Page 84 - 1958-02

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULU. Nr. W 3

R e c e p ţia d e la K re m lin cu p rile ju l -ull m ^ele & iu u • .u ili.m e le ş iir i * ju ltim e le s tlrX

celei de a 40-a a n ive rsă ri

a A rm a te i Sovietice

MOSCOVA 24 (Agerpres). Voroşilov, alţi conducători ai reprezentanţelor diplomatice a-
TASS transmite : Duminică, cu partidului şi guvernului, mare­ creditaţi în U.R.S.S., ataşaţi mi­

Cea de-a10-aaniversa» a victoriei din Presa ungarăprilejul celei de a 40-a aniver­ şali, amirali, generali, miniştri, litari ai statelor străine. N. S.
sări a Armatei Sovietice şi a flo­ conducători ai organizaţiilor ob­ Hruşciov, prim secretar al C.C. februarie 1948 a poporului cehoslovac
tei maritime militare guvernul şteşti, deputaţi, eroi ai muncii al P.G.U.S., membru al Prezi­ JOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO > 0 0 0
U.R.S.S. a oferit o mare recep­ socialiste, oameni ai ştiinţei şi diul Sovietului Suprem al PRAGA 24. După cum tarns- De aceea, noi aprobăm şi spri­
ţie în Palatul Mare al Kremli­ tehnicii, literaturii şi artelor, U.R.S.S., s-a adresat celor pre­ mite corespondentul Agerpres, jinim propunerile sovietice care despre vizita delegaţiei guvernului
nului. Au fost prezenţi N. A. ziarişti sovietici şi străini. In zenţi cu o scurtă cuvîntare. la 23 februarie a avut loc la au drept scop asigurarea unei revoluţionar muncitoresc ţărănesc
Bulganin, N. S. Hruşciov, K. E. sală se aflau de asemenea şefii Praga o mare paradă a unităţi­ păci trainice în lume pe baza ungar şi a Comitetului Central al
lor miliţiei populare, a unităţilor principiului coexistenţei paşnice.
Cuvîntarea rostită de N. S. HRUŞCIOV
armatei populare cehoslovace şi Vorbind în continuare despre Partidului Muncitoresc Socialist Ungar
Descriind calea glorioasă de cauza lui Lenin şi a îndeplinit a rostit cuvinte de salut în cin­ a unităţilor armate ale Ministe­ unitatea poporului cehoslovac şi
luptă străbătută în cei 40 de cu cinste sarcina ce-i revine, a stea glorioasei armate sovietice, rului de Interne al R. Ceho­ a întregului lagăr socialist, pre­ în fa r a rt@asflră
ani ai existenţei sale armata zdrobit pe duşman şi împreună în cinstea forţelor armate ale slovace, în cinstea celei de-a şedintele R. Cehoslovace a spus:
sovietică, N. S. Hruşciov a spus cu oştile viteze ale aliaţilor noş­ Uniunii Sovietice, în cinstea sol­ zecea aniversari a victoriei din Acum 10 ani, poporul cehoslovac BUDAPESTA 23 (Agerpres). în prezent, se subliniază că
printre altele: februarie 1948. şi-a ales cu fermitate calea pe Presa ungară continuă să se „prietenii noştri romîni pot fi
tri a repurtat victoria asupra daţilor, matrozilor, ofiţerilor, ge­ care doreşte să o urmeze pe preocupe îndeaproape de vizita mîndri de realizările lor“, de u-
Proverbul de pe timpul lui Germaniei fasciste. După aces­ neralilor, amiralilor forţelor ar­ Printre oaspeţii de onoare ca­ viitor şi dorinţa sa este lege pe care o face în R.P.R. delega­ zinele lor pe care le-au refăcut
Napoleon că fiecare soldat poar­ te cuvinte, puternic aplaudate mate sovietice. re au asistat la paradă au fost supremă în patria sa. ţia guvernului revoluţionar în întregime, le-au lărgit, le-au
tă în raniţa sa bastonul de ma­ de întreaga asistenţă N. S. reprezentanţi ai partidului şi muncitoresc ţărănesc ungar şi
reşal era doar un proverb. Ge­ Hruşciov a declarat în conti­ Apoi N. S. Hruşciov a toas­ guvernului — Rudolf Barak, Z. In încheiere A. Novotny a a Comitetului Central al Parti­ înzestrat cu maşini moderne, fă-
neralii şi mareşalii noştri au nuare : tat pentru ambasadorii străini, Fierlinger, I. Kopecky, Antonio vorbit despre importanţa şi me­ dului Muncitoresc Socialist Un­ cînd astfel posibilă automatiza­
străbătut însă intr-adevăr calea pentru toţi oaspeţii, pentru re­ Novotny, Viliam Siroky, Ludmi- ritele unităţilor de miliţie popu­ gar. rea producţiei.
de la soldat sau muncitor pînă Noi înarmăm armata, dar do­ prezentanţii armatelor care îm­ la Jankovcova şi-Otkar Simu- lară, după care a înmînat unei
la general sau mareşal. rim ca această armă să nu fie preună cu viteaza Armată Sovie­ nek; preşedinţii partidelor Fron­ delegaţii a miliţiei populare cea Toate ziarele apărute dumini­ „Magyar Nemzet“ organul
folosită niciodată, pentru că ar­ tică au luptat împotriva duş­ tului Naţional — Emanuel mai înaltă distincţie de stat, că publică comunicatul cu pri­ central al Frontului Popular
Noi, a continuat N. S. Hruş­ ma modernă este cea mai teri­ manului comun — fascismul Slexhta, Josef Plojhar şi Josef ordinul „Klement Gottwald"- iar vire la începerea convorbirilor Patriotic publică o coresponden­
ciov, facem totul pentru a întări bilă armă a tuturor timpurilor. german. Kysely; secretari ai C. C. al mai multe unităţi de miliţie au între delegaţiile guvernamenta­ ţă în care este descris Bueu-
armata noastră sovietică, pentru Arme ca acelea cu care sînt Partidului Comunist din Ceho­ primit drapele roşii. După into­ reştiul, relevîndu-se dezvoltarea
a o întări din punct de vedere astăzi înzestrate armatele n-au Participanţii la recepţie a- slovacia; reprezentanţi de frun­ narea Internaţionalei, a început le şi de partid romînă şi unga­
moral, spiritual, material şi pen­ existat pînă în prezent. plaudă furtunos cuvintele lui te ai organizaţiilor Frontului parada a 5.000 de membri ai ră scoţînd în evidenţă atmosfera rapidă a capitalei Romîniei în
tru a o înzestra cu armele cele N. S. Hruşciov. Naţional şi oaspeţi străini, pre­ unităţilor de miliţie, dintre care cordială şi prietenească care anii puterii populare. Acelaşi
mai moderne. Sîntem mîndri de Noi, a subliniat N. S. Hruşciov cum şi eîţiva membri ai corpu­ majoritatea au participat la predomină în cadrul convorbiri­ ziar publică sub titlul „Theodor
armata noastră şi ea a răsplătit dorim pace nu numai pentru noi, In timpul recepţiei a rostit lui diplomatic. luptele din februarie, aproape o Aman — unul din pionierii ar­
cu dragoste poporul pentru dra­ noi dorim pace pentru toate po­ o scurtă cuvîntare mareşalul R. treime din ei au primit cu acest lor.
gostea pe care acesta a nutrit-o poarele, pace pentru a trăi fără Malinovski, ministrul Apărării După intonarea imnului naţio­ prilej distincţii pentru abnegaţie „Delegaţia ungară printre tei plastice moderne romîneşti"
şi o nutreşte faţă de ea. In tim­ teamă, pentru a trăi în priete­ al U.R.S.S., care s-a adresat os­ nal cehoslovac, a luat cuvîntul în muncă în cadrul unităţilor un articol consacrat vieţii şi ac­
pul invaziunii duşmanului ar­ nie, pentru a desfăşura între Antonin Novotny, preşedintele de miliţie. Au urmat apoi uni­ muncitorii romîni", „Muncitorii tivităţii acestui reprezentant de
mata noastră sovietică a dat do­ popoare o întrecere numai în taşilor armatei, aviaţiei şi flo­ R. Cehoslovace şi prim-secretar tăţi ale armatei populare ceho­ seamă al picturii romîneşti. Ar­
vadă de vitejie, de ataşament condiţii paşnice şi domenii paş­ tei sovietice, ambasadorilor şi al C.C. al Partidului Comunist slovace şi ale forţelor armate de la uzinele „23 August" şi ticolul este însoţit de o repro­
pentru cauza revoluţiei,' pentru nice. reprezentanţilor militari străini din Cehoslovacia. El a vorbit „Republica” au primit cu entu­ ducere a tabloului „Ţăranca” .
şi tuturor participanţilor la re­ ziasm delegaţia ungară” — a-
In încheiere N. S. Hruşciov cepţie. cestea sînt titluri sub care zia­ Ziarele de duminică îşi infor­
rele centrale publică corespon­

Cuvîntarea mareşalului printre altele despre succesele ale Ministerului de Interne şi denţe de la trimişii lor speciali mează de asemenea cititorii că
’-paliz’ate în ultimii zece ani în apoi coloanele de manifestanţi în care cititorii iau cunoştinţă în stagiunea din toamna acestui
Noi, soldaţii, ne amintim cu tit apoi cuvinte pline de recu­ zestrate cu tehnica cea mai nouă din Praga purtînd steaguri ro­ despre trecutul şi activitatea an Teatrul Naţional din Bucu­
plăcere de vremurile cînd între noştinţă la adresa guvernului pentru a sluji statul sovietic, mstruirea socialismului în Ce­ şii, sute de steaguri cehoslovace prezentă a acestor două mari reşti va prezenta piesa „Iubirea”
noi domnea prietenia şi exista o sovietic, pentru grija cu care a- care apără pacea între popoa­ hoslovacia. Aceste succese, a şi sjvietice şi lozinci. uzine din Bucureşti. Intr-una a dramaturgului maghiar Barto-
deplină înţelegere, ne amintim cesta înconjoară forţele armate rele lumii întregi. spus el, dovedesc că drumul pe din corespondenţe, după ce se
de vremurile cînd luptam împre­ sovietice. Ministrul Apărării al care îl urmează Cehoslovacia Seara, conducătorii Partidului face o comparaţie între aspec­ lomeu Lajos. In informaţie
ună împotriva duşmanului nos­ U.R.S.S. a exprimat sincera re­ In aplauzele celor prezenţi este un drum just şi corespunde Comunist din Cehosh acia şi ai tul din trecut al uzinei „23 Au­ se menţionează că această pie­
tru comun. cunoştinţă şi a asigurat de ata­ mareşalul Malinovski rosteşte intereselor ' oamenilor muncii. guvernului, muncitori fruntaşi, gust" cînd ea aparţinea lui Ma­ să a fost deja prezentată de
şament neţărmurit gloriosul cuvinte de salut în cinstea oas­ personalităţi ale vieţii obşteşti, laxa şi felul în care ea arată Teatrul maghiar de sial din Sa-
Mi se part că ostaşii armate­ Partid Comunist al Uniunii So­ peţilor, a guvernului sovietic, a Sîntem convinşi, a spus A. No­ reprezentanţi de peste hotare, tu Mare.
lor noastre au păstrat şi în pre­ vietice care a educat şi crescut conducătorilor marelui Partid au asistat la opera „Libuse“ de
zent aceste sentimente nobile. Să forţele armate sovietice, le-a că­ Comunist. votny, că dezvoltarea în viitor Smetana, spectacol tradiţion : Inaugurarea centrului de televiziune
sperăm că aceste sentimente ale lit în luptele pentru fericirea care are loc cu prilejul marilor din Budapesta
ostaşilor armatei noastre vor întregului popor sovietic. Noi, Recepţia, care a durat cîteva a economiei şi viaţa paşnică a sărbători ale poporului ceho­
birui toate urgiile şi vor triumfa slovac.
poporului nostru muncitor vor fi

asigurate numai dacă pacea în

lume va fi menţinută şi întărită.

şi în relaţiile dintre ţările noas­ a adăugat el, ne dăm pe deplin ore, s-a desfăşurat într-o atmos­ BUDAPESTA 24 (Agerpres)'. mane în Ungaria, Rolf Lutzken-

tre. seama că trebuie să fim forţe feră deosebit de cordială şi Situaţia din Indonezia La 22 februarie a avut loc la dorf.
Mareşalul Malinovski a ros­ armate moderne, puternice, în­ prietenească.
Budapesta inaugurarea centrului Istvan Kossa a subliniat ro­

Recepţia de îa Bucureşti DJAKARTA 24 (Agerpres)'.— guvernului au fost întrerupte de televiziune ungar, situat pe lul pe care-1 joacă televiziunea
Jţ 7 ' Ip-Jj -/a - « *nr -rj.' «tp«• Declaraţia preşedintelui Sukar- legăturile poştale şi telegrafice în revoluţia culturală. A luat
no privind necesitatea unor mă­ ale ţării cu Sumatra centrală. colina Szechenyi, în apropiere cuvîntul apoi Rolf Lutzken-
Duminică seara ataşatul mili­ Maurer, Janos Fazekas, Vladi- te ale R. P. Romine, reprezen- suri hotărîte împotriva separa­ de capitala Ungariei. dorf, care a salutat această nouă.
tar naval şi al aerului al Uni­ mir Gheorghiu, Atanase Joja, fanţi ai presei. tiştilor din Sumatra este spriji­ Postul de radio Djakarta a mare realizate, care a fost fă'
unii Sovietice la Bucureşti, ge­ Anton Moisescu, Mibail Ralea, nită de către poporul indone­ anunţat că avioane ale forţelor Inaugurarea s-a făcut în pre­ cută cu contribuţia importantă
neral maior I. P. Juravlev, a o- acad. prof. dr. C. I. Parhon, Gh. Au luat parte şefii misiunilor zian. aeriene indoneziene au bombar­ zenţa ministrului Transporturi­ a Republicii DemBcrate Germa­
ferit o recepţie în saloanele am­ Stoica. diplomatice acreditaţi la Bucu­ dat oraşul Padang, sediul „gu­ lor şi Comunicaţiilor Istvan ne.
basadei U.R.S.S. cu prilejul ce­ reşti şi ataşaţi militari. Conformîndu-se hotărîrii gu­ vernului" rebelilor din Sumatra Kossa. Au participat membri ai
lei de a 40-a aniversări a Ar­ De asemenea, au luat parte vernului avioane şi nave mili­ centrală, precum şi localitatea guvernului, precum şi însărci­
matei Sovietice. membrii delegaţiei guvernamen­ In timpul recepţiei tovarăşii tare ale Indoneziei exercită învecinată Bukitingi. Posturile natul cu afaceri al R. D. Ger­
tale şl de partid din R. P. Un­ general maior I. P. Juravlev, a- blocada Sumatrei centrale în de radio ale acestor două oraşe
La recepţie au luat parte to­ gară care ne vizitează ţara, Kâ- taşatul militar al Uniunii So­ care s-a cuibărit grupul de se­ au fost atinse de bombe şi scoa­ înPentru crearea unei zone
varăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, dâr Jânos, Apro Antal, Kâllai vietice ia Bucureşti, Chivu Stoi­ paratişti. Conform dispoziţiei se din funcţiune. denudearizate Asia
Chivu Stoica, Gheorghe Apos­ Gvula, Szirmai Istvăn Nemetli ca, preşedintele Consiliului de
Miniştri al R. P. Romîne, Kâ- TOKIO 24 (Agerpres). — ponez. Sudzuki a protestat îm­

tol, general de armată Emil Kâroly, Sebeş Istvan şi Keleti dâr Jânos, prim secretar al C.C. TASS anunţă : Luînd cuvîntul potriva sprijinirii de către gu­

Bodnăraş, Petre Borilă, Nicolae Ferenc. al Partidului Muncitoresc Socia­ Macmillan despre politica la un mare miting la Tokio, vern a politicii americane agre­
Ceauşescu, general colonel A- La recepţie au participat mem­ list Ungar şi V. F. Nikolaev, Sudzuki, preşedintele partidului
lexandru Drăghici, Alexandru însărcinatul cu afaceri ad-inte- externă a guvernului britanic socialist din Japonia, a spus că sive şi a chemat din nou la în­
¦Moghioroş, Constantin Pîrvules- bri ai C. C. al P.M.R., miniş­ rim al Uniunii Sovietice la Bu­ in interesul securităţii Japoniei
cu, Dumitru Coliu, Leonte Rău- tri, conducători ai instituţiilor cureşti, au rostit toasturi. LONDRA 24 (Agerpres). — mului de televiziune al radio este necesar să se creeze în Asia fiinţarea în Asia a unei zone
tn, general colonel Leontin Să- centrale şi ai organizaţiilor l.uind cuvîntul în seara zilei de difuziunii britanice, primul mi­ o zonă denuclearizată.
obşteşti numeroşi generali şi o- Recepţia s-a desfăşurat într-o 21 februarie in cadrul progra- nistru al Angliei, Macmillan a denudearizate. J
Ştefan Voitec, Ion Gh. fiţeri superiori ai forţelor arma- aimosferă cordială, deosebit r Sudzuki a criticat cu vehe­
prietenească. (Agerpres). v menţă politica externă a guver­ La miting au luat de aseme­
nului Kişi. Actualul guvern al
Japoniei, a spus el, făcînd jocul nea cuvîntul Karaguti, preşedin­
S.U.A. nu poate rezolva proble­
mele care au o mare importanţă tele Consiliului general al sin­
pentru întreaga ţară. Sudzuki a
criticat guvernul pentru faptul dicatelor din Japonia, şi alţi ac­
că pînă în prezent nu a înche­
răspuns la întrebările unor zia­ iat un tratat de pace cu Uniu­ tivişti pe tărim social. Tofî vor-'
rişti cu privire la recenta sa că­ nea Sovietică şi pentru că spr-
' .-/WV jină politica agresivă a S.U.A. bitorii au subliniat necesitatea u-
care încercuiesc Uniunea So­
lătorie prin ţările Commonweal vietică şi China cu o reţea de nirii forţelor clasei muncitoare
Ihului. baze militare şi construiesc ast­
In urma plebiscitului popu­ fost proclamată fel de baze şi pe teritoriul ja­ in lupta pentru îmbunătăţirea
lar ce a avut loc la 21 febru­ Macmilîan a spus că primul
ministru al Indiei, Nehru, a a- vieţii oamenilor muncii, în apă­
Aarie 1958 în Siria şi Egipt, vut o atitudine pozitivă faţă de
cuvîntarea radiodifuzată din 4 rarea drepturilor democratice.
ianuarie in care Macmillan a
cînd popoarele acestor ţări au menţionat eventualitatea înche­ La miting au fost adoptate o
ierii unui pact de neagresiune
votat cu o majoritate impre­ Republica Arabă Unită cu Uniunea Sovietică. Nehru a declaraţie şi rezoluţii de protest
sionantă crearea Republicii A- aprobat de asemenea, a spus
rabe Unite, pe harta lumii, a Aacmillan, ideea participării An- împotriva militarizării ţării, îm­

ţlieî la tratative la nivel înalt. potriva înrăutăţirii condiţiilor

apărut un nou stat. Socotit ca Răspunzînd la întrebarea re- materiale de frai ale oamenilor
un răspuns pe care popoarele poarelor arabe şi a întregii,
arabe îl dau planurilor impe­ lumi iubitoare de pace. Siria armă puternică împotriva duş­ ciparea Irakului la pactul de la ieritoare la dezarmarea nucleară muncii. Participanţii la miting
manului comun care a atentat Bagdad — din care Iordania
îa libertatea şi independenţa nu face parte — au fost rezol­ Macmillan a spus că cele două au cerut demisia guvernului
popoarelor egiptean şi sirian vate, hotărlndu-se ca fiecare
rialiste de dezbinare şi de a- a fost în acele zile un frate — imperialismul. din părţi să-şi respecte obli­ războaie mondiale care au fost Kisi.
gaţiile asumate şi. acordurile
tragere a ţărilor din aceasta de nădejde al Egiptului, spri- Constituind un prim pas încheiate cu alte ţări. Gît de r \ iuse cu aşa numitul armament
regiune în combinaţii militare jinindu-l şi manifestîndu-şi de­ spre realizarea unităţii popoa­ reală este această clauză re­
imperialiste, ostile păcii şi se­ plina sa adeziune la cauza relor arabe, e şi firesc că pro­ iese evident dinfr-o altă pre­ •lasic au fost distrugătoare şi
curităţii. evenimentul consem­ dreaptă a poporului egiptean. clamarea ¦Republicii- Arabe- U- vedere a acordului irako-iorda-
nat ta 21 februarie 1958 are Anul trecut, cînd Siria a de­ nite să suscite un deosebit in­ nian, care subliniază că Irakul că el n-ar dori repetarea lor.
o deosebită importanţă în via­ venit ţinta atacurilor imperia­ teres în ţările arabe din Ori­ îşi asumă obligaţia de a aco­
liste, Egiptul a fost de aseme­ ent. Imediat după încheierea peri deficitul bugetului iorda­ lotuşi Macmillan a declarat
ţa politică internaţională. tratativelor dintre Egipt şi Si­ nian. In felul acesta, Iordania MIERCURI 26 FEBRUARIE 1958
ria, in cadrul cărora au fost se va afla sub controlul ira­ iară echivoc că guvernul englez
De mai multă vreme, a de­ nea solidar şi s-a declarat gata puse bazele noului stat, o de­ kului şi implicit al pactului de SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
venit limpede pentru oricine să lupte, dacă va fi nevoie, a- legaţie guvernamentală a Ye­ ta Bagdad. intenţionează să folosească ar­
că atif Egiptul cit. şi Siria sînt lături şi pentru apărarea popo­ menului, în frunte cu prinţul DEVA: Lumini verzi; PETROŞANI: HAŢEG: Vinovaţi fără vina; BARD

consecvente luptătoare pentru rului sirian. Un om obişnuit; Dracul păcălit; ALBA MARE: Cazul Rumeanţev; LONEA:
IULIA: înălţimi; BRAD: Discordia; Parada tinereţii ; APOLDU DE SUS:
independenţa naţională a lor, Solidaritatea frăţească a a- SEBEŞ: Asaltul fortului în munţi : Oameni curajoşi; ZLATNA: Ei iubeau
ILIA: Hazen şi Giamila; ORAŞTIE:
pentru o viaţă liberă, lipsită cestor popoare, lupta lor co­ Ora H; SIMERIA : Am fost mai tare; viaţa: TE1UŞ: Căpitanul din Koln.

de exploatare. Aceste ţări s-au mună pentru aceleaşi ţeluri

pronunţat întotdeauna cu fer­ le-a călit şi unit, ducînd la moştenitor El Badr, a sosit la Unitatea de luptă a Topoa­ ma nucleară. El a sp u s ; „Noi

mitate împotriva tuturor încer­ unirea acestor ţâri intr-un stat Cairo şi a discutat cu "preşe­ relor sirian şi egiptean, proc­ rebuie să lăsăm să se înţelea­ SELECŢ1UNI DIN PR< GRAMUL Dp RADIO

cărilor imperialiste de reveni­ democrat, condus de un pre­ dintele Nasser problema ade- lamată la 22 februarie 1958 gă clar că intr-un anumit sta­ Programul 1: 6,15 Jocuri populare 23,25 Muzică de estradă. Programul II:
diu vom folosi bomba cu hidro­ romîneşti) 6,30 Muzică uşoară) 7,10 14,03 Goncert de prînz; 15,00 Melodii
re la vechile orînduieli. la ve­ şedinte, puterea legislativă a- rării ulterioare a Yemenului la prin crearea Republicii Arabe gen". Melodii populare romîneşti; 7,40 Muzi­ populare romîneşti; 15,30 înregistrări
că pentru fanfară; 9,00 Muzică de de muzică uşoară primite din partea
chile lor poziţii avantajoase şi parţinind unui parlament li­ Republica Arabă Unită. Unite,- se bucură de sincera După părera lui Macmillan estradă; 9,30 „Vreau să ştiu”) 10,14 Radiodifuziunii ungare) 16,20 Jocuri
au luptat şi cu arma în mină, nie. problema care ar putea fi dis­ Soncert simfonic; 11,03 Teatru la mi­ populare romîneşti : 17,40 Gintă Mariă
Tot ca un ecou la proclama­ simpatie a tuturor partizanilor cutată cu cel mai mare succes crofon: „Lupii şi oile“s 13,05 Muzică Lătăreţu; 19,15 „Gîntecul săptămînii” :
atunci cînd a fost nevoie, 'pen­ Peste 700.000 "persoane au rea unităţii dintre popoarele păcii din lume. Tovarăşul Ion lâ io conferinţă la nivel înalt populară romînească! 14,00 Program „Nopţi cu lună-n Bucureşti”| 19,30 O-
este problema dezarmării. Aici, de muzică populară; 14,45 Muzică u- pera „Gio Gio-San” de Puccini) 22,30
tru menţinerea independenţei salutat sîmbăfă, 22 februarie Siriei şi Egiptului trebuie a- Gheorghe Maurer, "preşedintele i spus el, s-ar putea cădea de şoară; 15,05 Muzică) 16,00 Muzică u- Formaţii romîneşti de muzică uşoară;
acbfcf cu privire la instituirea şoară; 16,20 La microfon Rodicaj 18,30 23,15 Din muzica popoarelor.
cucerite 'cu preţul a numeroase 1958, la Cairo, , 'proclamarea mintitâ crearea Uniunii Fede-. Prezidiului Marii Adunări Na­ unui control asupra armei nu­ Muzică populară romînească : 19,05 Din
cleare şi cu privire la reduce­ viaţa muzicală a oraşelor şi regiuni­ BULETINE DE ŞTIRI : 5.00: 6,00)
jertfe. Republicii Arabe Unite printr- rale a regatelor Iordaniei şi 1- ţionale a Republicii Populare rea' corespunzătoare â ârma- lor patriei; 19,45 Răspundem ascultă­ 7,00) 11JDO; 13,00; 15,00) 17,00) 19,00;
rakului, în fruntea cărora se a- Romine, a trimis o telegramă torilor ) 20,55 Melodii populare romî­ 20,00: 22,00: 23,52 (programul I),
Neuitată va cămine pentru un mare miting. In mijlocul 14,00; 16,00: 18,00: 21,00: 23.00: (pro-

omenire lupta eroică pe care aclamaţiilor furtunoase, preşe­ flă reprezentanţi ai dinastiei de felicitare lui Gamal Abdel

a dus-o în anul 1956 Egiptul dintele Nasser a proclamat haşemite. Comen/ind unifica­ Nasser, iar "guvernul sovietic a

împotriva perfidului atac an- noul stat şi a rostit o cuvin- rea Iordaniei şi Irakului, un fost orintre primele rare a re­

glo-frnnco-israelian şi solidari­ tare în care a subliniat că uni­ corespondent din Amman su­ cunoscut Republica Arabă U -"

tatea 'de care acesta s-a bu­ tatea realizată intre popoarele bliniază că dificultăţile care nită.

curat din 'partea tuturor po- sirian şi egiptean reprezintă o s-au ivit în legătură cu narti- C. MACOVEI

NTV menlului clasic. neşti; 21,25 Muzică uşoară romînească; gramul II).

’ licjia f i admini,lia|ia ziarului slr 6 Marile nr. 9, Telefon: 188 -189.' Taxa plStlfS în numerar confonT’âpobîlG!' •Ifîrecjiiinil* (ienjuajţ M I R . nr. 236.320 din 6 noiembrie 1919. - Tiparul: Întreprinderea Poligrafica ,1 Mai* DEVA.