Page 96 - 1958-02
P. 96
Pdg. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 996
feri1
jui&nxeie şJbini * şjfcirx *jjUfeaU ştiri- Pentru crearea unei zone
denuclearizate în Europa
Ancheta organizată de revista „Timpuri Noi“
MOSCOVA 27 '(Agerpres) nu va putea să se apere in con
TASS aitunţă: Redacţia revis diţiile secolului nuclear. Dacă
tei „Timpuri noi" s-a adresat guvernul englez doreşte să-şi
mai multor activişti pe tărîm recîştige parţial iniţiativa in po
social din Europa cu rugămin litica externă, el trebuie să pro
pună ca zona denuclearizată să
Sîntem împotriva bazeior atomice Alegeri parlamentare Japonia cere Statelor Unite să tea să-şi spună părerea îh le fie extinsă şi asupra Angliei.
americane şi înzestrării gătură cu planul de creare a
înceteze experienţele nucleare unei zone denuclearizate. Erich Mende, deputat în Bun
Bundeswehrului cu arma nucleară în Sudan din Pacific destagul R. F. Germane, liderul
t fracţiunii Partidului liber, derne
Apelul lansat de un grup de 44 profesori vest-germani crat, a declarat: De crearea zo
Răspunzînd la această între nei denuclearizate trebuie să fie
BERLIN 27 (Agerpres). ADN denuclearizate, renunţarea la in TOKIO 27 (Agerpres) CHI- subliniază că guvernul japonez bare a redacţiei revistei, Muhtas legate o serie de alte măsuri ca,
NA NOUA anunţă: Intr-un co- „regretă faptul că Statele Unite Paleţki, vicepreşedinte al Prezi de exemplu, reducerea efectivu
anunţă: 44 de profesori vest- cluderea Germaniei occidentale BEIRUT 27 (Agepres) TASS municat al Ministerului de Ex îşi manifestă intenţia de a face diului Sovietului Suprem al lui trupelor terestre şi controlul
anunţă : La 27 februarie încep terne japonez se anunţă că gu aceste experienţe în ciuda pro U.R.S.S. a declarat: Crearea asupra lor, inspecţia aeriană etc.
germani care funcţionează în în sistemul american de baze în Sudan alegerile pentru parla vernul japonez a adresat guver testelor anterioare ale Japoniei unei zone denuclearizate în Eu Planul de creare a unei zone de
ment care, după cum se ştie, a nului Statelor Unite o notă prin în această problemă”. Japonia ropa centrală nu poate fi cali nuclearizate nu trebuie să fie
universităţi şi alte instituţii de pentru lansarea armei rachetă şi fost dizolvat în iunie 1957 în ur care îi cere să renunţe la expe- — se spune în notă — îşi re ficată decît ca un act menit să privit izolat, ci în legătură cu
ma expirării legislaturii sale. ducă la stabilirea încrederii re dezarmarea şi destinderea gene
învăţămînt superior din R. F. renunţarea la înzestrarea Bun rienţele cu arma cu hidrogen zervă dreptul de a revendica ciproce a popoarelor care îşi raiă.
Potrivit ştirilor la actualele despăgubiri din partea S. U. A. construiesc în mod diferit via
Germană au adresat tuturor deswehrului cu arma nucleară. alegeri participă cele mai puter ţa, dar urăsc în acelaşi fel răz Paul George Ronacker, mem-
nice partide politice din ţ a r ă : boiul. Guvernul sovietic şi opi . bru liberal ah Camerei reprezen
membrilor sindicatelor din Ger In apel se subliniază că crea „Al Umma", Partidul naţional nia publică sovietică declară că tanţilor djn Belgia, şi-a- expri
unionist, Partidul popular demo aprobă întrutotul planul de crea mat părerea că planul unei zone
mania occidentală un apel în rea unei zone denuclearizate eu crat, Partidul socialist republi re a unei zone denuclearizate denuclearizate este un plan im
can şi Partidul liberal din Su şi consideră de datoria lor să portant care trebuie studiat în
care îi cheamă ca împreună cu ropene ar constitui un prim pas danul de sud. contribuie activ la realizarea a- mod aprofundat. Belgia, a de
cestui plan. clarat el, este întotdeauna gata
reprezentanţii intelectualităţii să important spre asigurarea păcii După cum se ştie, ultimele proiectate pentru vara aceasta pentru daunele provocate de ex- să-şi ofere bunele oficii pentru
lupte împotriva ameninţării u- pentru toţi germanii. Aceasta, alegeri parlamentare din Sudan lohannes Dieckman preşedin a găsi formula justă a unei de
nui război atomic. Oamenii de se spune în apel, ar corespunde au avut loc în anul 1953. In ca în Oceanul Pacific. In notă se perienţele americane. tele Camerei populare a R. D. zarrnţm controlate.
ştiinţă care au semnat apelul cer intereselor populaţiei din ambe drul acestor alegeri victoria a ---------------------------- o o ----------------------------1 Germane şi-a exprimat părerea
crearea în Europa a unei zone le părţi ale Germaniei, interese fost obţinută de influientul par ?- v - că propunerea dc a se crea în Finn Moe, deputat-: 'iii Stor-
lor tuturor popoarelor europene. tid naţional unionist. Liderul a- Europa centrală o zonă denuclea- ting din partea,Partidului Mun
cestui partid, Ismail AI Azhari, Situaţia de la frontiera algeriano — rizată arată că atunci cînd toate citoresc. Norvegian, a aprobat
care s-a pronunţat pentru o co părţile dau 'dovadă de bunăvo planul de creare a une| zone
-02- laborare strînsă a Sudanului cu tunisiană continuă să rămînă încordată inţă, pot fi obţinute rezultate în denuclearizate. El a declarat că,
Egiptul, a condus guvernul su rezolvarea problemelor ce preo după părerea sa, singurul lu
MaaMilIan despre tratative la nivel înalt danez. In 1956 însă, în urma PARIS 27 (Agerpres). După rit două persoane. cupă pe toţi oamenii din Eu
scindării partidului naţional u- cum anunţă agenţia France In pofida blocării frontierei ropa şi din întreaga lume. Ma
LONDRA 27 (Agerpres). La avea loc tratative la nivel înalt nionist, a fost format un nou Presse secretariatul de stat pen
26 februarie, în cadrul discursu cu Uniunea Sovietică. guvern de coaliţie în care pos tru problemele informaţiilor al algeriano-tunisiere de către tru
lui rostit la dejunul oferit în MacMillan a spus că în tim turile principale, printre care şi pele franceze, numărul refugia
cinstea sa de asociaţia corespon pul recentei sale vizite în India, postul de prim ministru, au fost Tunisiei a dat publicităţii o de
denţilor ţărilor Commonwealthu- Pakistan, Ceylon, Noua Zee- repartizate reprezentanţilor celui ţilor algerieni care trec frontie
lui britanic, primul ministru landă şi Australia, el a avut un mai puternic partid din ţară, claraţie în care se subliniază că
MacMillan a declarat că dacă se schimb de păreri cu miniştrii a- „Al. Umma”. „Al Umma” îm ra pentru a se salva de represiu
vor face pregătirile necesare a- cestor ţări în problema tratati preună cu celelalte partide din situaţia de la frontiera alg,eri-
tumci, după cum speră el, vor velor la nivel înalt. coaliţia guvernamentală deţinea nile colonialiştilor creşte pe zi
majoritatea în ultimul parla cru pe care poate să-l facă par
-»a - ment sudanez. ano-tunisiană continuă să ră- ce trece. După cum se sublinia rele avantaj al acestui plan, a tea norvegiană pentru a sprijini
rnînă încordată. In urma explo ză în declaraţie,'de la 19 febru declarat Dieckman, constă în planul unei zone denuclearizate
L.i Sîn Man zăngăneşte armele In alegerile din 27 februarie ziei unei mine anti-infanterie, a- arie'aproximativ 1.600 de refu faptul că el nu conţine nici un este de a cere ca Occidentul să
Partidul naţional unionist este şezată de trupele franceze la giaţi în majoritate'femei, bătrîni fel de condiţii care să ceară accepte'ducerea de tratative cu
în opoziţie faţă de actualul gu 500 de metri de frontieră în re şi copii au trecut, frontiera in punerea lui în aplicare conco privire la acest plan.
vern al Sudanului. mitent cu rezolvarea- alţor mari
PHENIAN 27 (Agerpres). United Press că el personal do giunea Ain Drahama, au mu regiunea- Thaia. probleme internaţionale. De a- Pierre ,Cot, deputat în Aduna
După cum reiese din relatările reşte ca „armta sud coreeană să
agenţiei sud coreene Seghe fie înzestrată cu arma atomică”. -aa- ceea nu pot îi aduse nici un fel rea Naţională franceză, a decla
Thonsin, autorităţile lisînmanis- „Minciju Cioson“ anunţă de a-
te efectuează în apropierea liniei semenea că a fost convo de obiecţiuni serioase împotriva rat : Crearea unei zone denu
de demarcaţie „cele mai mari cată de urgenţă o consfă
tuire a comandanţilor corpurilor Criminalitatea în rîndul tinerilor acestui plan. clearizate în inima Europei este
manevre militare de după armis de armată americane şi sud co americani ia proporţii alarmante cea mai bună propunere, în mă
tiţiu" la care iau parte aproape reene în cadrul căreia a fost Laburistul Hughes Enirys, sură să ducă ia însănătoşirea
50.000 de soldaţi şi ofiţeri, in discutată, printre altele, proble NEW YORK 27 (Agerpres). grup de 7 delicvenţi între 15 şi membru al Camerei Comunelor situaţiei internaţionale. Din a-
clusiv subunităţi de aviaţie şi ma instruirii efectivului în mî- Dehcvenţa in nndurile tineretu- 18 ani. care .au ucis un băiat din Anglia, a spus : Anglia tre ceastă cauză planul Rapacki
tancuri. nuirea armelor de tip nou ime lui american ia proporţii tot mai invalid de 15 ani. Cei găsiţi vi- buie să salute crearea în Euro
diat ce acestea vor fi aduse în alarmante. După cum relatează novaţi sînt pasibili de pedeapsa pa a unei zone denuclearizate, trebuie adoptat şi, pe cît posi
La 26 februarie ziarul „Min- Coreea de sud şi hotărîrea gu întrucît aceasta ar fi un pas spre
ciju Cioson", condamnînd cu ho- ziarul „New York Times”, în ctI moar^ea- micşorarea încordării în acea bil, lărgit, in situaţia actuală
tărîre aceste acţiuni provocatoa vernului sud coreean de a che ultimii ani procesul de educaţie Data fiind gravitatea situaţiei, parte a lumii în care stau faţă
re, citează numeroase fapte care în faţă armatele marilor pu participarea guvernului francez
arată intensificarea pregătirilor ma sub arme în cel mai scurt teri înzestrate cu arma atomică
militare în Coreea de sud. la acest proiect pare îndoielnică
timp 14.000 de absolvenţi ai in
Ziarul reproduce recenta de date fiind problemele algeriană
claraţie făcută de Li Sîn Man stituţiilor de învăţămînt supe
unui corespondent al agenţiei din unele şcoli din New York a un subcomitet al senatului a- ucigătoare. Iu ceea ce priveşte şi tunisiană. In ansamblu însă
rior. fost întrerupt de valul crescînd pe Anglia, aceasta ar duce de
de criminalitate şi violenţe". în tnerican va începe în curînd au opinia publică franceză are o
cercând să facă faţă acestei situa asemenea la retragerea trupelor atitudine pozitivă faţă de destin
dieri în legătură cu această pro engleze de pe continent. Anglia dere.
blemă»--——
ţii autorităţile statului New York
au înfiinţat 16 şcoli pentru ti
Scurte ştiri © scurte ştiri • scurte ştiri • nerii delicvenţi. Aceste şcoli au
devenit însă supraaglomerate.
De aceea autorităţile au hotărît
DJAKARTA. — Intr-un comunicat nord. Împotriva acestei rezoluţii au dustriaşului vest-german Alfred Krijpp. să recurgă la măsura şi mai
publicat la Djakarta se anunţă că a- votat senatorii comunişti.
vioane ale forţelor aeriene militare in CAIRO. — Reprezentantul Omanu drastică de a elimina din şcoli
doneziene au bombardat postul de ra PRAGA. — Acum cîteva zile a avut lui la Cairo a declarat că comanda
dio din Menado — Celebesul de nord loc la Praga Plenara Comitetului Cen mentul englez foloseşte insula Masira pe elevii care s-au făcut vino
si au scufundat un vas al separatiş tral al Partidului Comunist din Ceho din apropierea coastelor Omanului ca
tilor. slovacia în cadrul căreia V. Siroky a bază aeriană pentru atacurile aviaţiei vaţi de violenţe sau delicte fără
prezentat un raport în legătură cu noua engleze asupra oraşelor şi locuitorilor
LONDRA. — Numai în cursul lunii organizare şi conducere a economiei Omanului. a le mai da posibilitatea să
ianuarie numărul şomerilor din An naţionale cehoslovace. Plenara C.C. al
glia a crescut cu 28.000 oameni, ridi- P.C. din Cehoslovacia a adoptat în TUNIS. — Reprezentantul american frecventeze alte şcoli.
cindu-se la cifra de 423.000 persoane. unanimitate hotărîrea cu privire la in comisia „bunelor oficii", Murphy
„Principiile sporirii eficacităţii econo care a sosit marţi la Tunis, a înce Intre timp presa continuă să
PARIS. — La 25 februarie au avut mice şi conducerii industriei şi con put discuţiile cu guvernul tunisian în
Ioq în Consiliul Republicii dezbateri în strucţiilor”. legătură cu criza franco-tunisiană. In relateze despre noi crime şi acte
¦gătură cu problema relaţiilor franco- faţa palatului guvernului unde se des
SYDNEY. — Agenţiile de presă re făşoară convorbirile mulţimea a mani de violenţă comise de adolescenţi..
tunisiene. Consiliul Republicii a adop latează că în seara zilei de 25 februa
rie la Melbourne au avut loc demon festat scandînd lozinci ca: „Cerem e- La New York doi tineri de 16
tat cu 271 voturi rezoluţia propusă de straţii ale populaţiei în semn de pro
test împotriva sosirii în Australia a in vacuarea trupelor franceze f ’ şi „Vrem ani, înarmaţi ou cuţite, au pă
aripa dreaptă care sprijină actuala po
arme pentru a ne apăra !". truns într-o şcoală superioară şi
litică guvernamentală în Africa de
au silit pe trei elevi să !e pre
dea banii, ceasurile lor de mină
şi un inel. Tot la New York a
început procesul intentat unui
'>oo ogo ooo ooo gco <x x )o o «îîx x x x x 50c x x x x 5o o c w o o o o o o o o o o o o c o o o o q xîo c x îo o o o o o o o o {xxjoc3©o o o o o o o o o o o o o cxxxxxxîo o o co o o cx5
Cu racheta fotonicâ tn cosmos
Rachetele modeme suit accelerate la viteze de ordinal a citeva mii kilo de N. Posîsaev vireze cu partea posterioară înainte şi combustibil va fi mai mic, dar greu La Berettyoujfalii, regiunea Hajdu-Biliar, R. P. Ungarei, va
iteze mari ca ajutorul unor motoa- metri pe secundă, durata zborului as cu ajutorul aceluiaşi motor jotohic in tatea reactorului poale fi desiui de intra în funcţiune o fabrică modernă de praf de lapte, rare va
: rachetă, a căror sursă de energie putea fi scurtată considerabil, redu- niscenţa foionilor obţinută de la a- juncţiune se execută şi frinarea ei. ,î- mare. De aici rezultă că una din cete prelucra zilnic 35.000 litri de lapte.
ăndu-se implicit şi primejdiile la care ceastă sursă va fi atit de intensă in. terizarea poate fi efectuată prin co- mai importante sarcini la elaborarea
constituie reacţiile chimice — mai sini expuşi exploratorii cosmosului. A- cit racheta va putea fi vizibilă noaptea borirea cabinei de/nontabile cu o pa rachetei jolonice va fi realizarea Unui In foto : Clădirea fabricii.
Ies arderea. semenea viteze fantastice pot fi reali ia o distanţă foarte mare, raşută sau prin zbor planat cu aripi. reactor de mică greutate şi de mare
Ca ajutorul unor asemenea rachete zate cu ajutorul aşa.ruimUelor rache In acest din urmă caz s-ar putea pre putere.
himice in Uniunea Sovietică au fost te jotonice. Totuşi, nu toţi fotonii vor ji re vedea un ampenaj pentru dirijarea ra
msaţi primii sateliţi artijiciali ai pă- chetei. Spre deosebire de racheta chimică,
ântului. Ulterior vor ji efectuate, pro- Cum se prezintă o rachetă fotonicâ? motorul rachetei jotonice va funcţiona
abil, zboruri în lună. Cit priveşte
isă zborurile spre planete — dc pil- După cum rezultă din teoria cuan flectaţi de reflector, o parte din ei vor Forma conică a acestei astronave in tot limpul zborului. SIMBĂTA I MARTIE 1958
ă planeta Morte —- este puţin pro. tică, lumina este emisă şi absorbită de
abil ca ele să poată fi realizate cu atomii şi moleculele materiei nu in- fi absorbiţi de materialul acestuia. este dc natură să uşureze combaterea Marile viteze ale acestei nave in SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
jutorul rachetelor chimice. ir.un flux neîntrerupt, ci prin cuante —
porţiuni separate. 'Aceste porţiuni sint Dar şi aceaslă parte neînsemnată este primejdiei meteoriţilor. Intr-adevăr, da terplanetare vor permite efectuarea îit DEVA: Atindrie; PETROŞANI: ci ORAŞT1E: O vara neobişnuită: SI
Pentru a se ajunge la planeta Mar- denumite fotoiu — particule materiale suficientă penlru ca reflectorulsă se torită uriaşei sale viteze, racheta se scurt timp a zborurilor spre planete nema „7 Noiembrie": Godzila;- cine MBRIA : Călătorie în •tinereţe; HA
; şl pentrii înapoierea pe pămint ar ale luminii. S-a pus problema dacă ma : „Alexandru Sahia": Dracul păcă ŢEG. Ştrengărită: BARU MARE: Car
'¦ necesari ciţiva ani. In cursul unui forţa de presiune a fotonilor nu ar încălzească puternic şi chiar să a- va ciocni mereu cu meteoriţi, care se Astfel, un zbor spre planeta Mărie şi lit; ALBA 1ULIA: Vînătoarea tragica: netul de partid; LONEA: Intîlnire la
bor ctit de lung mecanismele rache- putea fi folosită şi la motoarele cos- BRAD: Dacă nu e una e alta; SEBEŞ: bal; APOLDU DE SUS: Fedra;'ZLAT-
;l ar pulea fi scoase din funcţiune monavelor. S.a constatat că acest lu jungă in stare de incandescenţă. deplasează cu o viteză de cîteva zeci înapoi nu va necesita mai mult de d-5 Cicatricea: ILIA:' Gazul Rumeanţev < NA: Camelia; TEIUŞ: Odată în viaţă.
e meteoriţii care se întîlnesc în nu- cru este pe deplin posibil.
\ăf mare in spaţiul interplanetar, iar Pentru a preintimpina acest feno de kilometri pe secundă, numai cu zile.
omenii aflaţi la bordul rachetei ar fi Reacţiile termonucleare, care se des
xpuşi primejdiei de a fi bombardaţi făşoară intr-uri rea,lor atomic, vor men trebuie asigurată absorbirea mi partea ei frontală, la un unghi mic dc Rachetele fotonice vor ţi folosite nu
crea un puternic flux de fotoni. Fo
u aceşii meteoriţi. tonii astfel obţinuţi vor fi îndreptaţi nimă cu putinţă a fotonilor de supra întilnire, ceea ce le va permiic să ri mai penlru zboruri exlraatmosjerice. SEI.ECTIUNI DIN PROGRAMUL DP RADIO
spre un mare reflector. Căzînd pe re faţa reflectoare a reflectorului, in care coşeze in loc de a pătrunde in inte Pentru • zboruri în atmosferă vor fi ti-
In afară de aceasta, o asemenea că- flector şi fiind reflectaţi de acesta, ei scop această suprafaţă trebuie execu riorul navei. Meteoriţii pot fi depistaţi lilizale obişnuitele rachete al căror mo Programul 1: 6,45 A sosit poştaşul; 14,40 Melodii populare; 16,30 • Prin
itorie ar necesita cantităţi atit de generează o presiune care va consti tată dintr-un material special cu m i cu ajutorul unui aparaiaj radar. Pe. tor va funcţiona cu combustibil chi 7,40 Atelodii populare ‘romîneşti; 8,00 sălile de concert ale Capitalei; 17,30
tui forţa motrice necesară. acceleră Materiale din presă; S,30 Muzică; 9,30 Muzică uşoară romanească; 18,05 Con
tari de substanţe nutritive şi de o- rii zborului rachetei. Reacţia termonu re coeficient de reflexie — de exemplu bordul rachetei irebuie prevăzută o ba mic sau atomic. Roza vînturilor; 10,00 Muzică romî- cert de muzică populară românească;
cleară va frebui să decurgă in afara nească de estradă; 11,45 Cîntă Mag- . 19,00 Cîntă Trio Armonia; 19,30 Seară
igen, incit racheta nu ar fi in stare rachetei, întrucît in caz contraria ma din argint. terie de motoare rachetă, destinată o. Posibilitatea de a se realiza rache da Ianculescu; 15,05 Muzică distrac de operetă; 21,15 Concursul. „Cine
terialele folosite la construirea ei nu tivă) 15,35 Prelucrări de folclor ale ştie -cîştigă”; 22,00 Muzică de dans :
3 te transporte. De aceea se pune ar putea rezista temperaturilor, reali In racheta fotonică d mare impor colirii meteoriţilor. Legătura ca ra te fotonice s-a mărit după ce a fos! compozitorilor noştri; 16,15 Vorbeşte 22,30 La sfîrşit de săptămână, cîntec,
zate datorită reacţiei. După loate pro Moscova; 17,25 Dc la strămoşi pentru joc şi voie bună; 23,15 Concert sim
rdblema construirii unor cosmonave, babilităţile, reacţia trebuie să se desfă tanţă se atribuie răcirii reflectorului cheta şi observaţiile asupra ei vor fi obţinută energia atomică şi după ce nepoţi; 18,00 Muzică uşoară; 19,15 fonic de muzică românească; 23,52—
şoare in focarul reflectorului. Lumi- în cursul zborului. Răcirea poale fi efectuate prin radio. in Uniunea Sovietică au fost lansaţi Cîntă Victoria Baciu şi Marcel Buda- 0,50 Muzică de dans.
"căror viteză să depăşească de mai realizată cu ajutorul unui metal uşor primii 'sateliţi, artificiali ai pâipîntului. lăj 19,45 Răspundem ascultătorilor)
fuzibil, cum ar. fi sodiu,' precum şi cu Cele mai importante ¦problenie . ale 19,55 Noapte bună copii; 21,00 Muzică BULETINE DE ŞTIRI i 5.00: 6,00;
nalte ori pe cea a rachetelor chină- ajutorul mercurului sau apei. Cit ener rachetei fotonice sini asigurarea .greu In momentul de faţă problema, ra uşoară;' 21,45 Cronica evenimentelor 7,00) 11,00- 13,00: I5ţ00: 17,00- 19,00:
chetei fotonice -se află încă in faza internaţionale; 21,30 Muzică de dans; 20,00; 22,00: 23,52 (programul l),
e. 22,30 Muzică de dans. Programul T I: 14,00} 16,00: 18,00; 21,00: 23.00: (pro
Ddcă aceste M v e ¦'ar putea atinge gia căpătată de la reflector poale tăţii reduse a construcţiei ei şi a con- embrionarăUn progres substanţial în gramul II).
funcţiona o centrală electrică. . suinului mic de combustibil. 'domeniul proiectării acestei rachete
Greutatea unei rachete fotonice va In rachetele chimice, . stocul 'de com 'depinde de elaborarea unui reactor ier-
varia in funcţie de destinaţie, Ihtre ci-, bustibil ¦reprezintă 70.80 ¦la sală din . monucledr cu- ţUiicţiowre de lungă du
tevasute şi citera mii.de tone. greutatea totală Lfî zbor d rachetei. In
schimb, în rachetă fotonică, "stocul de rată dar. aviiid o greutate fe'dtisă.
Indpoindu-se pe pămint sau aieri- » (Agerpres)
zîn'd pe planetă jracheta trebuie să
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188—189. Taxa plătită în numerar conform aprobării Diţecţlunil Generate PtTJ..R. nr. 230.321) din 6 noiembrie 1949. - - liparj^ţ^ Inlreprinderea l ollgrafică .1 Mal DEVA.