Page 15 - 1958-03
P. 15
Ziarul — luptător înflăcărat „A ‘ PROLETARI DIN TOATE Ţă r i l e , UNITI-VA!
\Corespondenţi
pentru înfăptuirea peticii perfidului voluntari
Sărbătorim astăzi apariţia număru tiv. Sub îndrumarea Comitetului re fruntaşi REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA SI AL SFATULUI POPULAR REGIONIl
lui 1.000 al ziarului „Drumul socia gional de partid au fost organizate
lismului", organ al Comitetului regio de redacţia ziarului consfătuiri pe dife PETRE FĂRCAŞIU Anul X Nr. 1000 Miercuri 5 martie 1958 4 pagini 20 bani
nal al P..M.R. şi at Sfatului popular rite teme, schimburi de experienţă, — Haleg —
regional. Această aniversare coincide discuţii asupra unor probleme impor Rezultatele alegerilor de deputaţi
şi cu apropiata împlinire a 10 ani de tante ale producţiei. GH. MARINOVIGI
existenţă a ziarului. — Hunedoara — în sfaturile populare în regiunea Hunedoara
Creîndu-şi în jurul său un activ
Condus şi îndrumat îndeaproape de larg de corespondenţi şi colaboratori, mmmwssm La 2 martie 1958 au avut loc In regiunea Hunedoara au în circumscripţiile electorale o- La alegerile de deputaţi în
către Comitetul regional de partid, ziarul „Drumul socialismului" a de alegeri de deputaţi în sfaturile fost aleşi 82 deputaţi în circum răşeneşti de subordonare regio sfaturile populare din regiunea
ziarul „Drumul socialismului" a mi venit un ziar nu numai citit, ci şi 10SIF GRAŞGA populare regionale, raionale, o- scripţiile electorale regionale, nală şi raională şi 3.525 deputaţi Hunedoara s-au înregistrat ur
litat pentru răspindirea cuvîntului par scris în mare parte de mase. Aceasta — Gălan — răşeneşti şi comunale. 431 deputaţi în circumscripţiile mătoarele rezultate:
tidului în rindul maselor de oameni oglindindu-se prin publicarea în nu electorale raionale, 642 deputaţi în circumscripţiile electorale co
ai muncii, din regiunea noastră. măr tot mai mare de diferite articole, O seară, !a club munale.
scrisori şi corespondenţe semnate de
In decursul acestor ani, ziarul a pu oamenii muncii. Intr-una din serile trecute, S fa tu ri Nr. total al Voturi Voturi N-rul oU 1I
blicat numeroase materiale, care an conducerea clubului constructo alegătorilor pentru contra candi
adus o contribuţie de seamă la mo Preocupîndu-se de popularizarea suc rilor din Hunedoara a organizat populare1 Nr. total prezentaţi candidaţii candidaţilor Voturi Nr. Nr. daţilor 1! S
bilizarea maselor în lupta pentru a- ceselor obţinute, ziarul n-a scăpat din un concurs „Drumeţii veseli11, ale al F. D. P. F. D. P, anulate circ. depu
plicarea în viaţă a liniei politice a vedere nici combaterea fenomenelor pe tema „Să cunoaştem reali SFATUL POPULAR Ia v o t elec taţi care 1o =«3 |1
partidului nostru. In faţa ziarului a negative ce s-au manifestat în unele zările patriei noastre în anii re H-rnI circ. electoraloalegătoriCllre 1toranu au I1
stat întotdeauna ca obiectiv principal sectoare de activitate din regiune. gimului democrat-popuiar11. La unde nu s a prezentatlorabeo %lor 10 gc o
sarcina antrenării oamenilor muncii Prin numeroase articole de diferite capătul celor 40 de întrebări, majoritatea alegătorilorCifreCifreCifreIute |lealeşifosto*o-=u
din mine, fabrici, uzine, şantiere de genuri el s-a ridicat cu tărie împotri victoria a revenit tovarăşului absolute 0//o absolute 0' absolute 0/'O aleşi —
construcţii, de pe ogoare etc., la în va manifestărilor anarhice, mic burghe loan Popa. reprezentantul şofe <0 tt ta
făptuirea multiplelor sarcini ce-au stai ze, a formalismului şi birocratismului rilor de la B.U.T. Răspunsuri
în faţa Comiţetuiui regional de partid în muncă, împotriva nepăsării faţă frumoase a dat şi tovarăşul 2°L
şi al Sfatului popular regional. de avutul obştesc şi faţă de nevoile Arnold Nazarin, instalator Ia
oamenilor muncii. grupul 1 şantiere. Sfatul popular regional 421.248 4 2 0 .6 8 0 99,87 418.157 99,40 1.795 0,45 728 0,15 82 82 — — —
Urmtnd exemplu! „Scînteii", orien-
tîndu-se în activitatea sa după învă Ţinînd cont de sarcinile mari ce At. i. j Sfaturi populare 375.180 3 7 4 .6 2 8 99,85 371.568 99,18 2.182 0,59 878 0,23 431 431 — — —
ţătura marxist-leninistă, ziarul „Dru stau în faţa organizaţiilor de partid corespondent raionale 46.068 165
mul socialismului" a publicat mate în etapa actuală, ziarul „Drumul so *1 99,97 45.680 99,19 330 0,72 42 0,09 165 — •— • —
riale care au ajutat organizaţiile de cialismului" va trebui să-şi îmbunătă oraşelor 106,781 46.052
partid să-şi perfecţioneze metodele de ţească necontenit activitatea sa, pentru regionale
muncă precum şi activitatea lor în înfăptuirea întocmai a acestor sarcini. 106.738 99,96 105.978 99,29 569 0,53 191 0,18 477 477 — — —
direcţia îmbunătăţirii compoziţiei so Ei va trebui să se ocupe pe viitor cu oraşelor 152.790 99,96 151.658 0,59 233 0,15 642
ciale a partidului, a întăririi roiului mai multă competenţă şi perseverenţă raionale ...
său de conducător politic în proce de înfăptuirea hotărîrilor Comitetului
sul de producţie, a conducerii de către regional de partid şi ale Sfatului TOTAL ORAŞE 152,849 99,26 899 642 — — —
partid a organizaţiilor de masă, a edu popular regional, să aprofundeze tot
cării maselor de oameni ai muncii în mai mult problemele industriei, ale | Sfaturi populare 268,325 267,816 99,81 264.445 98,74 2.475 0,92 896 0,34 3.527 3.525 1 —• i
spiritul patriotismului socialist, a! inter transformării socialiste a agriculturii com unale
naţionalismului proletar, a atitudinii ale revoluţiei culturale, ale construc
noi faţă de muncă. ţiei de partid şi de stat. Din datele de tnai jos reiese total al deputaţilor aleşi pentru de alte naţionalităţi' conlocui regiunea noastră de a lupta
că majoritatea covîrşitoare a a- sfaturile populare din regiune toare. pentru întărirea muncii de .par
Ziarul a contribuit fa extinderea ini Ziarul „Drumul socialismului" are le căiorilor din regiunea noastră este de 4.680. tid şi de stat, pentru înfăptu
ţiativelor creatoare izvorite din mase şi datoria să lupte necontenit pentru îm au luat parte la vot. Aproape Participarea masivă a alegă irea măreţelor sarcini, ce stau
a metodelor înaintate ale muncitorilor. bunătăţirea conţinutului ideologic ai in unanimitate alegătorii au vo- Toţi deputaţii aleşi silit can torilor la vot dovedeşte unita in faţa noastră în etapa actuală,
El a adus o contribuţie însemnată Ia materialelor, să publice în coloanele tat pentru candidaţii Frontului didaţi ai Frontului Democraţiei tea indestructibilă dintre partid pentru apărarea păcii în lumea
realizarea planului de producţie în sale asemenea materiale care să co Democraţiei Populare. Numărul Populare. Ei sini oameni ai guvern şi popor, hotărirea fermă întreagă.
întreprinderile regiunii, a popularizat respundă întrutotul cerinţelor mereu a tuturor oamenilor muncii din
succesele obţinute în producţie, indicînd crescînde ale organelor şi organizaţii muncii romini, unguri, sasi şi
în acelaşi timp calea ce trebuie urmată lor de partid, ale tuturor oamenilor
pentru ridicarea producţiei, a produc muncii din regiunea noastră. EI va Acfsiarîe® de contractare a cerealelo r sarcină ce trebuee LA FABRICA
tivităţii muncii şi reducerea preţului trebui să acorde o mai mare atenţie prsvifă c&j toată răspunderea
de cost. popularizării experienţei înaintate din ooooooooooo ooooooooooo
întreprinderile carbonifere, din fabrici, Asigurarea fondului centralizat de asigură avantaje mari gospodăriilor co zată. Producătorii care se asociază
In coloanele ziarului au apărui de uzine, agricultură şi din celelalte sec produse agricole a’ statului este una lective, întovărăşirilor şi producătorilor pentru a contracta a i cooperaţia cel „SEBEŞUL1
asemenea, materiale prin care ţăranii toare de activitate, să reflecte în co din cele tnai importante probleme ce individuali care încheie contracte cu or puţin 20 tone porumb, sau 20 tone
muncitori au fost îndrumaţi să por loanele sale într-o măsură şi mai ne stau în faţă. După cum se ştie, în ganizaţiile comerciale de stat şi coo griu, beneficiază de un spor de 10 la OOOOOOOOOOOOOOOOOO
nească cu încredere pe drumul arătat mare interesele şi năzuinţele oameni urma desfiinţării cotelor obligatorii ia peratiste pentru vînzarea de produse. sută al preţului.
de parlid — transformarea socialistă lor munci. Ziarul „Drumul socialismu principalele produse agricole, căile prin Ca un principal avantaj este acela că Tinăra Ecaterina Kellin-
a agriculturii. Prin articolele publicate lui" va trebui să combată cu şi inai cipale de asigurarea fondului centra statul asigură preţuri ferme şi garan Recenta hotărîre a Consiliului de .Mi ger este tricoteră la fabrica
au fost popularizate succesele obţinu multă tărie aspectele negative, să cre lizat al statului au devenit contractă tate producătorilor, care vînd statu niştri cu privire la contractarea semin „Sebeşul“ din Sebeş. Munca
te de gospodăriile colective şi de în eze o opinie de masă împotriva tutu rile şi achiziţiile. lui cereale, ferindu-i astfel de oscila ţelor de floarea-soarelui acordă mari ei este apreciată mult. Pe lin
tovărăşiri, precum şi viaţa nouă, îm ror lipsurilor, împotriva a tot ceea ce ţiile preţurilor de pe piaţa neorgani- avantaje producătorilor care contrac gă faptul că îşi cunoaşte bi
belşugată pe care o trăiesc colecti este înapoiat şi dăunător. Sistemul de achiziţii si contractări tează acest produs. Statul acordă, de ne meseria, lună de lună ea
viştii pildă, o majorare de 10 la sută a pre obţine depăşiri de normă de
In faţa lucrătorilor din redacţie sta Intr-un singur sat ţului seminţei dc floarea-soarelui din peste 20 la sută.
in centrul preocupărilor ziarului a ca o sarcină permanentă şi de mare
stal în permanenţă şi problema revolu- răspundere problema ridicării continue r. j rjsTLBurspr.t;tnr.au m soiul Vnik. Hotărirea prevede de ase In clişeu: Ecaterina Kel-
ţ.'ri culturale. In această direcţie s-au a nivelului lor ideologic, cultural şl menea că peste preţurile stabilite, gos linger la maşina de tricotat
publicat materiale privind mobilizarea profesional. Este necesar să se acorde peste 3 vagoane de lapte vîndute statului podăriile colective, întovărăşirile agri ciorapi.
intelectualilor din regiune în acţiunea cole care contractează cu statul vor be
de culturalizare a maselor. In ultimul o grijă mult mai mare ca pînă acum numai în două luni
timp s-a acordat o mai mare atenţie faţă de ridicarea nivelului publicistic neficia de un spor al preţului semin
problemei împletirii muncii culturale al materialelor, pentru îmbunătăţirea ţei de floarea-soarelui de 10 la sută
ru sarcinile de producţie. Nu a fost eficacităţii lor. dacă contractează 8-12 tone seminţe, de
scăpată din vedere nici problema edu
cării tinerelului şi şcolarilor In spi Sub îndrumarea Comitetului regio 15 la sută dacă contractează 12-20 tone
ritul dragostei faţă de patrie, a ero- nal de partid ziarul „Drumul socia seminţe şi de 20 la sută dacă contrac
ismului în muncă şi a dragostei faţă lismului" îşi va îmbunătăţi şi mai tează peste 20 tone seminţe de floarea-
de avutul obştesc. soarelui.
mult activitatea sa, reuşind să contri
Urmînd cu fidelitate învăţăturile le Membrii gospodăriilor colective, mem
niniste cu privire la rolul presei de buie într-o măsură lot mai mare Ia brii întovărăşirilor agricole şi ţăranii
partid, ziarul „Drumul socialismului" muncitori individuali care se asociază,
a reuşit să-şi îndeplinească tot mai realizarea sarcinilor ce-i stau în faţă, în cadrul cooperativelor şi predau pe
bază de contract cel puţin 10 tone se
mult rolul său de organizator colec să devină un instrument principal de
minţe de floarea-soarelui vor primi de
luptă pentru construirea socialismului Cu toate că satul Jeledinţi Pentru a veni şi mai mult in asemenea un spor de 10 la sută la
din raionul Orăştie, nu are un ajutorul jetcdinţenilor, f.C.I.L. preţul acesteia.
şi apărarea păcii. număr prea mare de gospodării Simeria a luat măsuri pentru
ţărăneşti, totuşi la punctul de a înfiinţa in acest sat un cen Producătorii care încheie individual
LOOO= slrîngere a laptelui clin sat, vin tru de prelucrare a laptelui. Pi contracte, beneficiază de un spor al
zilnic in medie cite 600 litri uă la 20 februarie a şi fost a- preţului de 10 la sută, dacă contrac
Aşa am devenit corespondentul ziarului lapte. menajată camera respectivă, s-a tează cel puţin 400 kg. seminţe de
instalat cazanul pentru încăl floarea-soarelui şi de 15 la sută dacă
Era prin septembrie 1951. In satul Devenit odată corespondent, am avut re pe zi. 6 a răsplată a activităţii co Sint în acest sat mulţi ţă zire, s-au făcut postamentele
Bacşti se alia în plină construcţie clă satisfacţia să văd că în urma sem respondenţilor haţegani, în urmă cu rani muncitori care au contrac contractează cel puţin 800 kg. seminţe.
direa căminului cultural. Am scris nalelor critice făcute de mine redac 2 ani, redacţia ne-a acordat drapelul tat cantităţi însemnate de lapte pentru separatoare, au fost asi Hotărirea mai prevede şi o serie de
despre acest lucru ziarului „Drumul so ţiei, lucrurile se îndreptau, prin măsu de colectiv fruntaş, iar în decembrie in anul acesta. Astfel, tov. Zil gurate lemnele necesare pentru
cialismului". La cîtcva zile am răs rile luate de organele competente. Aşa anul trecut pe cel de subredacţie elor Andrei a predat pînă acum, încălzire, precum şi alte mate alte avantaje. Pentru fiecare 100 kg.
foit ziarul şi mi-arn văzut rîndurile în am devenit corespondent al ziarului fruntaşă pe regiune. pe bază de contract, 1.368 litri riale. Fa 1 martie a.c., centrul floarea-soarelui predate în cadrul con
pagina 2-a. E greu să exprim în cu regional. lapte de la 3 vaci, tov. Ferencz de prelucrare a laptelui a fost tractului se vor primi cantităţi de ulei
virite, şi nici nu încerc s-o fac, — Succesele bţinutc Ic datorăm în Aclam a predat tot de la 3 vaci pus in funcţiune. comestibil după cum urmează: gospo-
ceea ce am simţit atunci cînd, sub titlul Incepînd cu 1 decembrie 1956, co mare parte îndrumării şi sprijinului o cantitate de 1.938 litri lapte,
ce imi aparţinea „Munca îşi arată roade lectivul corespondenţilor din raionul efectiv, moral şi material, care ne-a O mare contribuţie la ame (Continuare în pag. 2-a)
le". mi a--! văzut semnătură urmată Haţeg m-au ales responsabil al sub- tost acordat de către Comitetul raio iar tov. Vincze Petru a predai najarea centrului de prelucrare
de menţiunea corespondent voluntar. redacţiei voluntare constituite aici. Ac nal de partid şi de Sfatul popular ra 1.140 litri lapte de la două vaci. a laptelui a adus-o gospodăria
tivitatea subredacţiei noastre a cunos ional Haţeg, cit şi de redacţia ziaru colectivă „înfrăţirea". Camio
Ce m-a făcut să scriu ziarului ? cut rezultate frumoase. Ne-am pre lui „Drumul socialismului". De la începutul anului şi pi nul acesteia a transportat ci
N-aş putea să dau un răspuns sigur. ocupat îndeaproape de creşterea numă uă la data de 24 februarie a.c., mentul, lemnele, precum şi ce
Cred însă că entuziasmul cu care oame rului corespondenţilor, de instruirea Bazîndu-so pe experienţa muncii lelalte materiale necesare.
nii de la mic la mare se prezentau zi şi îndrumarea lor asupra problemelor desfăşurate pînă acum, colectivul sub- colectiviştii şi ţăranii muncitori
de zi voluntar la muncă, a fost unui de bază cu care să informeze ziarul. îedacţiei voluntare din Haţeg se an din Jeledinţi au predat statu STANICA ZEVEDEI
din factorii iiotărîtqri. De atunci cu Acest lucru a făcut ca, luat în general, gajează ca pe viitor activitatea sa să lui pe bază de contract peste
regidarilate am informat redacţia cu de Ia subredacţia noastră să se tri fie şi mai rodnică. 3 vagoane de lapte. corespondent
tot cc era nou şi plăcut în jurul meu, mită ziarului mai mult decît o scrisoa-
PETRE FARCASWJ
fV*vZVVWWVWWX-v./¦AWWw>V\WVVWvV'J* A/WSyV'
AJUTOR PREJiOS IN MUNCA
In calitate de vechi cititor, acum, jinirea unor iniţiative pornite sau îm >33». Comunicări
cu ocazia editării celui de-al 1000-lea brăţişate de noi, constat acum, că au ştiinţifice
număr, ţin să-mi spun cuvîntul, asu fost preocupări permanente ale zia Primul care a votat Ia secţia de votare nr. 2 Glielar a fost Iov. Malea Marian, în vîrstă de 100 de ani. In clişeul din
pra a ce anume a însemnat pentru rului. stingă tov. Malea, dînd mina cu tov. A Miclcan, preşedintele secţiei de votare. în clişeul din dreapta: votează tinărul loan Filiala din Alba Iulia a So
noi oţelarii, ziarul „Drumul socialis Cozma de ia U. M. Cugir în vîrstă de 18 ani. cietăţii de ştiinţe istorice şi filo
Am fost şi criticaţi. Ba cu rebu logice şi-a inaugurat .zilele tre
mului". turile, ba cu îndeplinirea neritmică sau cute, ciclul de comunicări ştiin
îmi amintesc că nu mai demult de chiar neîndeplinirea planului, critici ţifice pe anul 1958. Prima co
oare, fără să exagerez, ne-au ajutat municare cu subiectul „Cons
cît acum un an şi ceva, cînd la noi mult. cripţia militară din anul 1784 in
în secţie procesul admis de rebut fu judeţul Alba11 a fost prezentată-
sese depăşit cu mult, ziarul ne-a ofe Găsesc că ziarul a neglijat oare de prof. Eugen Hulea. Lucrarea,
rit coloanele sale pentru a ne spune cum problema creşterii cadrelor la bazată pe numeroase documente,
cuvîntul în această problemă. nci în secţie, a folosirii la maximum cele mai multe aflate în arhi
a capacităţii cuptoarelor, munca de vele locale, aduce o preţioasa
In urma discuţiilor purtate, a ma atragere în rindul partidului a noi contribuţie la cunoaşterea isto
terialelor apărute pe această temă, cadre. riei mişcărilor ţărăneşti din
ne-am dat seama de cauzele care Transilvania.
au provocat rebuturile, de mijloacele Eu personal, urez ziarului multe a-
ce trebuie luate spre a le reduce. A- semenea aniversări şi-i doresc să ŞTEFAN MUNTEANU
jutnrul dat de ziar nu poate fi con meargă pe aceeaşi linie bună, pe care
testat. De mai bine de un an, noi oţe- a mers şi pînă acum. profesor
13rii. elaborăm oţel de bună calitate.
ADAM ŢOALA
Mai apoi, popularizarea fruntaşilor maistru oţelar la
noştri ca, Stanciu, Bîrlea, Drîngă, Combinatul siderurgic
Nojogan, a realizărilor nbasire, spri
Hunedoara
$
V