Page 13 - 1958-03

Nr. 999
DECLARAŢIE
cu privire la convorbirile dintre delegaţia
Guvernului Republicii Populare Romîne
şi a Partidului Muncitoresc Romîn
şl delegaţia Guvernului Revoluţionar
Muncitoresc-Ţărănesc Ungar şi a Partidului
Muncitoresc Socialist Ungar
( Urmare din pag. l-a )
ţiona cu hotărîre împotriva oricăror încercări de
amestec din partea cercurilor imperialiste în tre­
burile interne ale ţărilor care construiesc socia­
lismul, de a întări neîncetat vigilenţa faţă de
orice încercare a duşmanului de clasă care ur­
măreşte să submineze şi să slăbească puterea
populară.
li.
Relaţiile dintre ţările noastre socialiste şi-au
găsit o puternică expresie în Tratatul de prie­
tenie, colaborare şi asistenţă mutuală docu­
ment istoric al colaborării multilaterale romîno-
ungare — semnat la 24 ianuarie 1948. Relaţiile
dintre cele două ţări s-au dezvoltat cu succes în
spiritul acestui tratat.
Iu cursul tratativelor, cele două părţi au că­
zut de acord să extindă şi să dezvolte şi^ în
viitor colaborarea economică dintre Republica
Populară Romînă şi Republica Populară Un­
gară. In anii următori se va intensifica schim­
bul de mărfuri între cele două ţări ; în acest
scop se va încheia un acord comercial pe anii
1958—1960.
Cele două delegaţii au convenit să formeze o
Comisie guvernamentală mixtă romîno - ungară
de colaborare economică. Comisia va îndruma
şi va dezvolta colaborarea economică bilaterală,
ţinînd cont de recomandările Consiliului de aju­
tor economic reciproc.
Ambele delegaţii constată cu satisfacţie că re­
laţiile culturale dintre cele două ţări se dezvoltă
cu succes, potrivit convenţiei culturale încheiate
acum zece ani între Republica Populară Romînă
şi Republica Populară Ungară. Această colabo­
rare va fi dezvoltată şi în viitor în toate dome­
niile vieţii culturale, în special în vederea stu­
dierii luptelor istorice comune pentru libertate
şi independenţă naţională a popoarelor romîn şi
ungar şi în vederea cultivării şi valorificării
tradiţiilor revoluţionare comune. Părţile au ho-
tărît să promoveze o mai bună cunoaştere reci­
procă a rezultatelor din toate domeniile con­
strucţiei socialiste.
Republica Populară Romînă şi Republica Popu­
lară Ungară, care fac parte din marea familie
frăţească a lagărului socialist în frunte cu Uni­
unea Sovietică, îşi exprimă hotărîrea fermă de
a contribui şi pe viitor prin toate mijloacele la
întărirea unităţii lagărului socialist.
III.
Guvernele romîn şi ungar, care împreună cu
celelalte ţări ale lagărului socialist duc cu con­
secvenţă politica de coexistenţă paşnică, constată
cu satisfacţie că principiile de bază ale acestei
politici sînt sprijinite activ de către cele mai
largi cercuri ale opiniei publice internaţionale
Aceste principii sînt aplicate cu succes în rela­
ţiile dintre ţările socialiste şi numeroase ţări
nesocialiste din Europa, Asia şi Africa.
Republica Populară Romînă şi Republica Popu­
lară Ungară în relaţiile lor internaţionale vor
aplica şi în viitor principiile Chartei O.N.U.,
care obligă atît statele mari cît şi statele mici
ca, pe baza egalităţii şi a respectului reciproc,
să-şi unească eforturile în vederea menţinerii
păcii şi securităţii internaţionale.
Părţile sprijină propunerea Republicii Demo­
crate Germane ca cele două state germane să
înceapă tratative directe în scopul unificării Ger­
maniei, ca trupele străine de pe teritoriul Ger­
maniei, precum şi de pe teritoriul celorlalte ţări
din Europa apuseană şi răsăriteană să fie re­
trase, ca cele două state germane să renunţe la
înzestrarea armatelor lor cu arma nucleară.
Ambele popoare sînt interesate vital ca mili­
tarismul german să nu mai poată periclita din
nou securitatea popoarelor Europei şi pacea
lumii.
Guvernul ungar a primit cu aprobare şi spri­
jină mesajul guvernului romîn adresat guverne­
lor ţărilor balcanice. Acest mesaj corespunde nu
numai intereselor ţărilor din sud-estul Europei,
printre care şi Ungaria, ci este şi o iniţiativă
de mare importanţă pentru cauza păcii generale.
Cele două guverne sînt întru totul de acord
cu propunerea guvernului polonez ca, pe te­
ritoriul Republicii Populare Polone, Republicii
Cehoslovace şi al Republicii Democrate Ger­
mane, precum şi pe teritoriul Republicii Fede­
rale Germane, să ia fiinţă o zonă denuclearizată.
Guvernele Republicii Populare Romîne şi Re­
publicii Populare Ungare salută iniţiativa gu­
vernului Republicii Populare Chineze şi a gu­
vernului Republicii Populare Democrate Co­
reene, cu privire la retragerea voluntarilor chi­
nezi din Coreea. Această iniţiativă constituie o
preţioasă contribuţie la rezolvarea paşnică a
problemei coreene, la destinderea încordării in­
ternaţionale, la consolidarea păcii.
Părţile îşi exprimă simpatia şi solidaritatea
lor faţă de lupta popoarelor arabe şi a altor
popoare din Asia şi Africa pe care acestea o duc
în vederea scuturării definitive a jugului colo­
nial, pentru independenţă şi securitatea lor de­
plină.
Guvernele romîn şi ungar sprijină propune­
rile guvernului sovietic cu privire Ia convocarea
unei conferinţe la cel mai înalt nivel, conside-
rînd că ele corespund intereselor vitale ale păcii
şi securităţii popoarelor. O asemenea conferinţă
ar deschide calea spre rezolvarea problemelor
internaţionale mai complexe.
Totodată cele două delegaţii nu pot să nu
Pentru delegaţia guvernamentală
şi de partid a Republicii Populare Romîne,
GHEORGHE GHEGRGHHJ-DEJ
Bucureşti, 26 februarie 1958
ţină seama de primejdia pe care o prezintă
politica „de pe poziţii de forţă”, dusă în con­
tinuare de puterile occidentale, în primul rînd de
cercurile guvernamentale ale Statelor Unite ale
Americii.
Intensificarea cursei înarmărilor şi a războiu­
lui rece, crearea unui sistem de baze militare în
jurul ţărilor socialiste, instalarea rampelor de
lansare a rachetelor cu încărcătură nucleară
pe teritoriile ţărilor membre ale N.A.T.O. pro­
voacă îngrijorarea legitimă a popoarelor.
Potrivit cu voinţa popoarelor lor, guvernele
romîn şi ungar resping încercările guvernului
S.U.A. de a face din orînduirea socială a unor
ţări socialiste din Europa obiectul unor ne­
gocieri internaţionale. Ele consideră astfel de
încercări drept o imixtiune inadmisibilă în tre­
burile interne ale statelor noastre suverane.
Atîta vreme cît există Pactul agresiv al Atlan­
ticului de Nord şi nu s-a realizat securitatea co­
lectivă în Europa, Republica Populară Romînă
şi Republica Populară Ungară vor continua să-şi
aducă întreaga lor contribuţie la întărirea or­
ganizaţiei Tratatului de la Varşovia. Această
organizaţie apără securitatea şi independenţa
statelor socialiste şi pacea Europei.
IV.
Colaborarea rodnică realizată între Partidul
Muncitoresc Romîn şi Partidul Muncitoresc So­
cialist Ungar constituie garanţia de bază pentru
adîncirea şi dezvoltarea relaţiilor de prietenie
dintre Republica Populară Romînă şi Republica
Populară Ungară. Partidelor noastre le revine
misiunea istorică de a conduce popoarele celor
două ţări pe drumul construirii socialismului.
Schimbul de păreri între cele două partide a
demonstrai deplina lor unitate de vederi în pro­
blemele fundamentale ale mişcării comuniste in­
ternaţionale. Cele două delegaţii subliniază im­
portanţa istorică a Consfătuirii reprezentanţilor
partidelor comuniste şi muncitoreşti, ţinută la
Moscova cu prilejul celei de-a 40-a aniversări
a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie; ho-
tărîriic luate de aceasta constituie un mare
ajutor pentru partidele noastre ca şi pentru miş­
carea comunistă internaţională.
Cele două delegaţii de partid, apreciind im­
portanţa deosebită a colaborării şi a relaţiilor
tovărăşeşti dintre partidele lor, vor dezbate şi
in viitor în comun problemele cele mai însem­
nate ale luptei pentru socialism şi pace.
Partidul Muncitoresc Romîn şi Partidul Mun­
citoresc Socialist Ungar se conduc în întreaga
lor activitate, in construirea socialismului, după
teoria marxist-leninistă. Ele învaţă din bogata
experienţă a Partidului Comunist al Uniunii
Sovietice şi a celorlalte partide comuniste şi
muncitoreşti şi aplică în mod creator principiile
generale ale marxism-leninismului, ţinînd seama
de particularităţile naţionale.
Cele două partide îşi reafirmă hotărîrea de a
lupta în mod consecvent împotriva oricăror în­
cercări de revizuire a marxism-leninismului şi
pentru lichidarea dogmatismului şi a sectaris­
mului. In etapa actuală, revizionismul reprezintă
principalul pericol în mişcarea muncitorească in­
ternaţională. Cele două partide luptă împotriva
apologeţilor capitalismului, împotriva concepţii­
lor reformiste şi oportuniste şi împotriva in­
fluenţei ideologiei burgheze, pentru întărirea ro­
lului conducător al partidului în viaţa econo­
mică, politică şi culturală.
Cele două partide educă poporul romîn şi un­
gar în spiritul internaţionalismului proletar şi
combat cu hotărîre naţionalismul burghez, sub
orice formă s-ar manifesta.
Partidul Muncitoresc Romîn şi Partidul Mun­
citoresc Socialist Ungar subliniază că cimenta­
rea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea mun­
citoare, sub conducerea clasei muncitoare, întă­
rirea permanentă a legăturilor cu masele, uni­
tatea şi disciplina de fier a partidului, aplicarea
cu consecvenţă a principiilor leniniste în munca
de partid asigură consolidarea rezultatelor obţi­
nute şi noi succese ale oamenilor muncii din
cele două ţări.
Partidul Muncitoresc Romîn şi Partidul Mun­
citoresc Socialist Ungar au hotărît lărgirea re­
laţiilor dintre cele două partide, extinderea
schimbului de delegaţii, a studierii reciproce a
experienţei în munca de partid, precum şi a
schimbului de documente şi al presei de partid.
Rezultatele tratativelor au confirmat pe de­
plin necesitatea şi importanţa contactului direct
dintre conducătorii celor două ţări şi a schim­
bului de păreri în problemele de interes comun ;
asemenea contacte vor îi întreţinute şi în viitor.
Vizita în Republica Populară Romînă a dele­
gaţiei guvernamentale şi de partid a Republicii
Populare Ungare şi tratativele care s-au înche­
iat cu deplin succes au prilejuit o puternică
manifestare a sentimentelor de profund respect
şi dragoste care unesc cele două popoare şi
au adus o contribuţie însemnată Ia cimenta­
rea şi la dezvoltarea prieteniei între ele.
Republica Populară Romînă şi Republica Popu­
lară Ungară depun toate eforturile pentru dez­
voltarea şi adîncirea colaborării frăţeşti, socia­
liste, existente între ele, pentru întărirea priete­ treprinderea noastră în ultimii
niei şi unităţii indestructibile a ţărilor marelui
lagăr al socialismului, în frunte cu Uniunea So­
vietică, şi vor contribui prin toate acţiunile lor
la cauza nobilă a păcii şi a colaborării între
popoare.
Pentru delegaţia guvernamentală
şi de partid a Republicii Populare Ungare
kâdâr jânos
PBUMUE 'SOCIALISMULUI
Succesul minerilor Cam pania a g ric o lă de primăvară HI C D U D l/m
mm osdin Valea Jiului să_ ne găsească temeinic pregătiţi I • in
Minerii Văii 'Jiului au înche­
iat luna februarie cu deosebite
succese în muncă. Ei au pus la
dispoziţia economiei naţionale
8.534 tone de cărbune date
peste planul lunar. La a-
cest important succes au contri­
buit cele peste 100 brigăzi de
mineri care aplică metoda bri­
găzii lui Mihai Tucaciuc.
¦ deloc uşoară, mai ales dacă ţi­
Brigada comunistului Mihai
Tucaciuc, cea care a lansat pre­
ţioasa iniţiativă, a obţinut in
luna trecută un deosebit suc­
ces. Minerii acestei brigăzi au
extras peste plan 718 tone căr­
bune, iar randamentul muncii
lor a fost în medie cu 1,500 tone
pe post mai mare decît cel pla­
nificat.
U n om m u l t s t im a t „merg strună”, că au făcut, că staţiune şi au stat de vorbă cu i
Şeful de echipă Nicolne Măniuţ, de
la Atelierele principale C.F.R. Sime-
ria, a cunoscut din plin greutăţile
vieţii vremurilor trecute.
— Munca în ateliere era deosebit
de grea, spune tov. Măniuţ. O gau­
ră într-un material de 5— 10 mm.,
se dădea cu dornul şi ciocanul. Lon-
geroanele de locomotive erau mane­
vrate de forţa oamenilor, piesele ve­
chi ce se aflau pe locomotiva venită
în reparaţie erau aruncate fără aju­
torul macaralelor. Accidentele se ţi­
neau lanţ. Apoi, concedieri şi cîte
altele.
Tovarăşului Măniuţ îi vine greu să
vorbească despre vremurile apuse. Pe
el, mai bine să-l întrebi de munca
depusă astăzi, acum cînd nu mai mun­
ceşte pentru capitalişti.
Împreună cu echipa pe care o con­
duce, a construit o nouă hală la a-
telierul triaj ou o lungime de 140
m„ care adăposteşte cele trei linii de
reparaţii periodice a vagoanelor. Cî.ş- şi existau condiţii să se recupe ţină seama de aceste îndrumări,
tigă bine. Şi-a făcut şi casă nouă.
Pentru munca depusă a cîştigat sti­
ma majorităţii ceferiştilor simerieni. la data stabilită. Conducerea stare de ebrietate în atelier,
DOREL VLADISLAV S.M.T. s-a mulţumit însă să lu­ contribuind astfel, prin exem­
ajustor
Oamenilor muncii din patria noastră, regimul democrat-popular le creează condiţii de
muncă şi viaţă din ce in ce mai bune. In centrele industriale din regiunea noastră se ridică tot
mai numeroase locuinţe muncitoreşti, confortabile.
In clişeu: un grup de locuinţe muncitoreşti construite în ultimii ani la Călan.
O <L>O -O
Sub conducerea sfatului popular
întreprinderea noastră a căpătat
o mare dezvoltare
Ard rugat recent pe iov. Eugen
Birou, directorul întreprinde­
rii „1 Mai“ din Deva, să ne vor­
bească despre unele aspecte ale
dezvoltării întreprinderii in ul­
timii ani. După cum spunea tov.
Pirou, întreprinderea „/ Mai“ a
luat in ultimul timp proporţii
mari în ce priveşte dezvolta­
rea tuturor secţiilor existente.
Dar să-l lăsăm mai bine pe
tov. Eugen Pirvu să ne răspun­
dă la unele întrebări.
ÎNTREBARE: Ce ne puteţi
spune despre stadiul de dez­
voltare a întreprinderii pe care
o conduceţi ?
RĂSPUNS : Pentru a nu com­
plica lucrurile am să iau ca au
de comparaţie anul 1955. Deci
să vedem cum s-a dezvoltat în­
doi ani. De multe ori cifrele
seci sînt mai convingătoare ca
oricare alte argumente. Iată cî-
te v a : faţă de anul 1955, pro­
ducţia globală a crescut cu 215
la sută, iar producţia marfă cu
291 la sută. Livrările de pro­
duse pentru comerţul socialist
şi cooperatist au crescut cu 54
la sută. Rezultate însemnate
s-au obţinut şi în ce priveşte
reducerea preţului de cost al pro­
duselor care a fost redus cu
3,96 Ia sută, rezultînd o econo­
mie de 1 665.000 lei. Desigur că
S. M . T, M iercurea — gafa pentru
campania de primăvară
Angajamentul mecanizatorilor
de la S.M.T. Miercurea a fost
să termine reparaţiile pînă în
cel tîrziu la 28 februarie. Re­
alizarea acestei sarcini nu era
nem seama de faptul că lipseau
multe din piesele de schimb ne­
cesare. Totuşi, printr-un interes
sporit şi priritr-o muncă rodni­ gata pentru a porni bătălia in-
că, greutăţile au fost învinse. săminţărilor de primăvară.
N um ai S. M . T A ibă lulia a mai
ramas
Tovarăşii din conducerea sele cu programul obişnuit, pî­
S.M.T.-Alba lulia au obiceiul nă cînd tovarăşii din serviciul t
să se laude că Ia ei treburile regional S.M.T. s-au deplasat în i
au dres etc. Dacă cineva le a-
rată că lucrurile nu stau aşa
cum ei se străduiesc să le pre­
zinte, atunci încep cu motivări­
le : „Păi să vedeţi, nu avem
condiţii, ne lipsesc piesele etc.,
etc.“.
Procedînd în felul acesta, to
varăşii de la S.M.T. Alba s-au
trezit în situaţia să vadă că
staţiunea lor este singura din
regiune — şi poate chiar din
întreaga ţară — care nu a Ier
minat reparaţiile nici pînă la
data aceasta.
In această staţiune mai sini
de reparat încă trei tractoare.
Acestea puteau fi reparate de
mult dacă ar îi existat preocu­
pare. Aşa ceva nu a prea exis­
tat însă la S.M.T. Alba lulia
Intr-un timp nu s-a putut lucra
din cauză că lipseau piesele de
schimb. Acest lucru a făcut să
se piardă timp. Piesele au sosit
reze timpul pierdut, adică repa­ in loc să se preocupe dc bunul
raţiile să fie terminate pînă mers al reparaţiilor, venea în
creze şi după ce a primit pie­ plul său, la slăbirea disciplinei.
» <$> '-Cr
aceste rezultate nu au fost rea­
lizate de ia sine, ci au fost ro­
dul unei munci neobosite a
muncitorilor noştri, străduinţa
conducerii de a coordona activi-
latca zi de zi cît mai bine, aju-
torul dat de către partid. Un
factor care a avut un mare rol
in obţinerea acestor succese, a
fost atenţia deosebită dată dez­
voltării neîncetate a tuturor sec
ţiilor, calificării muncitorilor, în­ raţii şi diverse confecţii meta­
tăririi disciplinei în muncă etc.
întreprinderea noastră a cunos­
cut o mare dezvoltare. In pri­
mul rînd aş vrea să vorbesc
despre atelierul de tîmplărie.
Dacă cu cîtva timp în urmă a-
cesta era un simplu atelier, în
momentul de faţă a devenit o
fabrică de mobilă înzestrată cu
utilaje noi, producîud cu 300 la
sută mai multă mobilă pentru
comerţul socialist şi livrîndu-se
cu 400 de garnituri de bucă­
tărie mai mult decît în anul
1955.
In urma hotărîrilor partidului
cu privire la creşterea necon­
tenită a bunurilor de larg con­
sum, una din preocupările de
seamă ale conducerii noastre a
fost punerea în fabricaţie a unor
produse noi ce se cereau pe pia­
ţă şi anume : fotolii simple, fo-
tolii-pat, canapele pat ţapi jale
etc.
Pag. 3
ii
] Cămin cultural nou |
4 In satul de imuite Cib, raionul
In ziua de 28 februarie, toa­ 7 Alba, s-a terminat construcţia din
te cele 51 de tractoare, planifi­ | piatră a căminului cultural, ridi-
cate pentru a se repara in sta­ 4 cat din auloiinpunere şi prin mun- ,
ţiune, au fost terminate de repa­ j ca voiliniară a săteni!or.
rat. Plugurile de tractoare, ma­
i La făurirea acestui lăcaş 'de cal-
şinile şi celălalt utilaj, au fost | tură s-au evidenţiat in mod deo-
terminate de asemenea de re­
parat pînă la această dată. In 7 sebit tovarăşii Bujac Lazăr, direc-
prezent S.M.T.-Miercurea este | torul şcolii, Ştefania Olea, Aron
i Crainic, Eleonora Boandea, Simion
* Stanciu, Aron Mumătă şi alţii.
I Azi, la căminul cultural din sa-
î lui Cib, vin cu drag săienii să
| se înfrupte din lumina ştiinţei şi
j culturii, să se recreieze In faţa
i scenei şi să chibzuiască ia o viaţă
i nouă, începută cu întovărăşirea zoo-
: tehnică locală.
Prietenii cărţii
i Colectivul de muncă al cămi.
muncitorii, arătîndu-le că este f niiiui cultural „Avram Iancu" diri
necesar să lucreze cîte 2-3 ore • salul Cib.Chei, sprijină din plin
în plus pe zi pentru a termina 7 activitatea bibliotecii locale In
cît mai degrabă reparaţiile. Mun­ | munca de răsplndire a cărţii,
citorii nu numai că au fost de
acord cu această propunere, dar ţ Cele 702 de volume, ziarele şi
şi-au manifestat indignarea pen­ | revistele bibliotecii sînt citite fie in-
tru faptul că staţiunea nu le-a I dividuat, fie în cercurile de citit de
cerut acest lucru mai dinainte. ţ Ia Aron Muntoiu, Petru Suciu sau
| Anula Popovici. in sat sînt azi
Organizaţia de bază din sta­ j 14 purtători ai insignei Prieten
ţiune, comitetul de întreprinde­ » al cărţii", între care: Simion Mu-
re, împreună cu conducerea ad­ f măii1, Ion Zapodean, Petru Mun-
ministrativă aveau datoria să | toi, Silvestru Perja ş. a. Pinlre
mobilizeze muncitorii la urgen­ i ciliiorii fruntaşi ai bibliotecii se ţ
tarea reparaţiilor. Numai că to­ j numără şi tovarăşii Iova Zapodean j
varăşii din conducerea staţiunii ţ7 şt Viorel Crisiea, salului, ca
nu s-au gîndit Ia măsurile ce
j Unii din locuitorii
irebuie luate pentru urgentarea ţ Traian. Samfira, Romulus Crisiea
reparaţiilor cu toate că li s-a ^ şi Victor Popovici, aplică în Iu-
indicat acest lucru, atît verbal ' 4 crarea pămîntului cele studiate din
de către organele de control, ţ cărţile şi broşurile agrotehnice, T
cît şi prin semnale critice apă­ f transporiînd din timp la cîmp gu- t
rute în ziarul „Drumul socialis­ l noiul de grajd, selecţionînd şi ira- j
mului”. Tovarăşul Rusu Gheor-
ghe, şeful de atelier, în loc să i7 iind seminţele ce urmează a 'fi *^
i semănate. i
4t
¦Contribuţie la educarea f
patriotică a maselor
Muzeul moţesc „Sabin Olea" din
salul Cib, deşi în acest an îm ­
plineşte irei decenii, abia de ctţiva •
: ani îşi îndeplineşte rolul său de e- t
! ducător al maselor. A
, Cu sprijinul larg al organiza- ?
1fiilor de siat şi obşteşti, sub în-
, drumarea directă a muzeului din
Alba lulia, muzeul din satul Cib
prezintă vizitatorilor peste 1.700 de
, obiecte arheologice — comuna pri­
mitivă şi sclavagismul daco-ro­
man, istoricc-acte, manuscrise, ar
mc din secolele XVIII — XIX, J
cărţi vechi, obiecte etnografice mo- ?
Ieşti ele. Muzeul e vizitat de mun- i
cilori, ţărani muncitori şi elevi de |
prin satele învecinate. 4Y
Asupra materialului cuprins aici, J
sini pregătite pentru tipar (la Bu. i
leiinul de istorie al Filialei Acade-
miei R. P. R. din Cluj şi la Bule- *
Unul nr. !V ai muzeului din Alba J
lulia) mai midie studii, iar altele Ţ
sini în htcni. L
V. P. OOEA |
corespondent
¦ *>•'»*-a-
C» < 3 > <?;>si/*^ - < 3 5 > -O-<L><L>
preocupat de ridicarea producţiei
de betonită din Gurasada, ma­
terial extrem de necesar pentru
industria petroliferă. Faţă de a-
nul 1955, s-au dat cu 10.000
In sectorul metalurgic, cu a- tone mai multă betonită iar Ia
jutorul comitetului executiv al producţia pe carieră ia piatră
sfatului popular orăşenesc şi al brută, piatră spartă, piatră cori-
organelor de partid, am reuşii casată şi balast s-a livrat cu
să comasăm atelierele de tini- 75.000 tone mai mult. Conduce­
chigerie şi mecanic, într-un marc rea întreprinderii, împreună cu
atelier dotat şi utilat cu ma­ tehnicienii, a dat o deosebită im­
şini moderne de înaltă produc portanţă şi ramurii alimentare.
(ivitate. Avem intenţia ca a- S-a preocupat de organizarea
cesta să se dezvolte pînă la va­ exploatării raţionale a izvorului
loarea unui combinat dc repa­ de apă minerală din Boholt. In
1957 | roducţia anuală realizată
lice, care să satisfacă cele mai a fost de 1.300.000 sticle.
exigente cereri. Dacă în anul
1955 existau aici numai trei Sectorul de panificaţie s-a
muncitori, în momentul de faţă dezvoltat în mod simţitor. Bru­
numărul acestora este de 65. Am tăriile existente au fost mecani­
dezvoltat fabrica de nasturi şi zate (operaţiunile), secţia de
piepteni, recondiţionînd şi re- poligrafie şi-a lărgit activitatea
înnoind utilajul. Aici producţia nregistrînd o creştere de 94 la
a crescut cu 19.000 grosuri de sută.
nasturi şi cu 1.700 duzini piep­
teni. ÎNTREBARE: Pentru viitor
ce vă propuneţi ?
In sectorul extractiv, care arc
o pondere mare în pianul în­ RĂSPUNS : Avem în plan
treprinderii noastre, s-au luai multe de făcut, însă nu-mi pla­
măsuri şi s-au pus în practică ce să vorbesc despre lucruri
o serie de mici mecanizări în nerealizate încă. Sînt sigur că
procesul de producţie. S-a uti­ vom face multe. Posibilităţi a-
lat sectorui extractiv cu utilaj vem suficiente. In r.urînd se va
nou c a : compresoare electrice, pure în funcţie fabrica de pîine
concasoare, motocompresoare, din Deva, o fabrică modernă şi
cu utilaj de mare capacitate. De
grup electrogen, silozuri, auto­ asemenea, în acest an vrem să
camioane, basculante etc., asi- dăm foarte multă atenţie sec­
gurîudu-se o raţională exploata­ torului alimentar şi al bunurilor
re a acestei bogăţii din raionul de larg consum.
nostru. In mod deosebit ne am
Din cele relatate de tov. Eu­
gen Pirvu am constatat că la
această întreprindere există o
preocupare serioasă în ce pri­
veşte dezvoltarea tuturor ramu­
rilor existente.