Page 91 - 1958-02

Nr. 995
Material primit pentru concursul ziarului „Drumul socialismului“
C R O N IC Ă DIN CLO PO TIY A
Pregătiri pentru
campania de primăvară
Zilele acestea, deşi zăpada a
căzut din abundentă la poalele
munţilor, ţăranii muncitori din
Clopotiva, raionul Haţeg, fac
ultimele pregătiri pentru cam­
pania agricolă de primăvară.
Pină la data actuală in comu­
nă au fost reparate complect
60 atelaje agricole.
Ţăranii muncitori au trans­
portat la cimp o cantitate de
bălegar de grajd necesară în-
grăşării a 300 ha teren arabil.
In cele mai multe gospodării Intr-o perioadă relativ scurtă comun, creşte pe zi ce trece.
din comună a fost încercată — 1 ianuarie—20 februarie La întovărăşirea agricolă din
puterea de germinaţie a se- a. c., in comuna Clopotiva au Clopotiva in ultimul timp nu­
minţelor şi a început selecţio­ fost contractate cu statul nu­ mărul intovărăşiţilor a ajuns
narea şi tratarea acestora în meroase animale mari.
vederea însămînţărilor de pri­ In fruntea acestei acţiuni se confirmaţi de curînd ca mem­
măvară.
Zilnic, 220 litri lapte dăria colectivă din satul Os­ numără tov. Valeriu Brăila,
!a centrul de colectare
Cantităţile de lapte pe care Ţăranul muncitor loan Moi- confirmate de către adunarea
cetăţenii din Clopotiva, satul
Ostrov, le valorifică prin cen­
trul de colectare a laptelui spo­
resc mereu. Faţă de primele
Brigada candidatului de partid
LUPENI (de la subredacţia
noastră voluntară). Brigada mi­
nerului Ilie Gută, lucrează la
sectorul VII investiţii, blocul
Maria, orizontul 830, la săpa­
rea unei galerii duble în steril.
Această brigadă este cunoscuta
la mină pentru remarcabilele
succese pe care le-a obţinut în
timpul celor cîţiva ani de lucru
la acest sector.
STRUNGARUL fOSIF BOGOŞ
Un tînăr simpatic şi serios,
sta aplecat deasupra strungului
M.A.S. la care lucra. Executa
nişte piese mărunte şi pretenţi­
oase. Aranjate în ordine, cuţitele
de tăiat, cheile, şublerul, micro-
metru! şi alte scule necesare
strungăriei, aşteptau să fie în­
trebuinţate.
Bogoş lucrează de mulţi ani
la secţia de strungărie a uzinei
„Victoria11 — Călan. După pa­
tru ani de ucenicie făcuţi în ca­
drul şcolii profesionale a uzinei,
şi-a însuşit pe deplin meseria
preferată şi în anul 1950 s-a
calificat. De atunci lucrează ca
strungar în fier în acelaşi loc.
Vîrstnicii nu mai văd în el co­
pilul timid de acum cîţiva ani.
11 consideră ca unul dintre cei
mai buni lucrători ai secţiei.
M-am apropiat cu emoţie de lună, plus primă de producţie
strungul la care lucra. Ce să-l după rezultatele obţinute. Se ţi-
700;
Alegerea noilor organe sindicale
la Şcoala tehnică de maiştri Brad
Sarcina principală a organelor în primul semestru, a avut o pro­ nerii Gheorghe Lada şi loan Is­
sindicale din şcoală este aceea de movare de numai 85 la sută. Nu la pas vor ţine minte toată viaţa
a duce o muncă permanentă în rîn- fel s-a întîmplat în grupa nr. 7, că tov. Bogoş i-a ajutat să înveţe
durile elevilor pentru ridicarea ni­
velului cultural al acestora, pentru
o însuşire temeinică a materiilor
predate. Pe această latură s-a pus
accentui Ia ‘‘alegerile noilor organe
sindicale de la Şcoala tehnică de Noii organizatori de grupă aleşi afară de munca pe care o pres­
maiştri Brad, care au avut loc de sint dintre cei mai buni elevi la tează ca strungar în secţie, are
curind.
In anul trecut au existat o serie
de lipsuri în munca grupelor sin­
dicale datorită slabei munci dusă
de preşedinte cit şi de responsabi­
lul de grupă. In grupa nr 3, n-au
fost sprijiniţi suficient elevii mai
slabi In învăţătură. Aceaslă grupă,
g w m ,,
D iu m m 'sn c w .rm tK ,
COMUNICATUL
Direcţiei Centrale de Statistică asupra îndeplinirii
două luni ale anului trecut, Enăşoni a contractat vînzarea a planului de stat al R. P. Romtne pe anul 1957
10 miei, un porc şi un viţel.
cantităţile de lapte intrate in finăriâ Borzeşti, conducte pentru căror punere în funcţiune a întîrziat
centrul de colectare, au crescut In total, pină acum au fost (Urmare din pag. l-a) mal mari, de exemplu: la produc­ transportul gazului metan şi ţiţeiului, sînt: noua oţelărie Martin la Combi­
ţia de instalaţii de 'foraj complecte în lungime de circa 315 km; natul siderurgic Hunedoara, instalaţia
anul acesta cu 7.240 litri. Me­ încheiate contracte pentru vin- niioane s-a redus consumul de me­ pentru 3.200 m. adîncime, cu 8,9%, de desalinare electrică la Rafinăria
dia zilnică se ridică la 220 li­ zarea a 16 boi, 14 viţei, 7 tal normat pe unitate cu 9,2%, rea- iar la cele de 1.2TI0 m. adîncime, cu în industria chimică, fabrica de acid nr. 1-Ploeşti, fabrica de plăci aglo­
tri lapte. Printre cei care pre­ vaci şi 70 miei. O muncă sus­ lizindu-se la întreaga producţie o 8,6 %, consumîndu-se în plus circa sulfuric la uzina „21 Decembrie11- merate din lemn-Brăiia, abatorul din
dau zilnic cantităţi sporite de ţinută de lămurire in acţiunea economie de aproape 1.500 tone me­ 1.000 tone metal, la fabricarea de Copşa Mică, instalaţia de policlorură Bacău.
lapte se află în primul rină. aceasta desfăşoară agentul co­ tal, la vagoane autodescărcătoare de rulmenţi cu 6,6 %, depăşindu-se con­ de vinii la Combinatul chimic-Tîrnă-
gospodăria agricolă colectivă munal al O.R.A.C.A., Dumitru 40 tone pentru minereu s-au econo­ sumul de metal planificat cu 500 tone. veni, instalaţia de clor lichid la uzi­ In construcţii, în anul 1957, planul
„Pămînt desţelenit", precum Druţulescu. misit, prin reducerea normei de nele chimice-Turda, secţia de furfurol valoric de producţie a fost îndeplinit
şi ţăranii muncitori Petre Gro- consum cu 6,1%, circa 1.400 tone Potrivit calculelor preliminate, la fabrica „13 Decembrie“-Bucureşti ; în proporţie de 99,7 la sută.
zoni, Iustin Opric, Aurel Bo- Creşte numărul metal, la motoare electrice s-a re­
jin, Lăscuţ Clep şi alţii. dus norma de consum cu 2,Oo/0, iar nivelul cheltuielilor pentru produc- în industria materialelor de con­ S-au înregistrat progrese în ceea ce
întovărăşirilor la generatoare electrice cu 9,2%, strucţii, noi secţii de ţigle din mortar priveşte asigurarea în termen a lucră­
obţiiiîridu-se o economie de peste ţia-marfă comparabilă a scăzut faţă de ciment cu o capacitate anuală dc rilor de construcţii cu documentaţia
Tot mai multe Numărul ţăranilor munci­ 300 tone metal. La alte produse peste 9 milioane ţigle, fabrica de că­ tehnică şi forţa de muncă necesară.
însă, consumurile de metal au fost de 1956 la Ministerul Industriei rămizi silico-calcare Doaga, cu o ca­
contractări de animale tori, care se conving de avan­ pacitate anuală de 45 milioane cără­ Aprovizionarea cu materiale a fost
tajele lucrării pămîntului in Grele, la Ministerul Industriei Pe­ mizi, o nouă linie tehnologică la fa­ în general satisfăcătoare, totuşi pe u-
trolului şi Chimiei, la Ministerul brica de geamuri-Mediaş, cu o capa­ nele şantiere au lipsit în special ma­
Industriei Bunurilor de Consum. citate de 1,5 milioane m2 ; teriale de finisaj şi instalaţii.
în industria bunurilor de consum au In cursul anului 1957, şantierele au
II. Dezvoltarea agriculturii intrat de asemenea în funcţiune fabrica fost mai bine înzestrate cu maşini şi
şi silviculturii de lactoză-Vatra Dornei, antrepozitul utilaje, care nu au fost însă peste tot
la 31 de familii. Printre cei frigorifer-Iaşi, filatura de fuior de cî- folosite la întreaga tor capacitate.
nepă-Fălticeni, fabrica de faianţă-Si-
ghişoara. S-a mărit capacitatea anua­ Numărul şantierelor s-a micşorat,
află şi de data aceasta gospo­ bri ai întovărăşirii agricole se In agricultură, în cursul anului anul 1956, producţia animală în anul lă de producţie la ciorapi a fabricii însă dispersarea activităţii organiza­
1957, s-au obţinut rezultate bune în 1957 a fost nesatisfăcătoare. de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“ din ţiilor de construcţii pe un front prea
creşterea producţiei, în dezvoltarea Bucureşti cu 1,4 milioane perechi şi larg, precum şi orientarea acestora
trov care a contractat pină acum Vasile Todoran şi alţii. sectorului socialist şi în lărgirea Intrările în fondul de stat la lapte a întreprinderii de tricotaje „Ocsko cu precădere spre depăşirea planului
vînzarea a 70 miei şi 5 vaci. Noi cereri aşteaptă să fie bazei tehnico-materiale. şi lină au fost mai mari decît cele Tereza“-Timişoara cu 1,5 milioane pe­ valoric au dus la neterminarea unor
din anul 1956, iar la carne şi ouă rechi, s-au dat parţial în funcţiune lucrări, printre altele şi la îndepli­
Au fost înfiinţate 5 noi staţiuni mai mici. combinatul de cauciuc-Jilava şi fabri­ nirea planului de dare în folosinţă a
sescu a contractat vînzarea a de maşini şi tractoare şi s-au atri­ ca de zahăr-Livezi. locuinţelor numai în proporţie de 63
doi boi şi un viţel, Iulian Mi- generală a întovărăşirii. buit agriculturii încă 4.142 trac­ Staţiunile de maşini şi tractoare au la sută.
huţoni a contractat vînzarea a toare, 3.490 pluguri de tractor, 2.995 efectuat în anul 1957 un volum Deşi au fost obţinute realizări în­
doi boi şi doi viţei. Dumitru NICOLAE BEŞLIU semănători mecanice, 3.497 cultiva­ de lucrări de 5.453 mii ha. arătură semnate, pianul anual de investiţii nu Preţul de cost în construcţii este
corespondent toare mecanice, 350 secerători-legă- normală, depăşind planul anual cu a fost îndeplinit decît in proporţie de încă ridicat. De asemenea, există nu­
tori mecanice, 1.450 combine pentru 3% şi realizările anului 1956 cu 96 la sută, iar planul de punere în meroase cazuri cînd organizaţiile de
păioase, precum şi alte maşini şi u- 22 %. Volumul mediu anual de lu­ funcţiune a fondurilor fixe în propor­ construcţii, ca trusturile 3, 5 şi 13
tilaj agricol, toate produse în ţara crări pe un tractor convenţional de ţie de 85 la sută. din cadrul Departamentului Construc­
Rareori s-a întîmplat ca bri­ puns — am realizat peste cei noastră. 15 C.P. a crescut cu 13% faţă de ţiilor execută lucrări cu finisaje ne­
gada candidatului de partid să 120 m.c. planificaţi, 100 m.c. anul 1956. Printre obiectele mai importante a corespunzătoare.
nu obţină depăşiri de plan de în plus. Dacă nu voi schimba In condiţiuni climaterice favora­
peste 40 la sută, beneficiind în locul de muncă, în cinstea ale­ bile, aplicarea pe scară mai largă a Datorită folosirii incomplecte a
acest fel de prima de miner gerilor de deputaţi voi realiza măsurilor agrotehnice a dus la ob­ timpului de lucru (14% din timpul
ţinerea unor producţii sporite Ia ma­ de lucru s-a pierdut cu reparaţii ne­
fruntaş, întreaga brigadă. încă 50 m.c. peste plan“. joritatea culturilor. planificate), realizările obţinute de
staţiunile de maşini şi tractoare în
Intîlnindu-1 zilele trecute, Şi brigada candidatului de Cele mai multe gospodării agri­ cursul anului 1957 au fost sub posi­
cole de stat şi gospodării agricole bilităţile lor.
l-am întrebat cum stă cu pla­ partid se va ţine de cuvînt. colective au realizat producţii medii
nul de producţie pe luna febru­ Sectorul cooperatist din agricul­
ADOLF PALIF.VICI
arie. „Pînă acum — ne-a răs­
10SIF BOKO
ce depăşesc mediile pe ţară. tură a continuat să se dezvolte, aşa V. Dezvoltarea comerţului
In urma recoltei deficitare din cum reiese din următoarele date: In anul 1957, volumul desfacerilor de piele cu 10 la sută. mobilă cu 21
Existent la 3i.XII.1957 cu amănuntul prin reţeaua comerţului la sulă.
socialist a fost de 34,8 miliarde lei,
întreb mai întîi? Vedeam înde- ne cont de cantitatea şi calita­ Cifre ln% faţă de 31.XII cu peste 4 miliarde mai mare decit In mediul rural, în aceeaşi perioa­
mînarea cu care strungea piese­ tea lucrărilor predate. Noi lu­ în anul 1956. dă, s-au vîndut mai multe mărfuri şi
le, ordinea în care erau aranja­ absolute 1956 anume: ţesături de bumbac cu 8 la
te sculele, curăţenia la locul de Planul a fost îndeplinit la Departa­ sută, ţesături de lînă cu 10 la sută,
muncă. Trebuia totuşi să discut crăm în regie. Sîntem o secţie TOTAL 14.379 134 mentul Comerţului Interior în propor­ confecţii cu 12 la sută, încălţăminte
ceva cu el. După ce am făcut de întreţinere. Executăm toi fe­ — unităţi 3.361 199 ţie de 98,6 la sută, la CENTROCOOP de piele cu 11 la sută, mobilă cu 56
lul de piese după cum sînt — suprafaţa arabilă — mii ha. 1.462 214 în proporţie de 96,4 ia sulă, iar pe la suta, ciment cu 50 la sută, cheres­
cunoştinţă, şi i-am spus scopul cerinţele. Trebuie o califi­ — familii — mii ansamblu în proporţie de 98,5 Ia sută. tea cu 27 la sută, ţiglă cu 36 la sută,
vizitei, şi-a văzut de treabă. care înaltă. Pistoanele, seg- 2.819 HO geamuri trase cu 31 la sută, zahăr cu
menţii, bucşele, roţile dinţate -şi din total: 1.524 163 Au fost înfiinţate 2.018 magazine 6 la sută, produse zaharoase cu 26
Aştepta întrebări la care să răs­ alte piese la care lucrăm, cer î Gospodărit agricole colective 180 de stat şi cooperatiste, din care 906 la sută, bere cu 20 la sută.
pundă. multă precizie. Dar să revin la j 415 în mediul rural.
întrebarea de mai sus cu căsă­ — unităţi Datorită atît livrărilor neritmice că­
— Eşti căsătorit, tovarăşe toria. Eu am numai 26 de ani. — suprafaţa arabilă — mii ha. 11.440 141 S-au pus în vînzare articole şi sor­ tre comerţ, cit şi unor lipsuri din re­
Bogoş ? Alţi colegi de-ai mei s-au căsă­ — familii — mii 1.826 242 timente noi de ţesături de bumbac, ţe­ ţeaua comercială, desfacerea anumitor
torit într-adevăr. Cu salariul întovărăşiri agricole 1.043 231 sături de lînă, ţesături de mătase, con­ mărfuri nu s-a făcut în bune condiţii
— Nu. care îl primesc oricînd aş pu­ — unităţi fecţii, articole de menaj din metal şi în perioadele de solicitare maximă.
tea face acest pas, însă aici nu — suprafaţa arabilă — mii ha. ;a arabilă a ţării, materiale plastice, aparate de radio
—¦ De ce, nu-ţi ajunge sala­ se pune problema banilor. Tre­ — familii — mii şi altele. Deşi în anul 1957 Ministerul Co­
riul ca să întreţii familia ? merţului şi CENTROCOOP-ul au fost
La sfîrşitul anului 1957, sectorul In comparaţie cu anul 1956, desfa­ mai exigenţi ia recepţionare, totuşi în
Se uită spre mine măsurîndu- cerile principalelor mărfuri în oraşe şi reţeaua comercială au continuat să
buie să-ţi găseşti fata cu care cooperatist cuprinde peste 42% din 38,0%, respectiv 30,7% la sfîrşitul a- centre muncitoreşti au crescut după pătrundă unele mărfuri de calitate ne­
mă de sus pînă jos. Nu ştia ce cum urmează: la preparate de carne corespunzătoare.
te potriveşti, pe care o iubeşti numărul gospodăriilor ţărăneşti. La nului 1956. cu 11 la sulă, conserve de peşte cu
să creadă. Din colţul buzelor 29 la sută, slănină cu 17 la sută, ulei Volumul comerţului exterior a con­
porni un zîmbet. cu adevărat... E o problemă de aceeaşi dată, suprafaţa deţinută de Planul de împăduriri pe anul 1957 cu 27 la sută, unt cu 43 la sulă, tinuat să crească, depăşind cu 6,7 la
viaţă. sectorul socialist a reprezentat 51% a fost depăşii cu 8 %'. lapte cu 42 la sută, zahăr cu II la sută nivelul anului 1956. In 1957,
— N-aş putea spune asta. din suprafaţa agricolă şi 48% din sută, produse zaharoase cu 20 la Republica Populară Romină a avut
Primesc salariu de 960 lei pe N-a mai continuat. Văzuse că sută, bere cu 14 la sută, săpun cu 12 relaţii comerciale cu 70 ţări şi a par-
Ia sulă, ţesături de bumbac cu 14 la
întrebarea fusese doar o glumă. . îndeplinirea planului în transporturi sută, ţesături de lînă cu 32 la sută, licipat la 21 tîrguri şi expoziţii inter­
Strungarul Iosif Bogoş este confecţii cu 27 Ia sută, încălţăminte
naţionale.
un exemplu pentru cei din sec­ Planul transporturilor de mărfuri şi călători pe anul 1957 a fost înde-
ţia lui. Cunoaşte tăria fiecărui plinii astfel:
metal, ştie ce turaţie să dea In % faţă de pian
maşinii pentru fiecare piesă,
ce cuţit să folosească. Şi nu TRANSPORTURI DE MĂRFURI
este egoist. Ajută şi pe alţii să
prindă „secretele11 meseriei. Ti­ Mărfuri expediate (mii tone) 101 VI. Realizări în domeniul îmbunătăţirii
condiţiilor de viaţă ale oamenilor muncii
din care :
— pe cale ferată 102
— cu autovehicule 1(T0
unde Gheorghe Popa, responsabilul meserie atunci cînd erau elevi Parcursul mărfurilor (milioane tone-km.) 106 Ca urmare a Hotărîrilor Plenarei învăţămîntuiui de 7 ani. In clasa a
grupei, a muncit bine. Aici promo­ ai şcolii profesionale. din care : C.C. al P.M.R. din 27—29 decembrie V-a au fost înscrişi aproape 73 la
varea elevilor a fost de sută la 107 1956, de la 1 aprilie 1957 a început sută din absolvenţii clasei a lV-a.
sută. S-ar putea spune multe lu­ — pe cale ferată 101 experimentarea măsurilor de îmbună­
cruri frumoase despre candida­ — cu autovehicule tăţire a sistemului de salarizare şi Realizări însemnate s-au obţinut şi
tul de partid Iosif Bogoş. In TRANSPORTURI DE CĂLĂTORI normare a muncii, care s-a extins in domeniul culturii.
treptat în toate ramurile economiei
Parcursul călătorilor (milioane călători-km.) 100 naţionale. Au fost produse un număr de 22
filme artistice de lung şi scurt metraj,
din care: De asemenea, în cursul anului 60 filme documentare şi 100 jurnale.
1957, s-a extins salarizarea pe func­ Numărul spectatorilor la cinemato­
învăţătură. Ei au obţinut în trimes­ preocupări multiple. Ce, dacă — pe cale ferată 99 ţiuni la personalul tehnico-adminislra- grafe, teatre, opere şi circuri a fost
trul I calificative de bine şi foarte eşti meseriaş înseamnă să nu — cu autobuse 107 tiv din sfaturile populare, agricultură, în anul 1957 de circa 113.000,000, cu
bine. In urma alegerilor, ei s-au citeşti, să nu te distrezi, să nu comerţ şi alimentaţia publică, la per­ 3,3 la sută mai mult ca în anul pre­
angajat să ajute şi pe ceilalţi elevi îndeplineşti o muncă obşteas­ Transportul pe calea ferată a con­ goală a vagoanelor de marfă a cres­ sonalul adminislrativ din învăjfmimt cedent.
pentru a se ajunge Ia o promovare tinuat să se îmbunătăţească. Rula­ cut cu 0,2% faţă de 1956, iar trans­ şi la personalul medico-sanitar.
că ? Dar despre acestea a vor­ jul vagoanelor de marfă a scăzut la porturile pe rute ocolite cu 1,1% şi Editurile de stat au editat 3.024
4,12 zile, faţă de 4,25 zile prevăzut s-au efectuat încă numeroase trans­ In urma aplicării acestor măsuri, titluri de cărţi şi broşuri, într-un tiraj
bit mai puţin. N-avea vreme să salariul mediu nominal al salariaţilor de 36,5 milioane exemplare. Producţia
a crescut cu circa 10 la sulă faţă de de coli editură a crescut faţă de 1956
de sulă la sulă. le destăinuie pe toate. Era în în plan şi 4,43 zile realizat în anul porturi încrucişate. 1956. cu 6 Ia sută. Tirajul ziarelor şi re­
timpul lucrului. 1950. Viteza comercială a trenurilor vistelor a crescut cu 3 la sută.
MARCU SILVIU de marfă a crescut cu 8,9o/0, iar Aceste lipsuri se datoresc şi unor Economiile băneşti ale populaţiei
elev V. ALBU consumul specific de combustibil con­ ministere, ca Ministerul Construc­ depuse la C.E.C. au crescut cu 53 la A fost pusă în funcţiune staţia de
ţiilor şi Alaferialelor de Construcţii, sulă faţă de 1956, iar numărul depu­ televiziune de la Bucureşti.
nătorilor cu 27 la sută.
Anunţ i mpo r t a n t venţional a fost redus cu 7%. Pro­ Ministerul Agriculiurii şi Silvicul­ Pentru o mai bună deservire me-
ductivitatea muncii a crescut cu turii, care nu au respectai planul Pentru acţiuni social-cnltnrale s-au dico-saniţară a populaţiei, la sfîrşitul
9,5%, planul fiind depăşit cu 5,1%. operativ, schimbînd destinaţia unor cheltuit din bugetul statului 10,8 mi­ anului 1957 s-a reorganizat reţeaua
liarde lei, cu aproape 3 miliarde lei de unităţi sanitare.
In transporturile pe calea ferată mai mult decît în 1956.
Prin noi realizări şi prin unele
Anunţăm întreprinderile din sectorul socialist că am redus au existat şi lipsuri. Astfel, cursa transporturi sau renuntînd la ele. S-au construit de către întreprin­ transformări de unităţi sanitare capa­
deri, instituţii, sfaturi populare, pre­ citatea spitalelor a crescut în acest
preţul de vînzare ia PÎNZA ASFALTATĂ T.C.A. de la lei fV. îndeplinirea planului cum şi cu ajutorul creditelor acordate an cu încă 9.000 paturi. Numărul ca­
21,50 la 13,20 per m.p. de stat, 11.100 apartamente, în su­ selor de naştere a crescut cu 100 de
prafaţă totală de 750.000 m2. unităţi, adică cu 7,0 la sută faţă de
LIVRAM FĂRĂ REPARTIŢIE orice cantitate. Comenzi­ investiţiilor capitale numărul lor în anul 1956.
le se vor adresa direct la fabrica „HORIA, CLOŞCA ŞI Pentru alimentarea cu gaze a Ca­
pitalei s-a dat în funcţiune o nouă In decursul anului, 450.000 persoa­
CRIŞAN" — Turda, regiunea Cluj. Telefon 297. In anu! 1957, au fost investite 13,5 Reşiţa, o linie de laminare a tablei conductă, cu o capacitate de pînă la ne au fost trimise Ia odihnă sau au
1.000.000 m3 gaze zilnic. fost internate în sanatorii balneare.
J miliarde lei pentru dezvoltarea econo­ subţiri la uzina „Nicolae Cristea11-
In anul şcolar în curs au fost cu­ Rezultatele obţinute de oamenii mun­
miei naţionale şi a activităţii social- Gala ţi! prinşi în şcoli şi facultăţi aproape cii în anul 1957 în dezvoltarea eco­
2.180.000 elevi şi studenţi cu 5 la nomiei şi culhirii naţionale constituie
INFORMAŢIE culturaie. în industria energiei electrice, gru­ sută mai mult decît în anul şcolar noi succese în construirea socialismu­
Au fost puse în funcţiune: pul II, de 50 MW, Ia termocentrala precedent. S-a continuat extinderea lui în patria noastră.
Cu ocazia „Lunii albituri lor“, O.C.L. Produse Industriale, în industria metalurgiei feroase, La­ Paroşeni, un grup de 25 MW la ter­
prin magazinele sale pune la di spoziţia cumpărătorilor mari mocentrala Borzeşti, liniile de 110
sortimente de materiale pentru lenjerie de pat şi de corp. minorul de ţevi-Roman, Bateria a kV Oţelul Roşu-Timişoara şi Roman­
l!-a de cocs şi 2 cuptoare electrice ţaşi ;
Cel mai frumos cadou peri tru primăvară este MARŢIŞO- la Combinatul siderurgic Hunedoara,
un cuptor de semicocs cu pat fluidi­ în industria petroliferă, instalaţia
RUL, care se poate cumpăra în sortimente variate la maga- zat ia uzina „Victoria1,-Că!an, un cup­ de cracare termică nr. 1 şi instalaţia
tor electric la Combinatul melalurgic- de distilare primară D.A.V.-2 la Ra-
zinele de produse industriale dîn toate localităţile. «.
Iri întîmpjnarea zilei de 8 Martie, Ziua internaţională a fe- <
meii, O.C.L. Produse industr laie pune în vînzare diferite
CADOURI împachetate estetic şi desface un Direcţia Centrală de Statistică de p e lin g ă C o n s iliu l d e Miniştri
de materiale pentru femei. al Republicii P o p u la r e R o m în e