Page 86 - 1958-02

$ r u m u l 's o c i a i r s u i / L U t
acfc.,.,, ~ :
In anii din urină. în ţara noastră a luat o dezvoltare uriaşă construcţia
de termo şi hidrocentrale. Au fost date în folosinţă 24 de termocentrale
printre care cele de la Doiceşti, Ovidiu II, Singeorgiu de Pădure, Paroşeni
şi altele. Reţeaua de energie electrică a împînzit toate regiunile ţării. Numai
în primul cincinal; puterea instalată de energie electrică a crescut cu 540.000
kw (burgheziei i-au trebuit 14 ani ca să realizeze doar 329.000 kw putere
instalată).
In fotografie: un nou transformator de înaltă tensiune intrat nu de
mult în funcţiune.
Un nou tip de aparat de radio
La Institutul de cercetări
pentru tehnologia telecomuni­
caţiilor din Pragia a fost expe­
rimentat cu succes şi pus în
fabricaţie un nou tip de apa­
rat de radio în care tuburile
electronice sînt înlocuite prin
^005
Sudarea la rece a metalelor
Oamenii de ştiinţă din R.S.S.
Ucraineană au elaborat un pro­
cedeu de sudare la rece a meta­
lelor : acesta se bazează pe pro­
prietatea unor metale de a de­
veni fluide cînd sînt supuse u-
nor presiuni înalte. In această
stare metalele se îmbină solid
— mai ales aluminiul şi dura-
luminiul cu cuprul.
îmbinarea solidă a metalelor
se realizează cu ajutorul unui
instrument simplu care nu ne­
cesită vreun izvor de energie
termică sau electrică, nici fon-
danţi sau aliaje de lipit. Dispo­
zitivul este un fel de cleşte ma­
nual de o construcţie origina­
lă cu o greutate de numai 1,5
kg. In acest deşte se fixează
capelele conductorilor care tre­
buie sudaţi. La strîngerea cleş­
telui, la locul lipirii, se formea­
ză o presiune de cîteva mii de
Extinderea lucrărilor de
Nu este departe ziua cînd se
va putea săpa prin explodare,
în timp de cîteva luni, un lac
de acumulare în stepă cu un vo­
lum de cîteva milioane de me­
tri cubi. Exploziile vor dezveli
în acest scop straturile acvifere
şi apa va ţîşni şub formă de
fîntîni arteziene, umplînd gropi
uriaşe. Rezultate însemnate în
această direcţie au fost obţinute
prin puternica explozie experi­
mentală, efectuată recent la Ta-
gansai în apropiere de Taşkent.
In curînd artificierii vor reuşi
să arunce în aer munţi întregi,
lăsînd în locul lor suprafeţe
plane. Se pot arunca în aer con­
comitent milioane de metri cubi
de pămînt, cunoscînd anticipat
distanţa la care va fi proiecta­
tă roca.
La Tagansai a fost făcută să
explodeze o încărcătură de
1.000 de tone la o mare adînci-
me. A fost realizată pentru pri­
ma oară în lume o asemenea
explozie pentru aruncarea ma­
terialului.
La locul exploziei s-au săpat
un mare număr de puţuri şi în
acestea au fost instalate aproxi­
mativ 150 de aparate şi dispo­
zitive deosebit de rezistente,
special construite. Ele aveau
menirea să înregistreze toate
fenomenele ce urmau să aibă
loc în momentul exploziei. La
distanţa de 600, 1.200 şi 2.400
metri respectiv au fost instala­
te aparate de filmat sensibile.
Pentru a dirija de la distan­
ţă toate aceste mijloace tehnice
au fost pozate peste 60 km de
cabluri.
In momentul dezvoltării mă-
S mente împrăştiate din roci.
nouă semiconductori cu o du­
rată de serviciu mult mai ma­
re. Aparatul are o greutate de
850 gr. şi are dimensiunile de
17x11x4 c m .’El este alimentat
cu o baterie de lanternă de bu­
zunar, ou o durată de funcţio­
nare de coa. 60 de ore.
atmosfere, care într-o secundă
sudează capetele conductorilor.
Cu acest cleşte manual se
pot suda conductori cu un dia­
metru de pînă la 3,5 mm. Dis­
pozitive simple permit de ase­
menea să se sudeze la rece
conductori de grosime mai ma­
re şi bare conductoare de cu­
rent din aluminiu sau cupru cu
o grosime de 6 mm şi o lăţime
de 60 mm.
Procedeul sudării la rece se
aplică în industria electroteh­
nică la montarea subslaţiiior e-
lectrice, a instalaţiilor de distri­
buţie, la construirea liniilor de
telecomunicaţii şi la confecţio­
narea cablurilor.
Autorii acestui nou procedeu
de sudură la rece sînt acad.
Konstantin Hrenov şi candida­
tul în ştiinţe tehnice Grigori
Sahaţki.
xime a energiei exploziei s-a
înălţat o trombă de pămînt în
lăţime de 200 metri şi cu o înăl­
ţime de 400 metri. In cîteva se­
cunde au fost împrăştiate pe o
rază de un kilometru sute de
mii de metri cubi de pămînt.
S-a format un crater uriaş în
diametru de 180 metri. Adînci-
mea lui vizibilă atinge 42 me­
tri.
Pe baza datelor obţinute de
pe urma exploziei de la Tagan­
sai se va putea acum proceda
la lărgirea albiei rîului siberian
Angara, în care scop va fi ne­
cesar să se facă să explodeze
sub fundul rîului o încărcătură
cînfărind aproximativ 30.000
de tone.
Lărgirea albiei acestui rîu
este necesară pentru accelera­
rea umplerii lacului de acumu­
lare al hidrocentralei Bratsk,
ceea ce ar necesita în condiţiile
obişnuite aproape cinci ani.
In urma studierii materiale­
lor rezultate din înregistrarea
exploziei de la Tagansai, seis­
mologii Institutului de matema­
tică şi mecanică al Academiei
de Ştiinţe a R.S.S. Uzbece, au
obţinut date precise asupra
structurii scoarţei terestre de ne
teritoriul Uzbekistanului pînă
la o adîncime de 50 km.
Pe baza înregistrărilor osci­
laţiilor pămîntului, efecluate de
aproape 40 de staţii seismice
din Asia centrală, a fost deter­
minată durata de parcurs a un­
delor seismice de diferite ti­
puri de la focarul exploziei şi
pînă în locul înregistrării. Prin­
tre altele, o undă longiludinală
directă ă ajuns după şapte se
ŞTIINŢA SOVIETICA
la exp o zijia universală de la B ruxelles
La expoziţia universală de la
Bruxelles vor ji prezentate ma­
chete ale primilor doi sateliţi
artificiali ai pămintului. Vizita­
torii vor putea examina dispo­
zitivele şi aparatele acestor la­
boratoare cosmice zburătoare
realizate de oamenii de ştiinţă
sovietici.
La Bruxelles sînt expediate
exponate ilustrind cercetările
din domeniul fizicii nucleare e-
fectuafe pe scară largă in
U.R.S.S. Prezintă interes un
mare contor cilindric, cu aju­
torul căruia se va demonstra
fisiunea spontană a nucleelor
grele. Acesta este un tub gros,
înalt de 3,5 metri, pe a cărui
suprafaţă interioară este apli­
cat un strat subţire de oxid de
uraniu. In momentul fisiunii
spontane a uraniului se produc
două fragmente nucleare care
sînt expulzate cu mare viteză
in cavitatea contorului umplut
cu gaze provocină ionizarea lor.
Ionii se acumulează cu ajutorul
unui cîmp electric generat intre
firul şi corpul contorului şi la
intrarea amplificatorului raclio-
tehnic se produce o impulsie de
tensiune. Impulsia amplificată
este înregistrată de un oscilo-
AC UM ULATOARE
MINUSCULE
Fabrica „Leninskaia Iskra“
din Leningrad a pus la punct
producţia de acumulatoare alca­
line minuscule. Cîteva aseme­
nea piese pot încăpea uşor în­
tr-o cutiuţă de chibrituri.
Aceste acumulatoare erme­
tice sînt destinate lanternelor
electrice de buzunar obişnuite.
Folosirea noii surse de energie
în locul elementelor uscate o-
bişnuite oferă mari avantaje
practice. După consumarea re­
zervei de energie acumulatorul
alcalin nu trebuie aruncat, el
putînd fi uşor reîncărcat. In a-
cest scop, cu ajutorul unui dis­
pozitiv simplu este suficient să
se conecteze lanterna la reţeaua
electrică de curent alternativ.
S-au şi produs aproximativ
10.000 de acumulatoare minia­
turale pentru întreprinderile din
Moscova şi Kiev. Anul acesta,
fabrica va produce peste
100.000 de asemenea acumula­
toare.
Se prevede fabricarea în serie
a unor acumulatoare şi mai
mici. Prototipurile acestora au
şi fost realizate în laboratoarele
Institutului de cercetări pentru
acumulatoare. Destinaţia aces­
tei inovaţii originale este am­
plificarea sunetului în aparatele
pe care le folosesc oamenii cu
auzul slab.
explodare
cunde şi jumătate pînă ia staţia
seismică de la Taşkent.
Pe baza studierii acesto" da­
te, oamenii de ştiinţă au stabi­
lit că grosimea primului strat
al scoarţei pămîntului din zo­
na R.S.S. Uzbece, alcătuit din
depuneri recente — ’oes, prun-
diş şi alte roci, este de aproxi­
mativ 5 km. Al doilea strat ¦—
de granit — are o grosime de
30 de km., iar al treilea - - de
bazalt de 15 km.
° Un institut de cercetări din
Anglia a reuşit să aplice în
practică conservarea laptelui
cu ajutorul ultrasunetului.
Laptele pasteurizat se toarnă
în vacumuri de poliethylenă
unde îngheaţă, fiind supus efec­
telor ultrasunetului. Laptele
conservat în felul acesta rămî-
ne proaspăt un an întreg. Cî­
teva întreprinderi engleze au
început să producă instalaţii
pentru conservarea laptelui cu
ajutorul ultrasunetului.
® Vulcanul Etna din Sicilia
are un crater nou. Recent, oa­
menii de ştiinţă italieni au ob­
servat că la o înălţime de apro­
ximativ 3 000 de metri s-a des­
chis un nou crater, din care
curge lavă. Craterul s-a format
în partea de nord-vesf a cra­
terului principal al vulcanului.
® După o cercetare îndelun­
gată a bolţii cereşti, astronomii
japonezi au constatat că norii
de pe planeta Marte sînt ase­
mănători cu cei de pe Pămînt
Nr. 994'
Sticla înlocuieşte... otelul
„Svam" — aceasta este de­ Din oţelul din sticlă se pot con­
numirea sub care sînt cunoscu­ fecţiona plăci pentru planşeuri ...Potrivit statisticilor întoc­
te materialele anizotrope din fi­ frumoase şi trainice, blocuri mite de UNESCO, 240 milioane
bre de sticlă, cărora li se mai prefabricate pentru pereţi, aco­ de oameni vizitează săptămînal
spune „oţel din sticlă". Acest perişuri semitransparente, plăci un număr de- 130.000 de cine­
graf catodic şi transformată în material a fost obţinut după ce pentru ferestre sau uşi. Noul matografe din lume. In întrea­
oamenii de ştiinţă au descope­ material uşurează simţitor mun­ ga lume se produc anual 2.000
semnale sonore şi luminoase. rit remarcabilele calităţi ale fi­ ca constructorilor scutindu-1 de filme.
Printre alte exponate vizita­ brelor foarte subţiri de sticlă. mecanismele mult prea volumi­
Cîteva zeci de mii de fibre mi­ noase. Greutatea unui metru ...In R. P. Polonă circulau
torii vor avea prilejul să exami­ croscopice înmănunchiate şi pu­ pătrat de „Svam" este de zece anul trecut 553.333 de autove­
neze „un amplificator al timpu­ se într-un mediu liant cores­ ori mai mică decît a unui me­ hicule. Această cifră include
lui" — aparat pentru fotografie­ punzător dau un material cu to­ tru pătrat de beton armat. O 318.000 motociclete, 166.000
rea proceselor rapide — des­ tul nou. In ce priveşte trăinicia, placă uriaşă de „oţel din sticlă" autocamioane, 62.000 turisme
cărcări prin scintei, explozii şi acest material poate concura cu şi aproape 6.000 autobuse.
altele. Cu ajutorul acestui apa­ oţelul, fiind de aproape cinci va putea îi ridicată de doi oa­
rat se pot obţine pînă la 30 de ori mai uşor decît acesta. meni. Acest material nu va fi ...La Şanhai (R. P. Chineză)
milioane de fotograme pe se­ folosit numai în construcţii. Din a fost fabricat cu succes un
cundă. In prezent în laboratoarele „Svam" se pot fabrica carose­ prototip de aparat fotografic
de structuri anizotrope ale Aca­ rii pentru automobile, cisterne, după modelul aparatului ger­
Exponatele sovietice vor ilus­ demiei de Ştiinţe a U.R.S.S. vagoane, mobilă şi jucării — man „Leika“. Pentru anul 1958
tra cercetările in domeniul mi- funcţionează un cuptor electric care au avantajul că sînt trai­ s-a prevăzut producţia a t .000
croelementelor şi influenţa lor special pentru topirea sticlei. nice, uşoare şi nu sînt supuse de astfel de aparate care vor
asupra organismului viu. S-a Cu ajutorul lui se pot obţine coroziunii. purta numele de „Şanhai-58".
stabilit că celulele vii posedă materiale „Svam" cu cele mai
proprietatea de a acumula ele­ diferite însuşiri mecanice. In prezent una din uzinele ...De curînd în portul IIau-
mentele împrăştiate din sol. A- din Leningrad se pregăteşte gesund (Norvegia) s-a scufun­
ceastă proprietate poate fi folo­ Noul material va fi întrebuin­ pentru a produce pe scară in­ dat datorită supraîncărcării,
sită atit în agricultură cit şi la ţat în primul rînd în construcţii. dustrială acest material. ultima navă militară norvegia­
prospectarea geologică a sub­ nă cu pînze. Este vorba de co­
stanţelor minerale utile, mai a- Un fen o m en interesant verta cu pînze „Nordstjernen",
les pentru identificarea de ele­ construită in 1862, care, după
In ultimul timp s-a observat nord, iar în partea de est a
un fenomen interesant — încăl­ Mării Nordului au apărut sar­ 7 ani, a reprezentat Norvegia
zirea - generală a pămîntului. cu prilejul deschiderii Canalu­
Din această cauză temperatura dele, venite de pe ţărmurile lui de Suez. Apa a pătruns cu
Spaniei şi Portugaliei. o asemenea viteză în nava su­
praîncărcată, înalt aceasta s-a
scufundat imediat.
La expoziţie va fi de aseme­ apei Mării Nordului a crescut 1H E L IO B U C A T A R IA :
nea prezentat un microscop de cu 0,2—0,6 grade. La primul
televiziune construit la Institu­ aspect această schimbare ar pă­
tul electrotehnic de telecomuni­
caţii din Leningrad. El este al­ rea neînsemnată, totuşi ea a Este timpul primului. Gol- fost proiectate şi construite “
exercitat o deosebită influenţă
cătuit dintr-un microscop puter­ asupra vieţuitoarelor marine. hoznicii care lucrează pe cîmp 'de colaboratorii ştiinţifici ai •
nic obişnuit, dintr-un fotomul­ Astfel merlanii emigrează în
tiplicator care transformă în masă de pe coastele Norvegiei se adună la tabără. Pe mese Universităţii de Stat. din Uz- *
semnale electrice razele lumi­ în apele Groenlandei de sud,
noase captate de dispozitivul insulelor urşilor şi arhipelagu­ se aşează farfuriile cu supă bekistan. lietiocuptoarele pin- *
optic al microscopului, dintr-un lui Spitzberg. Focile se mută
aparataj special pentru ampli­ de pe coastele Groenlandei spre caldă, mâncare de carne, ceai t-e fără hornuri, precum şi he- L
ficarea şi transmiterea acestor
—O— tare. Colhoznicii sînt multa- Uofierbătoarele create de ei L
semnale pe ecranul de televi­
ziune, precum şi dintr-un bloc ?5PRACTIKA 6i miti de priceperea bucătarului. au dat rezultate bune cu pri- L
separat de alimentare.
Aparatul fotografic „Practi- S-ar părea că nu este ni- Ujal încercărilor. ţ
Microscopul funcţionează nu ka“, care a fost fabricat în R.D.
numai in domeniul razelor vizi­ Germană, înlocuieşte cu succes mic neobişnuit aici. Totuşi, A. Kocinev, candidai în şti- I
bile, ci şi in al celor invizibile aparatele de filmat, fiind în
din spectrul solar. Receptorul unele privinţe chiar superior a- oriclt ai căuta, in apropiere inie fizico-matematice, a creat L
de semnale poate fi îndepărtat cestora. In caseta aparatului se
de microscopul de televiziune află un film de 17 m, pe care nu vei găsi nici o sobă sau un aparat interesant. După L
jună la o distanţă de 70 me­ se pol fixa 400 imagini.
tri. măcar vreun foc Ia care să seun proiect al lui, la uzina L
Construcţia aparatului permi­
Exponatele sovietice prezen­ te să se facă fotografii separate fi fiert mâncarea. „Kinap" din Samarkand a L
tate la expoziţia universală de cu intervale dinainte stabilite,
la Bruxelles dovedesc marea sau să se fotografieze continuu, Secretul acestei bucătării creat recent un licliofier- "
amploare a lucrărilor de cerce­ ca la aparatul de filmat.
tări din U.R.S.S. Jn această or­ neobişnuite este sim plu: min- ’dtor portativ. El este format $
dine de idei este interesant de
subliniat că în timp ce în 1914 carea a fost pregătită cu aju- dintr-un mic cazan cu trei o- *
în Rusia existau 289 de institu­
ţii ştiinţifice şi 10.000 de lucră­ torul soarelui. Aici, Ia cîmp, E“nzi mobile. Aparatul este ;
tori ştiinţifici, in 1957 în au fost instalate nişte aparate ly 0r! com°d & simplu de uti- L
U.R.S.S. se numărau 2.756 de
instituţii ştiinţifice, in care lu­ cu oglinzi, semăntnd cu nişte
crau 289.000 de cercetători proiectoare. Acestea sînt aşa- C. Minşakov, conferenţiar *
zisele helioruptoare şi helio- la catedra de optică, a creat L
stUniifici. fierbătoare. Sînt de ajuns 30- de asemenea un aparat origi- -
40 minute pentru ca ceaiul nai pentru transformarea anei I
să fiarbă în aceste heliofierbă- sărate în apă potabilă. Apara- .
tul funcţionează pe baza unei I
toare.
pre„I,np„a„raJapasruapt,eel,,eor\u„aăxcepsnt,rrenăajuittoes,e„ oglinzi metalice conca\ ve. C¦u ;"
pot aI“torul acestui aparat, apa ;
crilăm celor mai sărate lacuri sau l
tite. Aceste bucătării sînt de-
osebit de practice pentru cîmp tzv°are devine potabilă. ^ El ,
sau pentru regiunile de desert es ţ ?. un deosebit ajutor .
u„ n„ Aden lUipn rsneeşften cn o. nmnb,uhs„tihbiilIu»»l/. g ^ l O g U O T SC U C e r c e t ă t o r i l o r .
care lucrează in regiunile cu “
Ele îşi găsesc o largă aplicare apă sărată.
în cadrul expediţiilor, ăl ex­ A fost de asemenea rezol- L
cursiilor îndepărtate, în tabe­ vată problema obţinerii ghe- i
Produse petrolifere din rocă
rele grupurilor de geologi. A- iil cu ajutorul energiei solare. L
Petroliştii din Baku au ela­ trecînd prin această instalaţie, se ceste bucătării vor fi primite Apa încălzită cu ajutorul o î
borat un procedeu termic de ex­ transformă în nisip curat cu
tracţie a combustibilului lichid granulaţie fină, care constituie cu plăcere şî de către gospo- nergîei solare se evaporă Va- î
din rocă. dine. Cu ajutorul helioapara- Bor'd sînt dirijaţi spre un gr- L
t,el¦,or se poate gah in ori.ce zi• Ţnetornaetoarzăcu!aamfpo,niCaQc cacrdeefudn!cn- ;L
In împrejurimile oraşului Ba­
ku, capitala Azerbaidjanului, o bună materie primă pentru însorită din an. fr7rr;Aereje obişnuite de uz I
se află muntele Kirmaku, care producţia diferitelor materiale
le construcţii. Aceste „heliobiicătării" au casnic,
« 9 * f 9’>4 -«--O O O r. Q. » a
prezintă un uriaş rezervor pe Această instalaţie experimen­ Construirea unui pod gigantic
frolifer. Muntele se compune tală realizată de petroliştii din
din straiuri rare de argilă care Baku în colaborare cu oamenii La sfîrşitul anului trecut la cul cu grinzi de oţel cu inimă
alternează cu straturi groase de ştiinţă de la Institutul pentru întreprinderea centrală de stat plină a acestui pod va fi cu
de nisipuri îmbibate din abun­ proiectarea de întreprinderi ale de construcţii rutiere şi fero­ mult mai mare decîî al celui
denţă cu ţiţei. Potrivit datelor industriei petrolului din Azer­ viare din Cehoslovacia au în­ mai mare pod de acest tip şi
rezultate din prospecţiu si, fie baidjan, a trecut cu succes în­ ceput pregătirile în vederea anume podul Rainbow dintre
care metru cub de rocă din c&r.- cercările. construirii unui pod în arc cu Statele Unite şi Canada, care
este format muntele, conţine te In prezent la institut este pe grinzi de oţel cu inimă plină, trece peste cascada Niagara.
medie 150 kg. de combustibil terminate elaborarea proiectului care va fi cel mai mare pod de
Straturile petrolifere alterează unei instalaţii industriale de a- acest tip din lume. BATERIE
la suprafaţă. Cu ajutorul unei cest tip pentru tratamentul ter
instalaţii speciale, din ţiţeiu1 mic al rocilor muntelui Kirma Noul pod va trece peste la­ SOLARĂ
conţinut în rocă se obţin prin ku. Capacitatea instalaţiei va cul de acumulare de pe rîu!
distilare benzină şi motorină. depăşi 10.000 tone de rocă în Vltava, care va fi format după Un grup de colaboratori
După eliminarea ţiţeiu’ui, roca, 24 de ore. ce se va fi terminat construi­ ştiinţifici ai Institutului de fizi­
rea barajului de la Orlik. Ar­ că tehnică din Leningrad a rea­
lizat, sub îndrumarea profeso­
tru construirea unei conducte rului V. Tueikevici, o baterie
petrolifere. Bambusul s-a dove­ solară de siliciu, care permite
dit a fi trainic şi impermeabil ca fără să se folosească vreun
mecanism de antrenare să se
şi că pe această planetă exis­ cbeţel de 100 de grame se pol 0 In oraşul Zwickau (R. D. transforme energia luminii so­
tă furtuni tropicale. Observaţii­ prepara 5 —10 litri de băutură Germană), a fost dată în ex­ lare în energie electrică.
le astronomilor japonezi au cu gust de bere. ploatare o Fabrică de cărămizi
confirmat presupunerea că pe din cenuşă de cărbuni de piatră. Randamentul acestei baterii
Marte există straturi cu diferi­ este extrem de ridicat: se folo­
te presiuni atmosferice. 8 In R. Cehoslovacă a fost Fabrica va produce zilnic seşte 8 —10 la sută din radiaţia
solară. Bateria se prezintă ca o
0 Italia pregăteşte trimiterea creat un nou tip de autocamion 25.000 de cărămizi. Cărămizile placă de siliciu cu electrozi fi­
la Polul Sud a unei expediţii xaţi pe ea. Un fascicul incident
compuse din 14 membri care de mare tracţiune „Tatra-141", din cenuşă sînt de două ori mai de raze solare este transfor­
urmează să întreprindă cerce­ mat în energie electrică.
tări biologice, geologice, geo­ El este prevăzut cu o platfor­ uşoare decît cele obişnuite şi
grafice şi geofizice. Potrivii ma specială care permite o în­ sînt la fel de rezistente. Greutatea a constat în găsi­
planului, expediţia urmează să rea unui material cu proprietăţi
plece în luna mai şi să active cărcătură de 100 tone. ,A. 0 In Elveţia a fost fabricat fotoelectrice determinate. S-a
ze în zona norvegiană a Polu­ constatat că materialul cel mai
lui Sud. Exploratorii italieni in Q In Suedia a fost elaborată un ceas cu un diametru de 11 adecvat este siliciul pur. Bate­
o metodă de „încălzire" a rîu- mm. El cîntăreşte 0,93 gr. Lun­ ria ă fost construită şi funcţio­
tenţionează să construiască o rilor în timpul iernii. Pe fundul gimea indicatoarelor este de 2,4 nează în bune condiţii.
rîului se aşează conducte (ţevi mm. şi 1,3 mm.
bază de unde să-şi poată con­ Bateria solară va pulea fi fo­
găurite, prin care se dă dru ® La Sucijou, în R. P. Chine­ losită pentru alimentarea apa­
tinua cercetările pînă în luna mul rnui curent de aer com­ ză, au fost descoperite nişte ratelor de radio în locurile unde
primat. Ţîşnind din găuri, aerul cuie de bambus cu o vechime nu există reţea electrică, prp-
martie 1959. In deplasările lor comprimat provoacă un curent de 1000 de ani. Aceste cuie pă­ cum şi pentru alimentarea di­
intre straturile inferioare calde trate au o lungime de 3,3 cm. feritelor aparate de măsurat.
italienii se vor folosi de elicop­ Ele au fost descoperite în vesti­
tere. de apă şî cele superioare, ceea ta pagodă Huciu, ridicată pe la
® In ora şui Wîoclaw din ce împiedică îngheţarea rîului.
P. P. Polonă se fabrică praf de ® Pb înşula Borneo (Indo­ sfîrşitul domniei celor 5 dinas­
nezia) există mari caniiiăfi de tii (891 925 e n.J. Ele erau
bere. Din conţinutul unui pa- bambus de o cablate superioa­ folosite pentru a fixa basorelie­
ră. Recent, tu Ipi noIe de bambus furile din lut pe pereţii de că­
au fost folosite cu su ces pen­ rămidă.