Page 14 - 1958-03
P. 14
Pag. 4 ssps D RUMUL SOCIALISMUl UI Nr. 999
Bcclarafta Mlitl§lcriiliii Afacerilor juLtimela ş îu i • xiiXkmsie şixrx • -uJbturuele şiira. •Mlftmj&U sforii
Eilcric al l . P. D. Cirecisc
PHENIAN 3 (Agerpres). Mi vernelor acestor state, în orice Ijn Anglia Şi /?- F. Germană se intensifică acţiunile Plenara C. C. al P. O
nisterul Afacerilor Externe al moment, la Panmunjon sau în împotriva bazelor atomice americane din Japonia
R. P. D. Coreene a dat publici alt punct al Coreei, indicat de
tăţii la 1 martie o declaraţie in guvernele S. U. A. şi R. F. Ger 59Vrem ca Anglia si pupi cuaîfanţa americani - TOKIO 3 (Agerpres). După convocarea unei conferinţe a
problema .înapoierii în patrie a declara secretarul general al P.C. dinMareaBritanie cum anunţă ziarul „Akahata11, conducătorilor marilor puteri,
cetăţenilor S. U. A. şi R. F. mane. la Tokio a avut loc cea de-a de propunerile guvernului polo
Germane care, printre ceilalţi Guvernul R. P. D. Coreene, LONDRA 3 (Agerpres). La nia pentru dezarmarea nuclea rienţele cu arma nucleară; să se douăzecea plenară lărgită a nez cu privire la crearea unei
pasageri, se aflau pe bordul a- marele miting de protest împo ră”. Acest miting şi adunările înceapă tratative la nivel înalt C.C. al P. C. din Japonia. zone denuclearizate în Europa,
vionului .companiei aeriene sud- se spune în declaraţie, consideră triva creării în Anglia de baze clin alte regiuni ale ţării, pre in scopul distrugerii stocurilor declaraţia comună a guvernelor
coreene, care a trecut pe teri că trebuie luate de asemenea pentru arma rachetă americană, cum şi numeroase alte acţiuni, de arm'g nucleare ; să se spri Plenara a ascultat raportul lui R.P. Chineze şi R.P.D. Coreene,
toriul R. P. D. Coreene la 16 măsuri pentru înapoierea cit mai care a avut loc la 1 martie în toate acestea sînt indicii vizibile jine crearea unei zone denuclea- Nosaka, prim-secretar al (ŢC. relativă la retragerea volunta
apropierea bazei aeriene ame ale faptului că poporul se gîn- rizate în Europa şi să se în al P.C. din Japonia, care a fost rilor chinezi din Coreea şi al
februarie 1958. grabnică şi a acelor dintre co cheie un pact de securitate în apoi prezentat spre examinare tele.
Respingînd născocirile guver reeni care se aflau în avion şi ricane de la Ruislip, a luat cu- deşte la pace. conferinţei activului de partid.
care vor să se înapoieze In Co întreaga Europă. In capitolul rezoluţiei intitu
nului S. U. A. că avionul sud- reea de sud. Condamnînd vîlva vîntul John Gollan, secretar ge Vorbitorul a avertizat împo După terminarea conferinţei, fă- lat „Situaţia internă", plenara
coreean, care a trecut pe teri stirnită de clica lisînmanistă cînd bilanţul discuţiilor, plena relevă intensificarea depresiunii
toriul R. P. D. Coreene, ar fi in legătură cu trecerea pe teri ra a aprobat î>n unanimitate o economice în Japonia şi influ
fost acaparat şi că guvernul toriul R. P. D. Coreene a avio rezoluţie privitoare la sarcinile enţa dăunătoare a acesteia a-
R. P. D. Coreene ar refuza să nului sud coreean, Ministerul partidului. supra vieţii poporului muncitor.
înapoieze pe pasagerii avionu Afacerilor Externe al R. P. D.
lui care vor să se întoarcă in Coreene declară că guvernul Rezoluţia publicată la 1 mar O particularitate a situaţiei
patrie, Ministerul Afacerilor Ex R. P. D. Coreene este gata ori- tie în ziarul „Akahata" conţine actuale din Japonia, se spune
terne al R. P. D. Coreene de cind să predea aceste persoane o analiză a situaţiei internaţio în rezoluţie, este că păturile
clară că guvernul R. P. D. Co Coreei de sud, prin intermediul nale şi interne, ridică în faţa largi ale maselor muncitoare
reene este gata să predea pe societăţii de Cruce Roşie din partidului sarcini în cadrul lup nutresc un sentiment crescînd
cetăţenii S. U. A. şi ai R. F- Coreea de sud, sau prin inter tei pentru pace, pentru îmbună de neîncredere şi 'nemulţumire
Germane reprezentanţilor gu mediul Comitetului internaţional tăţirea condiţiilor de viaţă ale faţă de* guvernul Kişi şi cer
oamenilor muncii, prezintă ţelu promovarea unei noi politici şi
al Crucii Roşii. rile şi sarcinile unui guvern de formarea unui nou guvern.
mocratic, a cărui creare, după
3n Qoreea de sud a fost decretata neral al Partidului Comunist din triva propagandei mincinoase a J. Gollan a chemat pe parti cum se spune în acest docu In rezoluţie se subliniază im
,stare excepţionala’ Marea Britanie. El a subliniat acelora care încearcă să de cipanţii la miting să înceapă o ment, este sarcina centrală a portanţa unităţii clasei munci
că actualele demonstraţii de monstreze că Anglia este nevo nouă etapă în campania pentru partidului. Rezoluţia analizează toare, a întăririi organizaţiilor
PHENIAN 3 (Agerpres). A- poporului coreean împotriva o- protest împotriva bazelor aerie ită să suporte actuala povară a traducerea în viaţă a acestu şi problema pregătirii P.C. di>n
genţia de presă sud coreeană cupanţilor — N.R.), aşa-numi- ne din Anglia, nu sînt îndrep înarmărilor din cauza existenţei program, trimiţînd cît mai mul Japonia în vederea celui de al ei, a ridicăriiconştiinţei de
Habton Thosin anunţă că, în ta Direcţie a securităţii de stat tate împotriva poporului ameri „pericolului11 sovietic, te rezoluţii şi telegrame fiecă şaptelea congres al partidului. clasă şi a răspîndirii ideilor
legătură cu aniversarea eveni din Coreea de sud a declarat can care doreşte tot atît de mull rui membru al parlamentului marxism-leninismului în rîndu-
mentelor de la 1 martie (înce între 28 februarie şi doi martie pacea ca şi poporul englez. Ele J. Gollan a chemat pe comu In prima parte a rezoluţiei rile maselor muncitoare. In re
putul acţiunilor din 1919 ale stare excepţională în întreaga exprimă protestul împotriva po nişti şi laburişti să-şi unească In încheiere vorbitorul a de întitulată „Situaţia internaţiona zoluţie se spune că pentru
iară. liticii de pregătire a unui nou toate forţele în lupta împotriva c larat: „Vrem ca Anglia să ru lă" se spune că raportul de schimbarea orientării politice a
război, dusă de cercurile guver războiului. La baza unităţii de pă cu alianţa americană. Acest forţe pe arena internaţională în Japoniei este necesară întări
Deschiderea Tîrgului nante ale S.U.A. acţiune trebuie să stea urmă act ar avea consecinţe interna clină în favoarea lagărului so rea influenţei R. C. din Japo
torul prograrff > nici un fel de ţionale de cea mai mare impor cialist şi ca situaţia internaţio nia, întărirea rîndurilor sale.
internajional de primăvară de la Leipzig Puternica mişcare pentru pace, baze pentru rachete în Anglia; tanţă. Vrem ca ţara noastră să nală evoluează în direcţia co Arătînd unitatea vederilor poli
a spus J. Gollan, se exprimă să se pună capăt politicii conser fie liberă şi independentă, să existenţei paşnice. Aceasta, se tice ale P. C. din Japonia şi alo
printre altele în aceea că po- vatoare a războiului nuclear; să colaboreze cu toate ţările şi să arată în rezoluţie, confirmă jus Partidului socialist, plenara de
teţea analizei evenimentelor in clară că există toate premisele
LEIPZIG 3 (Agerpres). La precum şi membrii delegaţiilor porul englez sprijină „campn- se interzică imediat toate expe- nu depindă de nimeni11. ternaţionale, făcută în cadrul pentru stabilirea unui front li
consfătuirilor de la Moscova nie între comunişti şi socialişti.
1 martie, în cadrul unei şedin guvernamentale, reprezentanţii Mitingui organizat da grupul laburist de stînga ale partidelor comuniste şi mun
ţe festive, PI. Rau, vicepreşedin organizaţiilor, firmelor şi între C. C. al P. C. din Japonia a
citoreşti. hotărît să lege lupta pentru
te al Consiliului de Miniştri şi prinderilor comerciale care au „Pentru victoria socialismului44 Plenara arată că rolul condu desfăşurarea alegerilor parla
ministrul Comerţului Exterior sosit la Leipzig din multe ţări
cător în treburile internaţionale mentare, pregătirile pentru a-
si inţergerman a deschis ofi ale lumii, membri ai corpului LONDRA 3 (Agerpres). La „Guvernul conservator şi bos aceste regimuri şi se tem de el. revine aproape în întregime ţă: ceste alegeri şi mişcarea pentru
cial Tîrgul internaţional de pri diplomatic. 1 martie, la Londra a avut loc sul său american Dulles, a spus Guvernul s-a obligat să conti riior socialiste. Acest lucru, se pace, de pregătirile partidului
măvară de la Leipzig pe 1958. un miting organizat de comi Zilliacus, vor să răstoarne re nue stocarea armei nucleare pi spune în rezoluţie, este dovedit pentru cel de al şaptelea con
care are loc între 2 şi 11 martie. Declarînd deschis tîrgul de tetul pentru pregătirea campa gimurile comuniste întrucît u- uă în momentul cînd bombele de propunerile privitoare la gres al său.
la Leipzig, H. Rau a arătat că niei în vederea interzicerii ar răsc noul sistem social creat de vor cădea asupra noastră”.
La şedinţa festivă au parti el este chemat să contribuie la mei nucleare, creat de grupul
cipat conducători ai P.S.U.G. şi dezvoltarea întrecerii economi laburist de stînga „Pentru vic Protestul Consiliului Municipal al oraşului
ai guvernului R. D. Germane ce paşnice, la întărirea relaţii
— W. Ulbricht şi H. Matern, lor de prietenie şi a înţelegerii toria socialismului11. In cadrul Kornwestheim
F. Ebert, miniştri ai R.D.G., reciproce între ţări. acestui miting deputatul labu
P. C. I. deschide campania electorală rist Zilliacus a rostit un discurs STUTTGART 3 (Agerpres). fia autorităţilor oraşului şi con
adresînd poporului italian în care a condamnat politica Consiliul municipal al oraşului siliilor parohiale asupra faptului
un apel de pace puterilor occidentale bazată pe Kornwestheim din Baden Wur- că pe cîmpurile de instrucţie
cursa înarmărilor nucleare. temberg a protestat energic îm dintre Aldingen şi Kornwesl-
Cuvintarea rostită de PALM1RO TOGL1ATT1 potriva creării de baze ¦ameri heim au fost construite depozite
la Foggia Zilliacus a condamnat „argu şi rampe pentru lansarea de
mentele” propagandistice răsu cane pentru lansarea de rachete rachete. Nici autorităţile oraşu
ROMA 3 (Agerpres). La 1 sfidătoare. Ele cer privilegii pe lui Kornwestheim şi nici cele
martie Palmiro Togliatti, secre care nu le-au avut niciodată. flate ale conservatorilor de ge în apropierea acestui oraş fără din localităţile situate în împre
nul sperietorii „agresiunii so jurimi nu au fost informate de
vietice” şi faimoasa „politică de cunoştinţa şi asentimentul au acest lucru.
înfrînare” bazată pe aceste ar torităţilor.
gumente.
Opinia publică a atras aten-
tarul general al Partidului Co Sfntem ameninţaţi, a declarat
munist Italian, a rostit la Fog- Togliatti, de un regres serios.
gia o cuvintare consacrată sar De aceea ne adresăm şi catoli In Irak ia amploare mişcarea antiimperialistă
cinilor comuniştilor in campa cilor de r în d ; mulţi dintre ei
nia de alegeri pentru Camera nu doresc războiul rece, ci slă Ciocniri între poliţie şi demonstranţi la Bagdad
deputaţilor. birea încordării, caută să obţină DAMASC 3 JAgerpres). După oculari care au sosit din Irak, bă !“, „Trăiască Republica Arabă Hot a r m ie plenarei C.C. al P.M.U.P.
Vorbind despre situaţia inter aceleaşi reforme economice şi um se anunţă din Bagdad, în in multe oraşe şi regiuni rurale Unită!".
sînt animaţi de aceleaşi aspi Irak ia amploare mişcarea anti- ale ţării au loc mari demon- Varşovia 3 (Agerpres). — Păcii al celor 64 de partide co
naţională, Togliatti a subliniat raţii ca şi noi. Trebuie să le imperialistă. Poporul irakian Poliţia a tăcut uz de arme şi La 2 martie ziarele poloneze au muniste şi muncitoreşti, adopta
că Partidul Comunist deschide arătăm că monopolul partidu cere retragerea imediată a ţării straţii populare. Participanţii la grenade cu gaze lacrimogene publicat următorul comunicat; te în cadrul consfătuirilor de la
campania electorală adresînd lui democrat creştin şi, prin ur demonstraţii cer lichidarea uniu împotriva demonstranţilor. Au La 1 martie a. c. şi-a încheiat Moscova şi care au o uriaşă im
poporului italian un apel de mare, actuala politică a ierar din pactul de la Bagdad, înce nii imperialiste Irako-Iordanie- avut loc ciocniri între poliţie şi lucrările cea de-a 11-a plenară portanţă pentru întărirea solida
hiei clericale conservatoare nu tarea amestecului imperialist in ne şi aderarea Irakului la Repu participanţii la demonstraţii. A- a C.C. al P.M.U.P., care a durai rităţii ţărilor socialiste şi unită
pace. treburile interne ale Irakului, a- blica Arabă Unită. proape 100 de demonstranţi au 3 zile. ţii de acţiune a partidelor co
Trecind la situaţia internă a muniste şi muncitoreşti în lupta
le permite să obţină satisface cordarea de libertăţi democra După cum anunţă ziarul „Al fost arestaţi. Cuvîntul de închidere a fost pentru pace şi socialism.
ţării, vorbitorul a arătat că în Hadara11 mari demonstraţii ale rostit de Wladislaw Gomulka,
prezent Italia este sfişiată de rea aspiraţiilor lor. tice. După cum afirmă martorii locuitorilor capitalei irakiene au In noaptea de 28 februarie prim-secretar al C.C. al P.M.U.P. Comitetul Central aprobă de
contradicţii profunde. In ţară se avut loc în faţa ambasadelor ,pre 1 martie autorităţile iraki asemenea declaraţia delegaţiei
şimte nevoia unef transformări -08- engleză şi americană. Demon ene au efectuat arestări in ma Plenara a adoptat o hotărîre poloneze ca fiind întru totul co
profunde a structurii economice stranţii scandau lozincile: „Jos să şi percheziţii. Printre cei a- „Cu privire la unele probleme respunzătoare liniei politice a
şl a politicii pentru a se putea Cum s-au desfăşura? manevrele pactul de la Bagdad !“, „Jos ale politicii economice pe anul partidului".
rezolva problemele muncii, sta ISofei a 7-a americane din Pacîfî doctrina imperialistă Eisenho- restaţi se aflau fruntaşi politici 1958".
bili un salariu suficient, realiza wer !“, „Trăiască unitatea ara Plenara C.C. al P.M.U.P. a
bunăstarea şi lichida sărăcia şi PARIS 3 (Agerpires). Cores Prin aceste manevre care au de seamă din raidurile opozi Plenara a adoptat de aseme hotărît să scoală pe tov. Wiktor
exploatarea. Ţara a spus el, este pondentul din Manila al agen purtat numele de „Operaţia nea următoarea hotărîre : „Co Klosiewicz din C.C. şi să-j dea
dominată insă de un bloc în ţiei.*li, mitetul Central aprobă declara un vot de blam cu avertisment
ţiei France Presse relatează că Strong-Bek“ s-a urmărit instru pentru că a încercat să submi
:;rv;; - ţia celor 12 partide din ţările neze unitatea partidului.
fruntea căruia se află imperia la 1 martie prin debarcarea u- irea trupelor in vederea unui Convorbiri la Damasc în privinţa aderării socialiste, precum şi Manifestul
lismul străin, burghezia mono nui desant pe insula Luson în război atomic. In timpul mane
polistă italiană şi ierarhia cle regiunea Oceanului Pacific s-au vrelor s-a imitat explozia unei Yemenului la Republica Arabă Unită
ricală reacţionară. Puterea mo terminat cele mai mari mane „arme nucleare tactice11.
nopolistă a partidului democrat vre militare de după cel de al DAMASC 3 (Agerpres) După vut convorbiri cu preşedinte!'.
creştin este o expresie şi o ur doilea război .mondial la caro La manevre au asistat preşe cum anunţă agenţia Associated Nasser şi cu preşedintele KuaL
mare a întăririi acestui bloc. In au participat flota şaptea ame dintele Filipinelor şi Comandan Press, prinţul moştenitor al li, în problema aderării Yemenu
ultimul timp torţele clericale ricană şi torţe armate ale Fi- tul flotei a şaptea americane, Yemenului, El Badr, care se a-
au început să aibă o atitudine lipinelor. vice amiralul Beackley. flă în prezent la Damasc a a- lui la Republica Arabă Unită.
Staţiunea de maşini şi tractoare de la Jaktar din Republica Cehoslovacă MIERCURI 5 MARTIE 1958
sp e c t a c o l e cin EMATOGRAFICE
DEVA: Mîndrie, PETROŞANI: ci HAŢEG: Doi căpitani; BARU MARE:
nema „Alexandru Sahia": Legendă din Hoţii de copii ; ILIA : Brigada de tan-
Polezia > cinema: „7 Noiembrie": God- chişti; ZLATNA: Coasta lui Adam j
zila; ALBA IULIA: Ultima întîinirc: TEIUŞ: Poetul; APOLDU DE SU S:
ORAŞTIE: Nora; SEBEŞ: Gînd înflo Caravana; SIMERIA: Din nou împre
resc lalelele; BRAD: Două victorii ună: LONEA: Trepte abrupte.
SELECŢIUN1 DIN PRO > ’.AMUL DE RADIO
Recent s-a c r e a t e mare staţiune de maşini şi tractoare la Jaktar, lingă Opava, regia- din regiunea Ostrava. Ea va deservi 16 cooperative agricole nou înfiinţate şi care dispui ) Programul I j .6,45 Copiii cîntă; 7,1'. lare romîneşti ; 15,30 Muzică de es
nea Ostrava, R. Cehoslovacă, Noua staţiune este cea mai mare întreprindere de acest fel zece mii de hectare de pămînt. In foto: Noua staţiune de maşini şi tractoare din Jaktar. Melodii populare romînc.şti ; 8,00 Ma tradă; 17,20 Noi medicamente romî-
1ţ teriale din presă ; 9,00 Muzică uşoară; neşti; 17,40 Cîntă Felician Fărcaşu ;
.? 'Wv —'W- -w \ 9.30 Ştiinţa învinge; 11,03 Teatru la 18,55 Sfatul medicului: „Profilaxia bo
j microfon: „Ecaterina Tcodoroiu” scena lilor genitale Ia femei": 19,05 Curs
riu radiofonic de Nicolae Tăufuj (3,05 de limba rusă) 19,30 Selecţiuni din
jS Din cîntecele şi dansurile popoarelor; opera „Idomeneo" de Mozart; 22,30
14.00 Program de melodii populare:
16.00 /Muzică uşoară; 16,20 La micro Cîntă formaţiile de muzică uşoară di
fon Rodioa ; 18,00 Vorbeşte Moscova:
18.30 Muzică populară romîneas.ţă in rijate de Sergiu Malagamba, Gaston
terpretată de amatori ; 19,45 Răspun
dem ascultătorilor: 19,55 Noapte bună l'rsu şi Imre Alexandru; 23,15 Muzica
copii; 20,30 Jurnalul satelor; 21,25 Mu
zică ronîîncască dc estradă: 23,20 Con populară romînească.
cert de noapte. Programul I I : 14,03
C. .cert de prînz; 15,00 Melodii popu BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; 6,00;
7,00) 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; I9JX);
20,00; 22,00; 23,52 (programul I),
14,00; 16,00; 18,00; 21,00) 23,00; (pro
gramul II),
fifdacjia şl administraţia ziarului str. 0 Martie nr. 9, Telefon: 188—189. Taxa plătită ftf flunffai;J g n fo r g i aprobării Direcţiunii Genei ale P J J g . nr. 236.320 din 6 noiembrie 194^ ~ lig a n d ; tntreumiJerea Poligrafică ft| filaj" - jDEVA.
•. ' ;~v v\>; ~ ¦"""\\