Page 9 - 1958-02
P. 9

\

                                                                                             PR'OIETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1ŢI-VA!                                                                                                                                                                                         t\

                                                                                                                                                                                    CONSTRICTORI!

                                                                                                                                                                                    r}n uilimţiuiai'w, aLeg^ril&tA de, d&putali ut

                                                                                                                                                                                    ila h irilt popa fam d a ţi patriei coitMimefu iimbiT

                                                                                                                                                                                    c&, iejfiiae, ţi da calitatei. <TZe&pcetaţi pLatiaL

                                                                                                                                                                                    li daţi la immea ia faloiinfă e&aifaaeţiile In-

Anuî X Nr. 975                               Marţi 4 februarie 1958                                                                     4 pagini 20 bani                             ccpatc !

                                                                                                                                                                                    *> r«.i|..

               /\r'\s^J\rr\rm+f\rn*'*J\                                                                                 w m m am                                                    Tratatul marii prietenii

Candidaţi                                                                                                                                                                              Poporul roinîn, oameni ai muncii din       cetluită cu sîngele vărsat de neînfricaţii       leagă poporul romîn şi poporul sovie­
                                                                                                                                                                                    fabrici şi uzine, ţărani muncitori de la      ostaşi sovietici în grelele lupte pentru         tic, o constituie, fără îndoială, rezul­
ai F. D. P.                                                                                                                                                                         sate, intelectuali, sărbătoresc cu toţii      eliberarea de sub jugul fascist a popo­          tatele tratativelor romîno-sovietice ce
                                                                                                                                                                                    astăzi o memorabilă dată în istoria pa­       rului romîn, obidit şi exploatat. Neşter­        au avut Ioc la Moscova la sfîrşitu! a-
                                             Bilanţ îm bucurător                                                                        CETĂŢENI!                                   triei noastre libere şi independente. Se      se vor rămîne în amintirea poporului             iiului 1956. Dînd dovadă de deplinii
                                                                                                                                                                                    împlinesc azi 10 ani de cinci la Mos­         noslrw faptele de eroism săvîrşite de            înţelegere, Uniunea Sovietică ne-a a-
                                               De la ultimele alegeri de de­                 sfatului popular comunal.                  verificaţi listele                          cova, la 4 februarie 1948, a fost sem­        ostaşii sovietici şi romîni în lupta cot         cordat un preţios sprijin material, teh­
                                             putaţi in sfaturile populare, co­                                                                                                      nat Tratatul de prietenie, colaborare şi      la cot împotriva duşmanului înrăit al            nic şi financiar — de o marc impor­
                                             muna Rişculiţa din raionul Brad                 Cei 33 de agitatori din comu­                                                          asistenţă mutuală intre Uniunea Sovie­        popoarelor — fascismul, neuitate vor             tanţă pentru dezvoltarea noastră eco­
                                             a obţinut realizări Însemnate.                                                                                                         tică şi Republica Populară Romină.            rămîne clipele în care ostaşii sovietici         nomică şi pentru învingerea unor greu­
                                                                                             nă, printre care Toader Rişcu-             de alegători l                                                                            eliberatori, pătrundeau — rînd pe rînd           tăţi cauzate de seceta din anul 1956.
                                               Radioficarea satului Rişculiţa,                                                                                                         Prietenia de veacuri, tradiţionala         — în satele şi oraşele de pe intreg cu­          In baza acordului încheiat atunci, in
                                             ridicarea in roşu a şcolii ele­                 ţa, învăţătoarea Lidia Răbeanu                                                         prietenie care leagă de sute de ani po­       prinsul patriei.                                 anul care a trecut, ţara noastră a
                                             mentare de 7 ani, podul de ci­                                                                                                         poarele sovietice şi romîn, care le-a                                                          primit, pc lingă alte produse, canti­
                                             ment peste Valea Dirjeni, Înfiin­               şi utemista Ana Jula, vorbind                                •c<»*•••• •«•««•          unit în lupta împotriva asupritorilor, a         Perioada care a trecut de la semna­           tăţi însemnate dc cocs, minereuri şi
                                             ţarea unei întovărăşiri agricole                                                                                                       jefuitorilor, a fost aslfel consfinţită in­   rea Tratatului dc prietenie, colaborare          lero-aiiaje necesare industriei siderur­
                                             cu o anexă zootehnică, în care                  cetăţenilor despre aceste reali­           i ' ...........                       \     tr-un document de uriaşă însemnătate          şi asistenţă mutuală dintre ţara noas­           gice de la Hunedoara şi Reşiţa.
                                             au intrat 126 de familii, amena­                                                           f Comitetele executive ale sfa- ţ           pentru mersul spre socialism al pa­           tră si Uniunea Sovietică a fost o peri­
                                             jarea casei de naşteri şi a dis­                zări, nu uită să le amintească                                                         triei noastre libere, independente, care      oadă plină de realizări pentru Republi­             O largă dezvoltare au cunoscut in
                                             pensarului medical, împrejmui­                                                             Ttarilor populare au afişat co- î           doar de citeva săptăuiini alungase ulti­      ca Populară Romină, pentru poporul               aceşti ultimi 10 ani relaţiile culturale
                                             rea sfatului popular, sint numai                şi de faptul că la ele au contri­          I pil de pe listele de alegători *          mul reprezentant al monarhici şi pro­         nostru. Sprijinindu-se pe această mare           şi ştiinţifice dintre ţara noastră şi
                                             citeva din înfăptuirile obţinute                                                           ţ pentru alegerile din 2 martie ţ           clamase Republica Populara Romină.            prietenie, pe prietenia cu toate ţările so­      Uniunea Sovietică — ca important
                                             cu sprijinul şi munca deputaţilor               buit in bună măsură şi actualii            ţ 1958. Toţi cetăţenii cu drept j           Era pentru prima dată în istoria ţării        cialiste, poporul rottiin şi-a consolidat        mijloc de cunoaştere reciprocă şi d*
                                                                                                                                                                                     noastre cînd încheiam un tratat de a-        independenţa şi a dobîndit succese de            folosire a experienţei înaintate. Oame­
                                                                                             candidaţi de deputaţi ca : Victo­                                                      lianţă cu o mare putere pe bază de e-                                                          nii muncii din patria noastră aprecia­
                                                                                                                                                                                    galitale, pe bază de avantaje reciproce,      -----------------------------------------------  ză si preţuiesc valoroasa experienţă
                                                                                             ria Micluţa — responsabila Co­             ! de vot au posibilitatea să j              pe baza sprijinului frăţesc şi dezintere­                                                      sovietică in toate domeniile de activi­
                                                                                                                                        l controleze la centrele de afi- !          sat pe care o mare putere îl acorda u-         10 ani de la semnarea                           tate. Numeroase delegaţii de oameni
                                                                                             misiei de femei, Nicolae Luca                                                           nui popor mic, pentru înflorirea şi re­       Tratatului de prietenie                          de cultură şi ştiinţă, dc tineri, de
                                                                                                                                                                                     naşterea sa. Spre deosebire de trata­         colaborare şi asistenţă                         specialişti, au vizitat Uniunea Sovie­
                                                                                             — preşedintele întovărăşirii,              t şare a listelor dacă sint in- ţ            tele înjositoare impuse in trecut ţării                                                        tică pentru a învăţa şi aplica şi in,
                                                                                                                                                                                    noastre de către guvernele capitaliste,              mutuală dintre                             întreprinderile noastre sau pe ogoare,
                                                                                             Ioan Buftea — secretarul orga­             *. scrişi in aceste liste, să jacd j        cu mari capitaluri investite în ioate              R.P.R. şi U.R.S.S.                           bogata experienţă a specialiştilor so­
                                                                                                                                                                                     ramurile economiei ţării noastre, Tra­                                                         vietici.
                                                                                             nizaţiei de bază U.T.M. din în­                                                        tatul încheiat acutn un deceniu cu U-                                                   \
                                                                                                                                                                                    niunea Sovietică sc bazează pe măre­                                                               Dar. înafară de toate acestea ’—
                                                                                             tovărăşire şi alţii.  GH. L.               * intînipinare la sfatul popular ;          ţele idei ale internaţionalismului pro­       prestigiu în măreaţa operă de constru­            poate mai presus deeit orice — prie­
                                                                                                                                                                                     letar.                                       ire a socialismului.                             tenia indestructibilă romîno-sovietică,
         IOSIF GOTOŢ                         Primul meu vot                                                                             | respectiv în cazul cînd consta- j                                                                                                         unitatea de monolit a întregului lagăr
                                                                                                                                                                                        Relaţiile dintre Uniunea Sovietică şi        Ajutorul economic dezinteresat — in           socialist, în frunte cu Uniunea Sovie­
şeful exploatării carbonifere Vulcan,                                                                                                   !’ tă vreo.omisiune sau greşeală ţ    î      ţara noastră, proclamate acum 10 ani,        maşini, utilaje, iu instalaţii complexe,          tică are o imensă însemnătate inter­
este candidat în circumscripţia elec­                                                                                                   in întocmirea listelor.•                    sint menite să servească celor mai            iu diferite materii prime de primă im­            naţională, ea reprezentînd o forţă pu­
torală raională nr. 34 — .Vulcan.                                                                                                                                                    scumpe interese ale oamenilor muncii         portanţă — acordat în momentele                   ternică, o stavilă de netrecut în faţn
                                               Sint in virstă de 18 ani. In                  votul meu candidaţilor pe care             Este o îndatorire cetăje-1                   din patria noastră — intereselor victo­      grele de către Uniunea Sovietică a                acelora care ar încerca să atenteze la
        TRAIAN PIRVA                         conformitate cu articolul 94 din                i-am propus, ştiind că aceştia                                                          riei construirii socialismului, luptei îm­   făcut ca ţara noastră să lichideze 5n-            libertatea lagărului păcii şi socialis­
                                             Constituţia R.P.R., toţi cetăţe­                se vor strădui să respecte înda­           | nească să controlaţi listele ţ             potriva acelora care mai tînjesc după        Ir-tm timp relativ scurt înapoierea eco­          mului. in faţa pregătirilor intense de
preşedintele Consiliului sindical lo­        nii care au împlinit virsta de                  toririle ce le revin ca deputaţi.                                                       vremurile apuse irevocabil, pentru tot­      nomică moştenită de la regimul bur-               război pe care le fac în prezent ţările
 cal Deva, este? candidat în circum­         18 ani au dreptul la vot. Prin­                                                            f de alegători si să verifleali î*          deauna. Ua temelia relaţiilor noi dintre      ghezo-moşiercsc, şi să-şi creeze o in­            capitaliste din Occident, prietenia ro-
                                             tre aceştia mă număr şi eu.                                                   L1A GOIA      dacă aţi fost înscrişi in aces-             tara noastră şi marea noastră prie­          dustrie proprie puternică, cu nume­               mîno-sovietică capătă o importanţă şi
   scripţia electorală orăşenească                                                                operatoare la Centrul de radioficare                                               tenă de la răsărit, ca şi în prietenia       roase ramuri importante despre care               mai mare, devine un simbol al libertă­
                tuv 8 Deva.                     Lucrez la staţia de radioji-                                                            f te liste pentru a vă putea e-              care leagă poporul romîn de -celelalte        nici nu putea fi vorba in trecut. As-            ţii şi păcii.
                                             care din comuna Baia de Gris.                                           Baia de Cris                                                    popoare care construiesc socialismul,         tăzi, ţara noastră nu mai e Roiuinia
                                             In aceste zile se transmit prin                                                            \ xercila dreptul de vot.                    s-au statornicit principiile deplinei ega­   eininamente-agricolu, ci Republica
                                             staţia noastră îndrumări preţi­                                                                                                         lităţi in drepturi, ale neamestecului re­     Populară Roinînă, ţară care exportă
                                             oase pentru alegători. Ştiu ca                                                             ¦V*-*****•»*     «-»»«»»•*»»*#**••••         ciproc in treburile interne, ale respcc-     utilaj petrolifer, tractoare şi alte nu­
                                             atare ce voi avea de ţăicut în                                                                                                          tării stricte a suveranităţii naţionale,      meroase articole industriale în cele mai
                                             ziua alegerilor. Am verificat lis­                                                                                                      ale colaborării şi intr-ajutorării frăţeşti   iridepărtatc colţuri ale lum ii; ţară in
                                             tele de alegatori expuse la sfa­                                                                                                        — principii proclamate, după cum se           care, cu ajutorul Uniunii Sovietice,
                                             tul popular şi mi-am găsit nu­                                                                                                          ştie, in cunoscuta Declaraţie a guver­        s-au construit şi funcţionează nume­
                                             mele. Sint mindră. Sint mindră                                                                                                          nului sovietic din 30 octombrie 1956.         roase obiective industriale de impor­
                                             pentru că de-acum înainte voi
                                             sta cot la cot cu aceia care au                                                                                                            Poporul romîn preţuieşte prietenii săi     tanţă mondială, printre care să nn
                                             un cuvint de spus in conducerea                                                                                                         cei mai buni şi nu c întimplător fap­
                                             treburilor comunei noastre.                                                                                                             tul că in ţara noastră — prietenia ro-       enumerăm decît marele laminor de
                                                                                                                                                                                    mino-sovietică c denumită marea prie­
                                                La 2' martie voi păşi cu în­                                                                                                         tenie. Intr-adevăr, marc c prietenia po­      la Roman, una din cele mai moderne
                                             credere în faţa urnei şi voi da                                                                                                         porului nostru cu fratele de ta răsă­
                                                                                                                                                                                    rit -— poporul sovietic. Bogată in tra­       întreprinderi de acest fel din lume.
Echipele de afi şaj la lucru                                                                                                                                                         diţii glorioase de luptă, ea a fost pc-                                                       ' Cu prilejul acestei măreţe sărbători,
                                                                                                                                                                                                                                     O pildă grăitoare a prieteniei care
                                                                                                                                                                                       A doua întovărăşire                                                                         poporul romin, construotor activ al so­

                                                                                                                                                                                         din satul Qunţa                                                                           cialismului, credincios marii prietenii

   In comuna Zlatna s-au format, trei        litate de vechi deputaţi ei au adus un                                                                                                     SEBEŞ (de la subredacţia noastră                                                           romîno-sovietice, îşi exprimă deplina
echipe de afişaj, de care răspund            aport deosebit la construirea casei-                                                                                                   voluntară). Iu ziua de 31 ianuarie, în
agitatorii Viorel Fleşer, Eugen Cotea        transformator pentru mărirea debitu­                   De curind, cetăţenii conm -nci Pianu de Sus au terminal                          satul Gunţa s-a inaugurat cea de a                                                            satisfacţie pentru rodnicia acestei prie­
şi Ana Dubaş. Fiecare din aceste e-          lui de curent electric, la construirea          construcţia căminului cultural,construit prin autoimpuneri.                             doua întovărăşire agricolă, ce a primit
chipe a primit să răspundă de cîtc o         celor trei poduri, la împrejmuirea şcolii       Valoarea acestui cămin, care cuprinde o sală de spectacole,                             denumirea de „16 Februarie". In aceas­                                                        tenii şi îşi exprimă ferma convingere
circumscripţie electorală.                   elementare 'din satul Pătrunjeni, etc.          bibliotecă, club, sală de proiecţie etc., depăşeşte suma de 400.000                     ta întovărăşire s-au înscris 100 familii
                                                                                             lei.                                                                                    de ţărani muncitori cu 57 ha. teren a-                                                        că această prietenie sc va consolida
   îndată ce au intrat în posesia mate­                                            I. MANEA                                                                                          rabil. In prezent toate familiile din
rialului electoral, aceste echipe au cău­                                                          In clişeu : Vedere a faţadei căminului cultural din Pianu                         satul Gunţa fac parte din cele două                                                           şi întări spre binele şi fericirea tutu­
tat să-l afişeze pe străzi, după speci­                                  rrsr                de Sus, cea mai frumoasă construcţie din comună.                                        întovărăşiri agricole. Comitetele lor de
ficul ocupaţiei alegătorului respectiv.                                                                                                                                              conducere îndrumate şi sprijinite de                                                          ror oamenilor muncii din patria noas­
 De exemplu, pe strada T. Vladimirescu,                                                                                                                                              organizaţia de bază, duc muncă de
unde locuiesc foarte mulţi mineri, au                                                                                                                                                lămurire în rînduriie întovărăşiţilor                                                         tră. Salutăm din inimă gloriosul po­
 fost afişate lozinci care i cheamă pe                                                                                                                                               pentru a-i convinge să aducă întrea­
 aceştia la sporirea producţiei de mine­                                                                                                                                             ga suprafaţă dc teren în întovărăşire.                                                        por sovietic şi-i dorim să obţină noi şi
 reu, iar în Piaţa I. V. Stalin, care este
 populată cu diferite categorii de cetă­                                                                                                                                                Printre primii ţărani muncitori în­                                                        răsunătoare succese pe drumul glorios
 ţeni s-au afişat lozinci cu teme va­                                                                                                                                                scrişi în cea de-a doua întovărăşire se
 riate ca : „Trăiască victoria în alege­                                                                                                                                                                                                                                           al construirii comunismului.                 ă’
 rile F.D.P." sau „Getăicni, verificaţi din                                                                                                                                          numără tovarăşii Draşoveanu Ştefan,
 timp listele de alegători". Tot aceste      Un controler, o locomotivă nouă                                                                                                         Medrea Tudor, Florca Zaharie, Nemeş             Miner din Petrila 1
 echipe au scris şi 20 de lozinci cu şa­                                                                                                                                             Gheorghe şi alţii.                                                                                                                                                 ¦*
 blon. De asemenea, ele sprijină, prin       şi trei inovatori<XX>00000000<X>0000000<.                                                  ooooooooooooooooooooo
culegerea datelor necesare, confecţiona­                                                                                                                                                                            ! F. CHIRUŢA  :N ăltuţ, blond, figură obişnuită. Şi cle-atunci, brigada tui Peter L
 rea unui panou comparaiiv cu realiză­          — Iar nu merge 'controlerul. S-au            decît scheletul' Cererea lor a fost a-        „Propunerea lui Rcsiga, Rezi si Gun-                                                               Tinăr, cum avem milioane, in Moisc lucrează intr-un abataj figuri %
 rile din comună, ce va fi afişat la         ars contactele l exclamă înciudat meca­         probată. împreună cu inginerul Ion         .Icnjingen, care constă dintr-o aşezare                                                        ţară. Miner ta Petrila, şeful unei bri- cu trepte răsturnate. A fost greu, de- J
 „Casa alegătorului",                        nicul locomotivei cu acumulatori de             Boia, s-au pus pc ircabă. Roţile le-au     mai judicioasă a contactelor de ca­                                                            găzi de tineret. Născut in Regiunea sigur. Im început, s-au lovii de multe ¦
                                             la galeria II. Dezleagă goalele şi liai         luat din piesete vechi, iar din două       lini şi prin izolarea celorlalte piese de
   Important în munca acestor echipe c       afară la atelier, spune cuplătorului.           motoare electrice degradate au făcut       acţiune curentului, măreşte considera­                                                         Autonomă Maghiară. Ungur de naţio- neprevăzuturi. Le-au rezolvat pe rînd, *
 faptul că ele nu sint numai elemente                                                        adele bune. La controler'., au aşezat      bil durata dc funcţionare a controlc-                                                          nalitate. In brigadă are şi romîni: cu răbdare şi cu entuziasm. Erau *
 tehnice, ci şi propagandistice. întot­         ...„Cazuri din acestea sint încă                                                        rclor, aducind importante economii ex­                                                         Gheorghe Michiev, Nicolae Păsărică, hotărîţi să tui dea înapoi. Zilele tre- 0
 deauna cînd echipele de alişaj pleacă       multe la mina Uricani. Zilnic ne vin                    (ddML&t                            ploatării noastre. Verificarea practică
 pe teren, tov. Gavrilă Paron, secreta­      la garaj cile 5—6 maşini pentru schim­                                                     a noului controler, cure se va face in                                                    Ion Căpitanii. Sînl prieteni, ’/l venit ceati şi brigada lui Peter Moise ce- *
rul comitetului de partid, le pune la        batul contactelor la controlere. Zilnic,         oniactelc în forma pc care ci au gă­      faţa comisiei, de examinare, va dovedi
 curent şi cu o serie de probleme ce         multe tone de cărbune se pierd din              sit-o mai bună.                            importanţa creaţiei celor trei, care este                                                 in Valea Jiului in 1950. Deci de opt rea tot mai multe vagoncte. Cărbu- ¦
trebuie discutate cu alegătorii. De pil­     lipsa locomotivelor. Toate cu aceeaşi                                                      prima propunere înregistrată pe anul
 dă, în raza circumscripţiei raionale,       hibă: controlerele. A'u ajungem să re­             Acum, locomotiva este aproape gata.     acesta",                                                                                  ani. Ii place să spună că irăieşic la nete lui a devenit repede cunoscut In J
                                             parăm una, că vine altă locomotivă de­          O vopsea frumoasă doar şi... o nouă
 unde au fost desemnaţi candidaţi to­        fectă — spunea dăuniizi tov. Rezi Ca­           maşină va fugi pe căile ferate ale mi­        ...Inovatorii au de gind să arate şi                                                   Petrila de 10 ani. Ce să-i faci. Lu- toată mina. Şi oamenii nu mai ziceau *
                                             ro!, electromecanic ta garajul dc Iu            nei ducind minerilor mai multe goale,      celorlalţi electromecanici din Vedea liti-
varăşii : Gandin Brădeanu, Viorica Po­       galeria II.                                     mai mult lemn. Şi, cc-i mai important,     tui inovaţia lor pentru ca peste tot lo­                                                  crează în contul                                                  că Peter Moise cls- ¦
                                                                                             e faptul că noua locomotivă nu va          comotivele dc mină să aibă o viaţă
 pa şi Nicolae Idancş, membrii echipe­          Rezi Caro!, împreună cu Gunden-              mai face greutăţi muncitorilor din ga­     mai lungă, să ajute mai bine brigăzile                                                    anului 1960. E de­  INSTANTANEE                                   ligă bine, pentru %
                                             jingen Aladar şi cu maistrul Rcsiga             raj cu defectările controlerului' Ca să    de mineri în realizarea planului la                                                                                                                         că lucrează la des- ¦
 lor au făcut cunoscut alegătorilor mun-r    Blăgttf, s-au tot gindit, s-au frămin-          na putem da seama de importanţa            cărbune. „Vacă o să dea rezultate bu­                                                     }corai cu Or¦dinul
                                             tat să găsească o soluţie pentru ca             propunerii celor trei inovatori, tovară­   ne, aşa cum prevedem noi — spunea
 ca acestor candidaţi, arătînd că în ca­     să nu se mai defecteze repede con­              şul inginer Teodorescu — şeful ca­         iov. Resiga — o vom trimite şi ta                                                         Muncii ci. III şi ' w'                                            c.hideri. Ziceau
                                             trolerele. Străduinţele le-au fost în­          binetului tehnic — ne-a dat citeva lă­     „Elcctroputcre" Craiova, pentru a fi
                                             cununate de succes. La o consfătuire            muriri suplimentare?.                      aplicată la maşinile ce se construiesc                                                    Medalia Muncii, E decorat penira brigada lui esie o brigadă minuna- J
                                             de producţie au cerut să li se permi­                                                                                                                                                                                                                                                  ¦
                                             tă să repare în timpul liber o loco­                                                       acolo".                                                                                   I muncă şi pentru inovaţii. E şi inova- la, tinără şi harnică.

                                             motivă LAM-8 care nu mai •avea bitn                                                                                 GH. DUM1TRESCC                                                                                                                                                     ¦
                                                                                                                                                                                                                                  tor. împreună cil brigada, s-a anga- Cind a trecut luna şi s-an dus ¦

                                                                                                                                                                                                                                  jat în cinstea alegerilor şi a zilei dc          să-şi  încaseze  salariile,  dşligul  a  fost    *
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    ¦
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    *
                                                                                                                                                                                                                                  1 Mat, să dea peste pian 2.000 tone acelaşi. Peste 3.000 Ici.

                                                                                                                                                                                                                                  de cărbune. O să le dea. E inimos şi — Ei, mimai la deschideri se ciş- *

                                                                                                                                                                                                                                  iute la treabă. In subteran se simte ligă bine ?                  «*                              *

                                                                                                                                                                                                                                  ca acasă. Inicrează în sectorul II, Cei care clevetiseră şi-an lăsat ca- %
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    «
                                                                                                                                                                                                                                  intr-un abataj figuri, trepte răstur­ petele în piept.                                            *

                                                                                                                                                                                                                                  nate. De figuri fugeau minerii. Acum .4 doua zi s-an prezentai şefului Z

                                                                                                                                                                                                                                  na mai fug...                                    de sector:

                                                                                                                                                                                                                                                                                   — Vrem să lucram în. abataje fi- •

                                                                                                                                                                                                                                  * . nu! trecut, sectorul II de la mina guri.                                                      •

                                                                                                                                                                                                                                  ¦ A Petrila, rămăsese mult în urmă — V-aţi gîndit bine ? Acolo e »

                                                                                                                                                                                                                                  cu planul. Minerii fugeau de abaia- greu...                                                       *
                                                                                                                                                                                                                                  jele figuri. Ziceau că nu pot cişliga — Da, ne-am gindit I                                        ¦
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    *

                                                                                                                                                                                                                                  bine, că acolo se lucrează greu şi cite Ş i de atunci lucrează în abataje *

                                                                                                                                                                                                                                  altele. Şi mai ziceau că Peter Moisc figuri, Cişiigă bine. Sectorul II e *

                                                                                                                                                                                                                                  cişiigă bine pentru că lucrează la fruntaş acum. Minerii nn mai fug *

                                                                                                                                                                                                                                  deschideri în piatră. Şi loţi ar fi vrut de el.                                                   *

                                                                                                                                                                                                                                  să lucreze acolo. Asta pînă înir-o zi.                            -*•                             X
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    O

                                                                                                                                                                                                                                  In ziua aceea, brigada de tineri a . ¦ditai, blond, figură obişnuită. J

                                                                                                                                                                                                                                  lui Peler Moise, luase o hotărire ma- INJ Ca el avem milioane în tară. *

                                                                                                                                                                                                                                  re. Să renunţe la deschideri şi să E miner la Petrila. Şeful unei brigăzi X

                                                                                                                                                                                                                                  treacă Ia extracţie într-un abataj fi- de tineret.

                                                                                                                                                                                                                                  guri. S-au dus cu toţii la şeful sec- A fost propus candidat al F.D.P. X

                                                                                                                                                                                                                                  torului:                                         jn circumscripţia electorală regională *

                                                                                                                                                                                                                                  — Vrem sălucrăm Inabatajfiguri.                  nr. 60 Lonza.                                    *

                                                                                                                                                                                                                                  — V-aţi -ginditbine ? Acolo c                    Se numeşte Pc-ier Moise.

                                                                                                                                                                                                                                  greu...

                I9Ş8, Trustul 4 Cohsîrucţii-Hunetjoara, are prevăzută terminarea laminorului bluming 1.000. In prezent, lucrările pe atest şantier sînl                                                                           — Dâ, Tfl-âm gindit I                                                         KîH. PAVfcU
                                    în plina desfăşurare. IN CLIŞEU: Vedere generală a halei laminorului blu ming. 1.000.
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14