Page 92 - 1958-02

Pag. 4^ DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 99$

Un aparat electronic jultim ale s iir i • juliLrrtele s iiri • xdUrrbeîjs s iiri •

pentru citirea textelor tipărite
şi dactilografiate

ODESA 26 '(Agerpres). — ferite imitatoare. La Ieşirea din Spre întărirea unităţii de acţiune a sttidenţimii împotriva transformării Tottandcl Mişcarea revendicativă
TASS anunţă: Colaboratorii aparat fiecare din cele 40 de franceze în bază militară americană a oamenilor muncii
ştiinţifici ai Institutului electro­ relee electronice înregistrează
tehnic de telecomunicaţii din semnalul care corespunde unei încheierea lucrărilor congresului Uniunii BANGKOK 26 (Agerpres). — pe teritoriul ţării mari manevre din Germania occidentală
Odesa au realizat un aparat e- anumite litere sau cifre. Un dis­ studenţilor comunişti din Franţa
lectronic experimental pentru ci­ pozitiv special codifică aceste Săptămînalul „Pitupum” a pu­ ale forţelor militare S.E.A.T.O. BONN 26 (Agerpres). — In
tirea textelor tipărite şi dactilo­ semnale. PARIS 26 (Agerpres). — La lupta împotriva instalării de blicat un amplu articol în care Demascînd planurile imperia­ R. F. Germană continuă mişca­
Paris s-a încheiat cel de al doi­ rampe americane pentru lansa­ rea revendicativă pentru majo­
grafiate. Elementul de bază al Experienţele au arătat că, cu­ lea congres al Uniunii studen­ rea rachetelor. se pronunţă împotriva intenţii­ liştilor americani, săptămînalul rarea salariilor şi reducerea du­
ţilor comunişti din Franţa. La lor cercurilor politico-inilitare subliniază că Statele Unite im­ ratei zilei de lucru. Ziarul re­
aparatului îl constituie un tub plat Ia un aparat electronic de Congres a fost prezentat şi dis­ Vorbitorul a relatat apoi des­ conducătoare din Tailanda de a latează că sindicatul vest-ger-
cutat raportul lui Glaude Dey- pre condiţiile de viaţă şi învă­ permite Statelor Unite să con­ pun Tailandei arma rachetă pen­
cu fascicul electronic, ca cele citire, aparatul telegrafic poate dier, secretar al Uniunii, şi pro­ ţătură ale studenţilor francezi. struiască baze pentru rachete man al lucrătorilor din institu­
folosite la televizoare. Fascico­ blemele legate de ziarul „Glar- In fiecare an, a spus el, mii de în Tailanda şi împotriva faptu­ tru a o transforma într-un cap
transmite textul automat fără te”, organ de presă al Uniunii. tineri şi tinere care nu au mij­ de pod al lor pentru a ataca alte
lul de raze luminoase transmis Participanţii la Congres au păs­ loace suficiente de existenţă sînt
intervenţia telegrafistului. După trat un minut de reculegere în nevoiţi să renunţe la studii.
de pe ecranul său alunecă prin memoria lui Marcel Ca chin. Peste 25 la sută din studenţi au
părerea specialiştilor noul apa­ condiţii de locuit complect nesa­
raidurile textului şi reflectîndu- Delegaţii la congres au în- tisfăcătoare. Datorită numărului
rat va permite automatizarea cu. tîmpinat cu un mare entuziasm insuficient de clădiri pentru in­
mesajele de salut din partea stituţii şcolare, zeci de mii de
se, frece printr-un sistem de di­ legerii textelor la tipografii. studenţilor din Uniunea Sovie­ studenţi nu au posibilitatea să
tică, R. P. Chineză şi din alte frecventeze cursurile.
-0 i" ţări, precum şi din partea Fe­
deraţiei mondiale a tineretului Studenţii, a spus în continua­
Un plan ac 15 ani pentru democrat. re Deydier, nu vor să se împace lui că în aprilie a.c. să aibă loc ţări din Asia. ţiile comunale, din transporturi
dezvoltarea pescuitului li Ungaria cu această situaţie. Nemulţumi­
Iri darea de seamă Gla-ude rea lor îşi găseşte expresia in şi telecomunicaţii a chemat pc
Deydier a subliniat că în de­ manifestaţiile studenţeşti. In a-
curs de 11 luni de existenţă U- celaşi timp se întăreşte unitatea Proteste împotriva instalării în Franţa cei 350.000 de muncitori şi func­
niunea studenţilor comunişti a de acţiune a membrilor Uniunii ţionari comunali care fac par­
exercitat o mare influenţă în studenţilor comunişti din Fran­
BUDAPESTA 26 (Agerpres). ridică la 1300 — 1400 tone. In ţa cu studenţii socialişti, radi­ a rampelor de lansare a rachetelor te din acest sindicat să se pro­
— MTI anunţă : Deoarece con­ cursurile de apă ale Ungariei rîndurile tineretului studenţesc cali şi catolici. Această unitate, nunţe în zilele de 4 şi 5 martie
diţiile pentru piscicultura sînt in 1957 s-au pescuit 2.100 tone din Franţa. a subliniat vorbitorul, trebuie
foarte favorabile in Ungaria, a de peşte, adică o cantitate du­ “extinsă’ prin toate mijloacele. americane in chestiunea declarării unei gre­
fost elaborat un plan de 15 ani blă faţă de aceea din HUO. In prezent, a spus vorbitorul' ve de răspuns Ia refuzul patro­
pentru dezvoltarea pescuitului. Planul de 15 ani de dezvolta­ în faţa studenţimii franceze La Congres a luat cuvînlul
In 1957 gospodăriile piscicole re a pisciculturii prevede crea­ stau două sarcini principale: Roger Garaudy. membru al Bi­ PARIS 26 (Agerpres). — Miş­ dresat preşedinţilor consiliilor natului de a satisface revendica­
au livrat 5.600 tone de peşte. In rea a 17.000 ha de noi lacuri lupta pentru reglementarea paş­ roului Politic al C.C. al P.C. carea populară de protest împo­ generale ale departamentelor o rea sindicatului cu privire la
decurs de 3 ani producţia a- precum şi sporirea cu 25 la nică a problemei algeriene şi Francez. triva instalării în Franţa a ram­ scrisoare în care îi cheamă să majorarea salariilor. 100.000 do
cestor gospodării a fost de pes­ sută a randamentului gospodă­ pelor de lansare a rachetelor organizeze un referendum în le­ muncitori din industria textilă
te două ori mai mare, datorită riilor piscicole existente. Se pro­ americane creşte lot mai mult din Westlalia şi Osnabruck cet­
creării unor noi eleştee cu o iectează de asemenea dezvolta­ în intensitate. Potrivit relatări­ gătură cu atitudinea populaţiei ele asemenea majorarea salarn-
suprafaţă totală de aproape rea pisciculturii pe terenurile lor presei, 3.090 de docheri din faţă de „eventuala transformare lor.
10.000 ha. Lacul Balaton nu es­ cultivate cu orez. Acest proiect Le Havre au aprobat în unani­ a departamentului lor într-o
te incă suficient exploatat din prevede pentru 1975 o produc­ mitate petiţia dc protest a Con­ rampă atomică”.
punct de vedere al pescuitului; ţie de cel puţin 20.000 tone de
in acest lac pescuitul anual se peşte. siliului naţional al păcii împo­

-oo- triva amplasării de rampe pen­ Marile profituri aîe monopolurilor
tru rachete în Franţa. Ei au de­

clarat de asemenea că vor re­ americane de pe urma cursei
fuza să efectueze încărcarea şi

descărcarea de arme şi muniţii, înarmărilor
au cerut încetarea focului în Al­
Pentru convocarea unei conferinţe geria. NEW YORK 26 (Agerpres). dolari sau 67,7 la sută din to“
la nivel înalt — Ministerul Apărării al S.U.A. talul tuturor comenzilor în su­
In cadrul adunărilor ţărani­ a dat publicităţii un raport cu mă de 14.808.800.000 dolari,
PEKIN 26 (Agerpres). — şefilor guvernelor să se discute -§5ffî- lor din departamentul Saone et privire la comenzile militare pla­ plasate tuturor firmelor ameri­
China Nouă an-unţă : Ziarul tai- problema interzicerii fabricării Loire 600 de persoane s-au pro­ sate în cursul ultimelor 30 de cane.
landez „Sanseri11 publică un ar­ şi folosirii armelor de extermi­ Un nou protest împotriva experienţelor nunţat împotriva creării în luni.
ticol de fond în care aprobă nare în masă, crearea în Europa Franţa de baze pentru rachete Compania „General Dynamics
propunerea Uniunii Sovietice cu a unei zone denuclearizate, în­ şi au cerut ca această problemă Raportul arată că în cursul Corporation11, care fabrică ra­
privire la convocarea unei con­ cheierea unui pact de neagresiu­ să fie dezbătută în parlament. acestor 30 de luni o sută mari chete, avioane, submarine şi alt
ferinţe la nivel înalt. Deşi pînă ne între ţările membre ale blo­ firme au prtnil comenzi militare armament, a primit majoritatea
cului Atlanticului de nord şi ţă­ Conducerea Consiliului naţio­ în valoare dc 30.321.100.000 acestor comenzi. Această com­
în •momentul de faţă, scrie zia­ rile membre ale Tratatului de la nal al păcii din Franţa a a- panie a primit comenzi în su­
rul, nu s-a obţinut o înţelege­ Varşovia, retragerea trupelor
străine din toate ţările, dezvol­ americane cu arme nucleare mă de 2.358.600.000 dolari. Pe
re în problemele legate de pro­ tarea comerţului internaţional li­
ber, interzicerea propagandei locul al doilea se află compa­
punerea convocării acestei con­ războiului, slăbirea încordării în
Orientul mijlociu şi Extremul TOKIO 26 (Agerpres). — Du­ enţe nucleare în Pacific în vara nia „United Aircraft Corporati­
ferinţe şi a ordinei de zi, sînteni orient, etc. on”, care a primit comenzi în
pă cum anunţă agenţia United acestui an. suma de 1.979.400.000 dolari ;
convinşi că năzuinţa popoare­ Press, ministrul de Externe al In notă se spune că Japonia
Japoniei a dat publicităţii o de­ pe locui al treilea — compania
lor spre pace va contribui fără claraţie în care anunţă că a re­ îşi rezervă dreptul de a cere „General Electric'1, care a pri­
compensaţii pentru pagubele pe
îndoială la convocarea unei ase­ mis Statelor Unite o nouă notă care le-ar putea suferi cetăţenii mit comenzi în sumă de
de protest împotriva planurilor 1.928.000.000 dolari ţ pe locul
menea conferinţe.
americane de a efectua experi- japonezi. patru — „Boening Aircraft
¦Ziarul cere ca la conferinţa
-sxa- Corporation”, care a primit co­
menzi de 1.023.000.000 dolarii
Trupe franceze şi sp a n io le lupfă în com un
pe locul cinci — „North Ame­

împofriva pafriofiIor marocani rican Aviation Corporation11 —
1.840.500.000 dolari; pe locul şace

Lupfefe din Algeria RABAT 26 (Agerpres). — de victime in rîndurile populaţi­ „American Telephone and Tele-
După cum anunţă France Preş- ei civile. Avioanele franceze şi graph Company”—1.339.000.000 ¦
se. comandamentul armatei de spaniole au lansat gaze toxice
eliberare a Saharei marocane a asupra acestei regiuni cu sco­ dolari.
dai publicităţii un comunicat in pul de a lipsi populaţia de ali­
PARIS 26 (Agerpres). D u­ lor din Algeria se cifrează la mente. In ciuda acestor acţiuni M ilitariştii am ericani
pă cum relatează presa france­ 120 de oameni. Luptele cele mai care face cunoscut că trupe fran­
ză în prezent luptele din Alge­ îndîrjite au avut loc în regiunea ceze şi spaniole întreprind ac­ trupele de eliberare marocane alarm aţi
ria au un caracter mai îndirji! Ores-Nemens, în Kabilia şi In ţiuni comune împotriva patrio­
deeît în toţi cei 3 ani ai războiu­ departamentul Alger. continuă lupta lor, dind lovituri La Institutul de imunotogie şi de terapie experimentală din Wroclaw, de ,,Planul Kapacki“
lui. ţilor marocani ce luptă pentru puternice trupelor spaniole. In
Ziarul „Le Monde” scrie că, independenţă. Potrivit comuni­ R. P. Polonă, s-a construit un aparat pentru insăminţarea in serie a cultu­ BONN 26 (Agerpres). Vor­
1 Ziarul „France Soir” anunţă potrivit datelor oficiale, de la catului, trupele franceze şi spa­ cursul unei lupte care a avut rilor din bacterii. Acest aparat este un dar pentru laboratorul antibiotic bind la posturile vest-germane
că în ultimele 24 de ore în tim­ niole au declanşat intre !î şi 15 loc la 19 februarie, în regiunea al Academiei de Ştiinţe a R. P. Chineze din Şanhai, organizat nu de de radio generalul american
pul luptelor care au avut loc începutul lunii februarie, pier­ februarie mai multe acţiuni de mult de către savantul polonez proîes orul Kurylowics. In foto: Pregătirea Norstad, comandantul suprem
în diferite regiuni algeriene, 43 exterminare !n regiunea Rgh;-.o- Ifni au fost ucişi 70 de soldaţi aparatului pentru transport. al forţelor armate ale N.A.T.O.,
soldaţi francezi au fost ucişi şi derile trupelor franceze se ci­ ua care s-au soldat cu peste 600
70 răniţi. Pierderile Insurgenţi­ spanioli printre care şi un ofi­ Protestele opiniei publice din Cuba s-a pronunţat în favoarea în­
frează la 150 ele oameni ucişi, împotriva manevrelor lui Batista zestrării Bundeswehrului vest-
ţer superior. germam cu arma atomică, afir-
170 răniţi şi 20 dispăruţi. pentru menţinerea regimului de teroare mînd că aceasta ar fi „absolut
necesar11. Norstad s-a pronunţat
OOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOO00OO00-00OOOO00OOOO0000000000-00-00OOO0000000000000000OO000000000000OO00000000OOOOOOOOOOOO0000 00OO0000OO00OO000000c împotriva propunerii guvernu­
8
8 In partea de vest a Oceanului At­ lăturarea regimului lui Batisla, re­

8 lantic, la încrucişarea căilor maritime vizuirea actualelor relaţii dintre Cu­ lui polonez de creare în Europa
centrală a unei zone denucleari-
8 din Oceanul Atlantic spre Oceanul C U B ADOCUMENTAR ba şi S. U. A., alegeri libere, mă­ HAVANA 26 (Agerpres)". — „persecută pe toţi cubanii care zale. El a declarai că în ac
8 Pacijic şi din America de Nord spre rirea salariilor. Dictatorul Cubei, Fulgerrcio Ba­ luptă în prezent pentru elibera­ luala situaţie politică şi militară,
8 rea ţării lor11. Urrutia l-a cali­ crearea unei astfel de zone ar
8 cea de sud, printre insulele din „In- mangan, zinc. aur, cupru, bauxită, urma unei lovituri de siat. In 1953 Se pare că S. U. .4. încep să în­ tista a anunţat că la 1 martie ficai pe Batista drept „un tiran fi o „primejdie.” pentru concep­
8 diile occidentale" se ajlă şi Cuba ţeleagă că situaţia agentului lor esie va proceda la o remaniere a ca­ ţia strategică a N.A.T.O.
8 cea mai marc dintre insulele An- insuportabilă şi încep să caute o ie­ binetului în vederea alegerilor care săvîrşeşte samavolnicii şi
şire. Fiecare nou succes al răscula­ prezidenţiale programate pentru
8 tile. „Cea mai fermecătoare ţară..." horită, petrol, etc. poporul a răspuns asasinatelor, fără­ ţilor răceşte vădit relaţiile dintre mo­ data de 1 iunie. Ministrul de crime11.

8 aşa numeşte Cuba marcie navigator Toaie bogăţiile insule: aparţin so­ delegilor şi mizeriei înfiorătoare prin-

8 Columb, cină ui 1492 păşeşte pe u- cietăţilor americane „Cuban Atlantic tr-o răscoală condusă de tînărul a- nopolurile americane şi Batista. Pen­ Stat Gonzalo Guell va deveni

8 ceasiă insulă. Frumuseţile ¦ naturale Sugar Compantj", „West Indies Su. vocal Fidel Castro. După înăbuşirea tru a-şi putea păşiră şi pe viiior po­ prim-ministru, iar actualul prim
ministru Andros Rivero Agucro
ale insulei bogată in culturi tropicale, gar Co" faimoasei „United Fruit" şi în singe a răscoalei, Castro a emi­ ziţiile în ţară, monopolişiii americani

al căror colorit nununa! incintă pri­ „Hcrshcy Corporation". Acestora le grat în Mexic de unde s-a înapoiat întocmesc planuri cum să întoarcă va fi candidatul prezidenţial de­

virile, i-au dat pc bună dreptate de. aparţine cea mai mare parte a plan­ toamna trecută ca să înalţe din nou spatele lui Baiisia, conluut în felul semnat de Batista. In faţa opo­

numirea de „perla Aniilelor". Dar taţiilor, fabricilor de prelucrare a drapelul insurecţiei armate. acesta pe atitudinea binevoitoare a ziţiei înverşunate a întregului VINURI 2<S FEBRUARIE 1958

populaţia cubaneză in marea ci ma­ trestiei de zahăr, transporturilor fero­ Luni de-a rîndul guvernul s-a stră­ adversarilor lui. Această tendinţă se popor cuban Batista s-a văzut SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
nevoit să renunţe de a candida
joritate, iui a avut parte de bogăţiile viare, centralelor electrice, telefoane­ duit să înăbuşe cil ajutorii! avioane­ vădeşte şi mai limpede în presa a- mai departe la postul de preşe­ DEVA: Lumini verzi; PETROŞANI: neobişnuită; SIMBRIA: Călătorie în
dinte, dar intenţionează să men­
acestei ţâri. Istoria Cubei este un lor, băncilor, hotelurilor, ziarelor. lor cu reacţie americane, bombelor mcriccină. „New York Times" care ţină mai departe frînele guver­ cinema „7 Noiembrie": L'n om obiş­
nului prin oamenii săi. nuit, cinema : „Alexandru Sabia" : Dra­
şir de războaie, pustiiri şi asupriri. Ele stabilesc preţurile Irestiei de cu napahn şi tancurilor răscoala spri­ pînă mai ieri proslăvea pe diclaiorti! cul păcălitALBA 1ULIA : Vînătoarea tinereţe ; HAŢEG : Ştrengăriţa ; BARU
Masele populare, precum şi tragică; BRAD: Dacă nu e. una, e MARE: Carnetul de partid; LONEA:
Dar ea este totodată şi o cronică zahăr şi ţările cu care să facă co­ jinită de întregul popor cubanez, In Cubei ca înţelept om de stat, afirmă forţele rebele ‘conduse de Fidel alta : SEBEŞ : Cicatricea ; 1L.IA : Ca­ bitilnire la bal; APOLDU DE SUS:
Castro, se opun ţinerii alegeri­ Fcdra ; ZI.ATNA : Camelia ; TEIUŞ:
a luptelor eroică ale poporului cu­ merţ Cuba. Ele reprezintă un adevă­ prezent lupta împotriva lut Batista nu acum că, aparatul de stat al Cubei

banez pentru libertate şi indepen­ rat siat în stat şi ignorează fără ru­ se mai limitează la regiunea muntoa­ este ros de corupţie, care îi permite

denţă. şine legile şi obiceiurile ţării. Cuba să Siera fflaeslra. Mişcarea partizani­ lut Batista şi anturajului lui să în­ zul Rumeanjev ; ORAŞTIE : O vară Odată in via a.

Situată la sud de peninsula Flo­ este un exemplu clasic de ţară — lor s-a extins şi asupra regiunilor grămădească averi".

rida, Cuba. 'rupă o suprafaţă de victimă a imperialismului american. răsăritene şi a provinciei Las Villas Situaţia din Cuba dă mult de gin- lor în condiţiile stabilite de Ba­ SELECTHJNI DIN PROGRAMUL Dp RADIO

114.500 km p, avind o populaţie de In anii celui de-al doilea război din centrul ţării. efit politicienilor din Statele Unii? tista. Un manifest semnat de Programul I : 7,20 Concert de di­ I6 .21.) Sfaturi gospodăreşti; 16,30 Chi­
mineaţă ; 8,30 Muzică; 10,00 Muzică tă Ciaudia Slujenko; 17,00 Din viata
6.000.000 ioniHori. Ţărmul ei este mondial, ca sprijinul activ al guver­ Cirmuirea lui Batista a transfor­ „Washington Post and Times He­ peste 100 membri ai „Institu­ din operete; 11,03 Din cîntecele şi muzicală a oraşelor şi regiunilor pa­
tului profesional11 din Havana dansurile popoarelor; 12,00 Muzică; triei ; 17,39 „Cutezătorii" 19,00 Sara­
crestat de numeroase golfuri priel­ nelor cubaneze reacţionare s-a inten­ mat Cuba intr-o colonie a S. U. A. rald" scrie: „Pentru dictatorii militari 8 13,20 Concert dc prînz; 14,00 Prin
nice navigaţiei. Vegetaţia tropicală sificat înrobirea Cubei de către mo­ condamnUid astfel populaţia insulei din America Latină au sosit zile 8 declară că pregătirile pentru a- sălile de concert ale Capitalei ; 15,05 banda din suita a IlI-a dc Bach; 19,1-7
luxuriantă se daioreşte climei calde nopolurile americane. SUA au căpă­ la o existenţă de mizerie. In prezent negre. Nu de mult poporul columbian legerile prezidenţiale din iunie Concert de estradă; 15,50 Melodii popu­
şi umede şi pămlntului extrem de fer­ tai noi baze militare, au fost înche­ se numără în Cuba l.OOO.OQO dc şo­ La răsturnat fără ceremonie pe Ro- 8 lare ; 17,25 Muzică uşoară; 19,05 Din Teatru la microfon „Profesiunea doam­
til. Numele Cubei este indisolubil le­ iate acorduri militare. Totodată, din meri. Lucrătorii de pe plantaţii, locu­ 8 au fost marcate de „cele mai repertoriul orchestrei „Flacăra Pralio- nei Waren" de Benard Stiaw: 20,1"
gat de trestia de zahăr şi dc tutu­ ordinul Washingtonului a început ur­ iesc în colibe acoperite cil paie. Pen­ ’vei“ din Plocşli; 1*9,25 Gîntă Corul
nul din care se fac renumitele ţigăr’ mărirea turbata a iot ce este progre­ tru o muncă de sclavi ei primesc un jas Pinilia, iar in prezent Batisla 8 scandaloase fraude din istoria Radio; 20,15 Gîntecul săptămînii Jocuri populare romîneşti: 21,15 Ciula
de foi — Havana. Plantaţiile de tres­ sist. In ţară a fost dezlănţuită o te­ peso pe zi, care nu ajunge nici pen­ „Nopţi cu lună-n Bucureşti'1 dc Sile Rodion Hodovanski ; 21,30 „Părinţi şi
tie de zahăr şi tutun, care ocupă roare sîngeroasă, victima căreia au tru hram unei singure persoane. esie ameninţa: de neplăceri serioa­ 8 Cubei11. $W Dinicuj 20,55 „Creaţia muzicală a po­
poarelor". Programul II : 14,20 Jocuri copii" 22,30 Melodii populare romîneşti;
două treimi din totalul suprafeţelor căzut sute de comunişti şi activişti Lupta împotriva lai Batista esie în se... Năzuinţa spre libertate a deve­ 8 In acelaşi timp continuă pro­ populare romîncşti; 14,40 Muzică dis­
nii deosebii de intensă în 'America 8 23,15 Concert de noapte.
8 testele împotriva sprijinului a- tractivă; 15,30 Cîntece populare romî- BULETINE DE ŞTIRI : 5.00: 6.00
Latină". Ziarul american arc dreptate 8 cordat lui Batista de către Sta­
Mai devreme sau mai iîrzitt popoa­ tele Unite. După cum relatează neşli; 15,45 Gîntere despre alegeri; 7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,r/ţ
20,00: 22,00; 23,52 (programul 11
însăminfate, reprezintă principalele, sindicali. La aceasta a contribuit în acelaşi timp o luptă 'dusă împotriva rele 'Americii Latine, printre care şi ziarul „New York Times11, ju­ 14,00; 16,00; 18,00; 21,00; 23.00; (pro
dar nu singurele bogăţii ale Cubei. special actualul preşedinte F. Ba­ imperialismului american. eroicul popor cubanez, vor scutura gramul II).
In subsolul ţării se ascund importante, tista, subofiţer care şi.a însuşit tit­ tutela monopoiişlilor americani şi vor ristul cuban Manuel Urrutia,
Programa! răsculaţilor cuprinde alege calea libertăţii şi independent,
care se află în S.U.A., a criti­

zăcăminte de minereuri de fier lul de general acaparind puterea in între altele următoarele puncte: în­ tei naţionale. cat cu vehemenţă Statele Unite
pentru că sprijină pe Batista.

Uaoooo oaoooo oooo oooo oo oooo oo oooo oo oo oooo oo oo oo ooooooooooooo oooooo oooo oooooooo oooooo co oo-oooooo oo oocooo oooooooo oooooo ooo ioo oo oooo oooo oo oo Statele Unite, a spus Urrutia,

Redacţia şi administraţia ziarului ştr, 0 Msuţlie ar, P, Tetelor»* 189. Taxa plătită îu numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P l i R. nr. 236.320 din ti noiembrie 1919. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — DEVA.