pe la mijlocul sălii, şi,
In aşteptarea filmului, începură să
sporovăiască despre vremea friguroa.
'să şt despre feluritele necazuri ale oa­
menilor din sat. Deodată, sala se în­
tunecă, oamenii tăcură şi fixară cu
privirile pinza albă din faţă, pe care
prinseră a se depăna cu iuţeală di-
ferite nume, şi apoi, intr-un cadru lu­
minos, Ciobanu silabisi Uliul filmului:
DESFĂŞURAREA. Ciobanu Alexa ur­
inări cu interes acţiunea filmului, iar
la sfirşil îi zise gîndiior tui Silves/ru : si pe tine să ie bagi la colectiv.
— Apăi şi la noi e iot cam aşa.
Se ridicară şi se îndreptară spre
’aşă, unde era o îmbulzeală de netre-
tal. După ce se mai rări lumea, ie-
bolnavilor condiţii de spitaliza­
re Cît mai bune. Drept rezultat,
s-a îmbunătăţit în mod simţitor
masa bolnavilor. Se veghează
asupra unei curăţenii perfecte.
S-a schimbat de asemenea mo­
torul electric al pompei de apă
de la subsol, care producea
zgomot şi tulbura liniştea celor
suferinzi. Saloanele au fost do­
tate cu pături şi lenjerie nouă.
In exterior, grădina spitalului
s-a împrejmuit cu gard din pre­
fabricate, iar parcul cu flori a
fost amenajat cu mult gust.
In obţinerea acestor rezulta­
te, pe lîngă sprijinul sfaturilor
populare regional şi raional, nu
putem trece cu vederea stră­
duinţa depusă de colectivul Spi­
talului unificat Sebeş în frunte
cu dr. I. Daniel, directorul spi­
talului, care s-a dovedit a fi un
bun gospodar,
E. CHIRUTA
care au existat în munca comi­
tetului de instituţie.
Spre sfirşitul adunării, s-a
trecut la alegerea noului comi­
tet de instituţie. Preşdinte al co­
mitetului a fost reales tov. dr.
S. VLADIMIR
corespondent
p— if 1
'Aii A
.t ii
M la o întreţinere costisitoare şi O altă problemă viu discu­
‘ inutilă a galeriilor, iar armarea tată a fost aceea a reducerii
W A p >:
MJ r :Up C- }p\'s y , . i
m "u ' < , «
, / .i ' - iiAr-Xvirj
şiră şi ei şi respirară cri plăcere aerai
curat de afară. Treclnd pe lingă şcoa­
lă, Silvestru il invită pe Alexa să
treacă puţin pe la el. Cu ioaie că se
codea, la începui, Alexa işi trimise co­
pilul acasă şi intră In locuinţa învă­
ţătorului. Aici, Silvestru îl invită să
ia loc Ungă masă, apoi din maldărul
de caiete scoase unul pe care scria
citeţ: caiet de desen al elevului Cio­
banu Alexandru, clasa IV-a elemen­
tară. învăţătorul deschise caietul şi-i
arătă un desen înfâţişînd gospodăria
agricolă din comună şi-t zise,, expri-
mlndit-şi mulţumirea faţă de Sandu.
— Ce zici bade Alexa ?
— Păi, el învaţă cit poate. U văd
toată ziua cu cărţi şi caiete, de nu
mai poţi face nimic cu el pe-acasă.
L-am mai luat de cîteva ori şi de
urechi, dar degeaba. Zice că nu vrea
să-şi piardă cravata de pionier.
Chefui de vorbă spori. Cum Cioba­
nu nu înţelesese unele lucruri arălaie
in film, puse o mulţime de întrebări
învăţătorului, care îi răspunse priete­
nos la ioaie.
Ciad se despărţiră, era tîrziii. Ajuns cu Zăvoream/ îl puseseră serios pe
afară, după ce făcu ciţiva paşi, Alexa
se auzi strigat. întoarse capul şi văzu
pe Zăvoream/, cu cumnaţii săi, Lau-
renţiu şi Andrei, şi încă vreo doi oa­
meni din sat, dintre care unul fusese
pe vremuri şef de post.
înalt şi descărnat, cu un chip 'de
vulpe veşnic flâmîndă şi cu ochii şiră-
pungăiori, Zăvoreami se apropie de
Alexa şi liiîndu-l de braţ ii şopii ame­
ninţăior :
— Am văzut că ai ieşit de la de­
putat. Te pomeneşti că ie-o fi lămurii
Amesiecă-te cu îăriţele, dacă vrei să
ie maniace porcii. Eu îţi spun să-ţi
vezi de treabă, dacă vrei să-ţi mai dea
oamenii bună ziua in sat. Dacă nu,
s-ar pulea să-fi pară rău în/'r-o zi...
Alexa li răspunse, elibcrindu-şi braţul
dintr-o smucitură.
DRUMUL SOCIALISMULUI fag. 3
Imbaiătitirea calităţii c irb m la i Minerul Ioan Velec
şi economisirea maferialelop - principalele sarcini Fiu de ţăran muncitor din tot mai mult cărbune cocsifi-î
ale minerilor i i ii l i n Merţişoara, a cunoscut peisa- cabil peste plan. *
jul industrial abia la 21 de Neobosit muncitor, bun or-*
ani. Cînd a venit la Lupeni ganizator,. deşi tînăr, a califi- ?
In prima lună din acest an, schimbe radical. Conducerile suplimentară şi în faptul ©ă se ntu-l cunoştea nimeni. Un băiat cat pînă acum mai bine de 20*
foloseşte prea puţin lemnul re­
colectivul minei V-ulcan a înre­ sectoarelor sînt datoare să ur­ cuperat prin răpire din galerii­ oarecare, slăbuţ, pierdut în de tineri, din care Dumitru»
le vechi. In acest sens, tovară­
gistrat succese importante în mărească în egală măsură at-ît şul Ioan Cătană, miner la sec­ j mijlocul celorlalţi. Azi, îl cu- Livadaru şi Vasile Avram lu- ?
torul IV, a propus să se organi­
creşterea producţiei şi productl» îndeplinirea planului la cărbu­ zeze schimburi voluntare pentru i noaşte întreg oraşul, îl cu- crează alături de el. Brigada •
răpirea şi refolosirea lemnului
Viităţii muncii. Minerii de aici ne cît şi a celui de pregătire şi vechi din galerii.. r noaşte întreaga Vale a Jiului, lui, fruntaşă în îndeplinirea ¦
au dat peste plan 2.870 tone deschidere. In problema economisirii ex­ J chiar regiunea. ritmică a planului, în îndepli- j
plozivilor folosiţi, se impune o
cărbune şi a|u sporit producti­ mai raţională încărcare a gău­ * In anii de nirea angajamen- i
vitatea munci,i pe mină cu 0,074 rilor de mină, şi un control se­ * armată, el, Ve­
Cum s-ar puteaîmbunătăţi ver asupra manipulării capselor \ telor luate, e corn- \
şi explozivilor de către artifi­ «tt
tone pe post, Cu toate acestea, calitatea cărbunelui cieri. lec, a trăit a- pusă din tineri »
cel moment din
calitatea cărbunilor livraţi a extras ? Inginerul Ioan Săbău, şeful \ ca şi el, dornici *
fost sub posibilităţile existente, sectorului III, arăta că dacă t viaţă, poate u-
majoritatea brigăzilor au rămas i de întiietate în ţ
sub plan în luna ianuarie, lu­ i
conţinutul de cenuşă în cărbu­ Discuţiile purtate în consfă­ crul se datoreşte şi numărului * nicul moment j întrecere. î
redus de artificieri care nu pot în care nă-'1'
nele brut fiind cu 3,5 la sută tuire s-a-u axat în majoritatea acoperi nevoile locurilor de Această dorin- J
muncă încredinţate. El a pro­ ţ zuinţele se
mai mare decît norma admisă. lor pe cauzele care au determi­ pus ca unor mineri destoinici i« cristalizează, ţă, nu mai de- ¦
să li se acorde dreptul de a ri­
Faptul acesta constituie o piedi­ nat înrăutăţirea calităţii cărbu­ dica exploziv şi a pjuşca singura H parte decît luna 7
in locurile lor de munca. i în care omul t1rrencountfăo, se*-an va- *
că importantă pentru reducerea nelui şi pe măsurile ce trebuie i
A i djupă bîjbîiriţ zut împlinită,*
preţului de cost prin sumele luate pentru ca aceasta să se cînd cu ocazia ¦
Tovarăşul Gheorghe Şulea, după căutări, consfătuirii bri- *
plătite drept penalizare. Nici îmbunătăţească continuju. preşedintele comitetului sindical găzilor de tine- *
al combinatului carbonifer, a * îşi rostuieşte!
planul lucrărilor de pregătiri şi In cursul lunii ianuarie, dato­ scos în evidenţă faptul că mine­ i
rii de la Vulcan trebuie să fie
deschideri nu a fost îndeplinit rită conţinutului mare de şist ajutaţi în mod mai concret de i zilele. „Voi fî
către organele de conducere.
cfecît în proporţie de 87,2 la su­ din cărbune, pe întreaga mină Ajutorul acesta să fie vizibil miner11 — şi-a’ ret, au primit f
prin intrarea mai deasă a şe­
tă. Tot în luna trecută, la mina Vulcan a-u fost pierdute circa filor de sectoare în mînă, prin­ zis. steagul de bri- ^
tr-o organizare mai bună a
Vulcan au fost depăşite consi­ 1.500 tone de cărbune. Numai transportului subteran şi a a- Terminîncf gadă de tineret i
provizionării cu lemn de mină. şcoala de ca­ fruntaşă pe ex-1
derabil consumurile de lemn de sectorul IV al minei a pierdut Atenţie deosebită trebuie să fie lificare, a intrat în mină hotă- p,]oatare.
dată îndeplinirii în mod ritmic i
mină şi mai ales de1exploziv. 965 tone cărbune pentru şistul a planului la toate brigăzile.
Toate aceste probleme au fă* scos la suprafaţă. Situaţia a- Extinderea iniţiativei „O tonă rît să muncească cît se poate Minerul Ioan Velec, repre- J
de cărbune peste plan, de fie­
cut obiectul unei ample dezba­ ceasta se datoreşte în mare mă­ mai bine, să devină un munci- zintă îigura tînărului conş-}
care om, în fiecare schimb1',
teri din partea minerilor şi in­ sură preocupării slabe pentru tor destoinic. Azi năzuinţele i tient, pentru care munca a de- *
trebuie privită cu toată seriozi­
ginerilor cu ocazia recentei calitate, manifestată la toate | s-au împlinit. Şef de brigadă venit o datorie de onoare. *
tatea. Este necesar ca brigăzile
consfătuiri de producţie. sectoarele minei, de către maiş­ | la sectorul I A al minei, Velec, ?
care şi-au luat astfel de anga­
tri şi supraveghetori. In dorin­ m ircea cătălin
ţa de a-şi realiza şi depăşi pre- jamente să fie sprijinite pentrp
De ce bat pasul pe loc j împreună cu ortacii săi, se (de la subredacţia |
a şi Ie putea respecta întocmai.
lucrările de pregătiri himinarele, maiştrii mineri nu * străduieşte să dea şi dă patriei noastră voluntară) i
D. GH1ŢUJLESCG 1_ *
„Pregătirile sînt baza dezvol­ controlează felul cum se alege
tării viitoare a minei noastre — şistul mare la locurile de mun­
spunea minerul Laurentiu Mi- că. Mulţi dintre cei care au
kloş. — Lucrul acesta îl cunosc luat cuvîntul, printre care mine­
foarte bine maiştrii şi ingine­ rii Pavel Boyte, Traian Iovi, U. R. C. C. Ilia neglijează contractările
rii sectorului I, dar cu toate a- Ioan Cătană şi alţii, au propus de cereale
cestea, brigăzile care lucrează mai multe metode pentru lua­
la pregătiri nu sînt sprijinite în rea probelor de cărbiune din a-
realizarea planului ca şi cele bataje de la gurile de încărcare
de la abataje. La orizontul 590, sau sus la suprafaţă, dar nici
de cîteva zile, stăm pe forot din unul nu a accentuat că în pri­ Una din sarcinile actuale ale Cooperativa din Brănîş'ca,
lipsă de goale mul rînd îmbunătăţirea calităţii lucrătorilor din cadrul coopera­ care cuprinde în raza sa de ac­
cărbunelui trebuie să pornească ţiei de consum este încheierea tivitate mai multe sate ou pu­
de contracte cu ţăranii munci­ tere economică mare, a încheiat
Despre această problemă a din abataje, printr-o atentă ale­ tori pentru vinzarea de cereale contracte numai pentru 2.100
către stat. Importanţa pe care o kg. grîu şi 2.075 kg. porumb,
au contractările de cereale pen­ cooperativa din Certej are con­
tru asigurarea fondului centra­
lizat, este bine cunoscută de lu­ tractate abia 560 kg. grîu şî
crătorii U.R.C.C.-ului din Ilia. 425 kg. porumb, iar cea din
Insă, pînă în prezent ei nu i-au
mai vorbit şi minerul Ioan Că- gere manuală a şistului mare acordat atenţia cuvenită. Şi a- Zam n-a încheiat nioi un con­
cest lucru se poate vedea din
tană de la sectorul IV. vizibil. In consfătuire s-a arătat faptul că pînă la data de 20 fe­ tract.
bruarie 1958, s-au încheiat con­
Intr-adevăr, sectorul I al mi­ că trebuie eliminat obiceiul u- tracte numai pentru 42 tone Conducerea U.R.C.C. Ilia va
grîu şi 23 tone porumb. trebui să ia toate măsurile pen­
nei şi-a îndeplinit planul la lu­ nor artificieri de a puşca în
tru impulsionarea ritmului de
crările de pregătire doar în mod neraţional Intere al aţi ile de
contractare a cerealelor.
proporjie de 62,1 la sută, ceea şist din cărbune, amesteeîndu-
ce denotă o slabă preocupare le cu cărbunele mărunt rupt de
din partea maiştrilor mineri şi exploziv. Pe lîngă un consum FOTBALIŞTII HUNEDORENI
a inginerului Arcadie Fodor, şe­ exagerat de explozibil, se limi­ SE P R E G Ă T E S C I N T E N S
ful sectorului, pentru acest fel tează în acest fel şi posibilită­
de lucrări miniere. Vorbind des­ ţile de alegere mănjuală de că­
pre calitatea slabă a armături­ tre craţ eriştii şi vagonetarii de
lor de galerie, minerul şef de la roluri.
brigadă Andrei Vizi arăta că
Se poate economist
seîndurile pentru bandajarea lu­
crărilor armate în fier sînt de lemnul şi explozivul ? Recent, fotbaliştii eebipel „Corvinui" — Echipa noastră s-a mişcat des­ mulţi ani în echipe de categoria A
şi deci putem să promovăm în cate­
slabă calitate, ceea ce va duce Hunedoara, care activează în categoria tul de bine, a existat o legătură înire goria superioară. Este drept că pentru
asta trebuie să te pregăteşti temeinic
B, au susţinut primul joc amical linia de atac şi apărare destul de şi cu multă competenţă, ceea ce şi
la două porţi, jucînd cu echipa „Vic­ bună pentru început. facem. Nu este mai puţin adevărat că
în lemn nu este îndeajuns de consumurilor de lemn, seîndură — Aveţi ceva noutăţi ? avem de trecut cîteva „hopuri" — la
controlată de către maiştrii mi­ şi în special de exploziv. In lu­ toria11 la Călan. Cluj cu „Ştiinţa", Ia Baia Mare cu
„Minerul"... Dar avem încredere în
neri. Mulţi alţi vorbitori au a- na ianuarie, mina Vulcan a în­ Au cîştigat hunedorenii cu scorul — Nu! Cu excepţia lui Manta de băieţii noştri şi sperăm să trecem cu
succes peste aceste obstacole destul de
rătat că nerealizarea planului registrat consumuri de lemn şi de 2— 0 ( 1—0 ), prin golurile înscrise la „Dinamo" Bîrlad, dispunem de a- grele.
la pregătiri se datoreşte şi fap­ exploziv cu mult peste normele de Huzum şi Tetea. Desigur că rezul­ Am cerut părerea şi tînărului stoper
Panait, care anul trecut a fost selec­
tului că se pune accent prea admise. ConsUmul exagerat de tatul nu contează pentru că hunedo­ | DE VORBA ţionat în lotul secund al ţării.
renii nu S-au întrebuinţat, n-au „tras"
mare pe producţia abatajelor, lemn trebuie căutat la mina
neglijînd nepermis baza dezvol­ Vulcan în faptul că se mai ad­ pentru rezultat, ci au făcut un joc
tării minei. Tovarăşul Iosif Co­ mite încă tăierea de ciutaci de pregătire. Echipa a mers destul de jucători
bine. Dar să cerem părerea antreno­
teţ, şeful exploatării, spunea în pentru foc din lemnul bun de
încheiere că în privinţa aceas­ mină, că grosimea necorespun­ rului secund al echipei, Dumitru Pă-
ta situaţia va trebui să se zătoare face necesară armarea traşcu, mai competent în materie. celaşi lot, adică : Niculescu, Nebeia —
portari, Coiciu, Panait, Calotă, Gheg — Dacă vom intra în „A“ ? Asta
— fundaşi, Sîrbu, Balint, Tăiaru — este şi dorinţa noastră. Noi ne pre­
— Eli fete ce vreau că ceea ce-'i al rilor, pe care te suferise în ultima cepS să strige câ 'disperare. In 'cî­ mijlocaşi, Pîrvu, Tetea, Zapis, Smă- gătim şi iar ne pregătim. Sîntem de­
meu. Tu sfătuieşte-ţi prietenii ce să vreme şi ia acesie gînduri simţi îm­ teva clipe se adunară în jurai celui răndescu, Huzum, Voinescu, Nagy, cişi ca în reiur să nu mai pierdem
facă, nu pe mine. Eu nu ţi-am cerut potriva lui ura aceea pe care o sim­ căzut o mulţime de oameni din sat Tătărucă şi Costăchescu — înaintaşi. puncte aşa cum s-a întimplat la Re­
sfaturile tale niciodată şi nici nu ţise altădată împotriva baciului mi­ printre care sosi în goană şi învăţă­ De fapt, noi aiti început pregătirile ghin. Sînt convins că atacanţii noştri
ţi Ie cer. lionar Găvojdea, care-l băiea şi-l u- torul, iar puţin mai tîrziu Nisior, pre­ de la 10 ianuarie. Ain insistat mai vor găsi mai des poarta şi eficacita­
milea în fel şi chip. Intîmpfări de fe­ şedintele sfatului, ca sergentul de mi­ mult în pregătirea fizică şi tehnică tea ior va creşte mai mult. in ce ne
După aceste cuvinte, păşi înainte, lul acestora, precum şi altele legale de liţie şi doctoral, care constată că cel a jucătorilor. priveşte, pe noi cei de la apărare,
lăsindu-l pe ZăvoreanU locului. ele i se înghesuiau cu nemiluita în lovit respiră încă. Se găsea însă to­ ne vom face din plin datoria.
creer. tuşi în primejdie. Fu transportai de­ — Ce mai aveţi în programul de
Acesta, uUînd/i-se tn urma lui, strîn- grabă la un spiial din oraşul vecin. pregătire ? Ultimul întrebat a fost maestrul
se din măsele şi murmură scrişnind: Văzîndu-i încruntat, Sofia, soţia sa, sportului Balint, care, în tur, împreu­
— "Faci ce vrei cu ceea ce-i al tău ? se apropie cu scaunul de al lui şi îl ! •i • I • , II i — Vom continua, bineînţeles, antre­ nă cu colegul său de linie Sîrbu, s-a
Mai vedem noi". Apoi plecă împreună inlrebă: A doua zi dimineaţa, o maşină în­ namentele şi jocurile amicale. Vom evidenţiat la toate jocurile.
cu oamenii săi, înspre casa de la ca­ întîlni (echipe din categoria C, B
pătul satului. — Ce-'i 'Alexe. S-a îniimplat ceva? chisă transportă pe locatarii din casa şi A. Vrem ca returul să ne găseas­ — Eu voi Ii foarte scurt. Dorinţa
— Nimic.,. de la capătul salului şi pe T^a/trenţii/ că bine pregăiiţi. Nu uilaţi că noi noastră este să cîştigăm campionatul.
Ciobanu ajunse acasă. Haiduc II în- — Cum nimic ? Arăţi aşa de închis, la închisoare. După judecată, fură avem de apărat locul fruntaş pe care-l Nu este un lucru imposibil. Dacă foţi
tîmpină cu un lătrat vesel, apoi dînd incit nici copiii nu mai îndrăznesc să ioţi condamnaţi potrivit faptelor să- deţinem acum în seria noastră. „băieţii" noştri vor munci conştiincioşi
din coadă se retrase In cotineaţa lui, scoală o vorbă vîrşiie, deoarece, cu acest prilej se mai pe teren, vom putea să promovăm în
aşteptindli-şi tainul său de seară. Şi, într-adevăr, cei doi copii îşi dădură în vileag şi alte mirşăvii să- — In oraş, precum şi în regiune, prima categorie, in orice caz, promi­
priveau cu teamă tatăl şi abia în­ vîrşiie de ei. se vorbeşte că nu prea aveţi şanse tem că nu vom dezamăgi pe suporte­
Soţia, o femeie încă tlnără, deşi nri-i drăzneau să mănînce. Alexa puse lin. să cîştigaţi campionatul şi deci drep­ rii noştri şi în primul rînd pe siderur-
lipseau din păr firele albe, cu înfăţi­ gura fos, şi îşi mingiie copiii pe cap. • i? sas*»#> tul de a activa în prima categorie a gistii noştri ai căror reprezentanţi pe
şare blîndă şi supusă şi copiii, îl în- — Ei îs mici, ce ştiu ei de neca­ ţării. terenul de sport sîntem.
tîmpinară cu bucurie de la uşă. Se zurile noastre şi bine ar fi nici să ...Iarna e acum pe sfirşile. Zăpe­
aşeză Ia masă, împreună cu ai săi, nu şlie vreodată. zile se topesc văzind cu ochii, un — Inexact! Avem un lot de jucători MIRCEA NEAGU
în faţa farfuriilor aburinde şi începu Afară se întunecase. de-a binelea. soare sirăluciior de început de primă­ cu multă experienţă, 11 inşi jucînd
să mănînce tăcut. vară strecoară în inimele oamenilor
Simţind nevoia de a împărtăşi cuiva voioşie şi încredere în viaţă. Feţele Anunţ important
Cuvintele învăţătorului si tulitnirea gîndurile sale şi socotind că soţia tuturor sînt vesele şi zimbitoare.
nu-1 va putea înţelege aşa cum ar
gînduri. Se adevereau cele spuse de vrea, se hotărî să se mai ducă odată Alexa Ciobanu se făcuse de mult să­ Anunţăm întreprinderile di n sectorul socialist că am redus
Silvestru şi cele văzute în Ulm, des­ si să-şi descarce inima învăţătorului. nătos. Acum participa din nou cu a- preţul de vînzare la PÎNZA ASFALTATA T.C.A. de la lei
pre ura duşmanilor faţă de gospodă­ celaşi suflet la treburile gospodăriei 21,50 la 13,20 per m.p.
rie. Ciohanu începu să-şi dea seama li lipsea în clipa aceea un om care şi ale soiului. Prietenia tui Alexa cu
cum ura lui Zăvoreanu se răsfrînge să-l înţeleagă pe deplin şi căruia să-i învăţătorul se închegă şt mai mult. LIVRAM FĂRĂ REPARTIŢIE orice cantitate. Comenzi­
nu numai asupra colectivei şi colecti­ spună toate păsurile ce-i îngreunau Vizitele reciproce s-au înmulţit. le se vor adreşa direct la fabrica „HOR1A, CLOŞCA ŞI
viştilor, ci si asupra iuiuror oamenilor sufletul. CR1ŞAN" — Turda, regiunea Cluj. Telefon 297.
cinstiţi din sal, care de o burată de
vreme începură să se ferească de el. Chipul lui Silvestru ii apărea acum După multe jrămtntări, într-o zi, INFORMAŢIE
Acum îşi aminti de ameninţările lui într-o lumină nouă. Simţea că îl a- Alexa Ciobanu, se hotărî, ieşi repede
Zăvoreanu cinci refuzase să-i mai plă­ trage felul său prietenos de a fi, cu­ din curie, străbătu uliţa cu paşi mari Cu ocazia „Lunii albiturilor", O.C.L. Produse Industriale,
tească odată pămîntul pe rare ele alt­ vintele lui sincere şi cuminţi, zinwe- prin magazinele sale pune la dispoziţia cumpărătorilor mari
fel il plă/ise cu bani gheaţă la cum­ tul său nelipsit. şi grăbiţi şi o luă spre şcoală. Se opri sortimente de materiale pentru lenjerie de pat şi de corp.
părare. îşi mai aminii rum odn'ă fiind ^ Cel mai frumos cadou pentru primăvară este MARŢIŞO-
la cooperativă, Zăvoreanu îl înjurase Se sculă de la masă, işi luă că- o clipă ta uşa învăţătorului Silvestru,
ciula şi haina groasă de lină şi plecă apoi bătu cu hotărîre şi intră,
— As vrea să-ţi dau ceva, tovarăşe
învăţător, şi-i întinse o l/îrtie împătu­
si căutase să-l provoace fa bălaie işi Nici nu ieşise bine în uliţă şi Sofia rită in patru. Dcsfăcînd-o, Silvestra ? RUL, care se poate cumpăra în sortimente variate la maga­
aduse aminte de asemenea că înainte auzi un urlet de durere, două lovituri recunoscu scrisul anevoios al lui Alexa zinele de produse industriale din toate localităţile.
de a se incăera cu cumnaţii săi. Lan- înbSişite, nişte înjurături şi apoi li­ şi cili : Iţi înlîmpinarea zilei de 8 Martie, Ziua internaţională a fe­
renţitt îşi petrecuse seara în lor '; asia nişte. Cuprinsa de frică pentru soarta
lui Zăvoream/. iar ei începuseră să-i relui plecat, ieşi în fugă din casă cu nSubsemnatul Ciobanu 'Alexa, 'din meii, O.C.L. Produse industriale pune în vînzare diferite'
ciuntească din păhiîni în urma neîn­ un felinar şi, îndărătul porţii, în- uti­ comuna Murcşana, vă rog să mă în­ CADOURI împachetate estetic şi desface un bogat sortiment
scrieţi în gospodăria agricolă colec­
ţelegerii lui cu joslu! nolar. Acum. lă, işi văzu bă/hatul întins cit era de tivă"... de materiale pentru femei.
vedea limpede cauza iuiuror necazu- lung cu hainele muiate în sînge. In- I. MORUŞ Cr--XW—'SXH sTWV—sf\j'r