Page 15 - 1958-03
P. 15

Ziarul — luptător înflăcărat                                                                          „A ‘                                                                                                                                                                                                               PROLETARI DIN TOATE Ţă r i l e , UNITI-VA!

                                                                                            \Corespondenţi

pentru înfăptuirea peticii perfidului                                                       voluntari

    Sărbătorim astăzi apariţia număru­         tiv. Sub îndrumarea Comitetului re­                fruntaşi                                                                                                  REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA SI AL SFATULUI POPULAR REGIONIl
 lui 1.000 al ziarului „Drumul socia­          gional de partid au fost organizate
 lismului", organ al Comitetului regio­        de redacţia ziarului consfătuiri pe dife­            PETRE FĂRCAŞIU                       Anul X Nr. 1000                                                    Miercuri 5 martie 1958                                                                                                                           4 pagini 20 bani
 nal al P..M.R. şi at Sfatului popular         rite teme, schimburi de experienţă,                       — Haleg —
 regional. Această aniversare coincide         discuţii asupra unor probleme impor­                                                      Rezultatele alegerilor de deputaţi
 şi cu apropiata împlinire a 10 ani de         tante ale producţiei.                                 GH. MARINOVIGI
 existenţă a ziarului.                                                                                — Hunedoara —                      în sfaturile populare în regiunea Hunedoara
                                                  Creîndu-şi în jurul său un activ
    Condus şi îndrumat îndeaproape de          larg de corespondenţi şi colaboratori,                  mmmwssm                              La 2 martie 1958 au avut loc                  In regiunea Hunedoara au                                                                                         în circumscripţiile electorale o-             La alegerile de deputaţi în
 către Comitetul regional de partid,           ziarul „Drumul socialismului" a de­                                                       alegeri de deputaţi în sfaturile              fost aleşi 82 deputaţi în circum­                                                                                   răşeneşti de subordonare regio­            sfaturile populare din regiunea
 ziarul „Drumul socialismului" a mi­           venit un ziar nu numai citit, ci şi                    10SIF GRAŞGA                       populare regionale, raionale, o-              scripţiile electorale regionale,                                                                                    nală şi raională şi 3.525 deputaţi         Hunedoara s-au înregistrat ur­
 litat pentru răspindirea cuvîntului par­      scris în mare parte de mase. Aceasta                      — Gălan —                       răşeneşti şi comunale.                        431 deputaţi în circumscripţiile                                                                                                                               mătoarele rezultate:
 tidului în rindul maselor de oameni           oglindindu-se prin publicarea în nu­                                                                                                    electorale raionale, 642 deputaţi                                                                                   în circumscripţiile electorale co­
 ai muncii, din regiunea noastră.              măr tot mai mare de diferite articole,           O seară, !a club                                                                                                                                                                                           munale.
                                               scrisori şi corespondenţe semnate de
    In decursul acestor ani, ziarul a pu­      oamenii muncii.                                 Intr-una din serile trecute,              S fa tu ri                                    Nr. total al          Voturi                                                                                           Voturi                                                                                                                  N-rul             oU 1I
 blicat numeroase materiale, care an                                                        conducerea clubului constructo­                                                            alegătorilor           pentru                                                                                           contra                                                                                                                 candi­
 adus o contribuţie de seamă la mo­               Preocupîndu-se de popularizarea suc­      rilor din Hunedoara a organizat                 populare1                       Nr. total  prezentaţi           candidaţii                                                                                     candidaţilor    Voturi   Nr.                Nr.                                                                            daţilor        1! S
 bilizarea maselor în lupta pentru a-          ceselor obţinute, ziarul n-a scăpat din      un concurs „Drumeţii veseli11,                      ale                              al                          F. D. P.                                                                                          F. D. P,   anulate  circ.              depu­
 plicarea în viaţă a liniei politice a         vedere nici combaterea fenomenelor           pe tema „Să cunoaştem reali­                 SFATUL POPULAR                                      Ia v o t                                                                                                                              elec­              taţi­                                                                            care          1o =«3      |1
 partidului nostru. In faţa ziarului a         negative ce s-au manifestat în unele         zările patriei noastre în anii re­                                                                                                                                                                                                                                                                        H-rnI circ. electoraloalegători­Cllre 1tora­nu au          I1
 stat întotdeauna ca obiectiv principal        sectoare de activitate din regiune.          gimului democrat-popuiar11. La                                                                                                                                                                                                                                                                                unde nu s a prezentatlorabeo %lor          10 gc o
 sarcina antrenării oamenilor muncii           Prin numeroase articole de diferite          capătul celor 40 de întrebări,                                                                                                                                                                                                                                                                                    majoritatea alegătorilorCifreCifreCifreIute |lealeşifosto*o-=u
 din mine, fabrici, uzine, şantiere de         genuri el s-a ridicat cu tărie împotri­      victoria a revenit tovarăşului                                                             absolute      0//o   absolute    0'                                                                            absolute  0/'O                                                                                                                   aleşi         —
 construcţii, de pe ogoare etc., la în­        va manifestărilor anarhice, mic burghe­      loan Popa. reprezentantul şofe­                                                                                              <0                                                                                                                                                                                                                             tt   ta
 făptuirea multiplelor sarcini ce-au stai      ze, a formalismului şi birocratismului       rilor de la B.U.T. Răspunsuri
 în faţa Comiţetuiui regional de partid        în muncă, împotriva nepăsării faţă           frumoase a dat şi tovarăşul                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              2°L
 şi al Sfatului popular regional.              de avutul obştesc şi faţă de nevoile         Arnold Nazarin, instalator Ia
                                               oamenilor muncii.                            grupul 1 şantiere.                           Sfatul popular regional 421.248               4 2 0 .6 8 0  99,87 418.157    99,40 1.795                                                                               0,45 728 0,15      82                 82 —                                                                                     —     —
    Urmtnd exemplu! „Scînteii", orien-
 tîndu-se în activitatea sa după învă­            Ţinînd cont de sarcinile mari ce                                           At. i.      j Sfaturi populare                375.180     3 7 4 .6 2 8  99,85 371.568    99,18 2.182                                                                               0,59 878 0,23      431                431 — — —
 ţătura marxist-leninistă, ziarul „Dru­        stau în faţa organizaţiilor de partid                                       corespondent         raionale                     46.068                                                                                                                                                165
 mul socialismului" a publicat mate­           în etapa actuală, ziarul „Drumul so­                                                                                                          *1      99,97  45.680    99,19                                                                                330  0,72     42 0,09                      165 —                                                                                    •— •  —
 riale care au ajutat organizaţiile de         cialismului" va trebui să-şi îmbunătă­                                                                    oraşelor          106,781      46.052
 partid să-şi perfecţioneze metodele de       ţească necontenit activitatea sa, pentru                                                                        regionale
 muncă precum şi activitatea lor în           înfăptuirea întocmai a acestor sarcini.                                                                                                  106.738       99,96 105.978    99,29                                                                                569  0,53 191 0,18      477                477 —                                                                                    —        —
direcţia îmbunătăţirii compoziţiei so­         Ei va trebui să se ocupe pe viitor cu                                                                     oraşelor                      152.790       99,96 151.658                                                                                              0,59 233 0,15      642
ciale a partidului, a întăririi roiului        mai multă competenţă şi perseverenţă                                                                              raionale                                                                                                                             ...
său de conducător politic în proce­           de înfăptuirea hotărîrilor Comitetului
sul de producţie, a conducerii de către        regional de partid şi ale Sfatului                                                        TOTAL ORAŞE                       152,849                                    99,26                                                                                899                                        642 —                                                                                    —     —
partid a organizaţiilor de masă, a edu­       popular regional, să aprofundeze tot
cării maselor de oameni ai muncii în          mai mult problemele industriei, ale                                                        | Sfaturi populare                268,325     267,816       99,81 264.445    98,74 2.475                                                                               0,92 896 0,34 3.527                   3.525                                                                           1        —•       i
spiritul patriotismului socialist, a! inter­  transformării socialiste a agriculturii                                                           com unale
naţionalismului proletar, a atitudinii        ale revoluţiei culturale, ale construc­
noi faţă de muncă.                            ţiei de partid şi de stat.                                                                    Din datele de tnai jos reiese              total al deputaţilor aleşi pentru                                                                                   de alte naţionalităţi' conlocui­           regiunea noastră de a lupta
                                                                                                                                         că majoritatea covîrşitoare a a-              sfaturile populare din regiune                                                                                      toare.                                     pentru întărirea muncii de .par­
   Ziarul a contribuit fa extinderea ini­        Ziarul „Drumul socialismului" are                                                       le căiorilor din regiunea noastră             este de 4.680.                                                                                                                                                 tid şi de stat, pentru înfăptu­
ţiativelor creatoare izvorite din mase şi     datoria să lupte necontenit pentru îm­                                                     au luat parte la vot. Aproape                                                                                                                                        Participarea masivă a alegă­            irea măreţelor sarcini, ce stau
a metodelor înaintate ale muncitorilor.       bunătăţirea conţinutului ideologic ai                                                      in unanimitate alegătorii au vo-                 Toţi deputaţii aleşi silit can­                                                                                  torilor la vot dovedeşte unita­            in faţa noastră în etapa actuală,
El a adus o contribuţie însemnată Ia          materialelor, să publice în coloanele                                                      tat pentru candidaţii Frontului               didaţi ai Frontului Democraţiei                                                                                     tea indestructibilă dintre partid          pentru apărarea păcii în lumea
realizarea planului de producţie în           sale asemenea materiale care să co­                                                        Democraţiei Populare. Numărul                 Populare. Ei sini oameni ai                                                                                         guvern şi popor, hotărirea fermă           întreagă.
întreprinderile regiunii, a popularizat       respundă întrutotul cerinţelor mereu                                                                                                                                                                                                                         a tuturor oamenilor muncii din
succesele obţinute în producţie, indicînd     crescînde ale organelor şi organizaţii­                                                                                                  muncii romini, unguri, sasi şi
în acelaşi timp calea ce trebuie urmată       lor de partid, ale tuturor oamenilor
pentru ridicarea producţiei, a produc­        muncii din regiunea noastră. EI va                                                         Acfsiarîe® de contractare a cerealelo r sarcină ce trebuee                                                                                                                                                   LA FABRICA
tivităţii muncii şi reducerea preţului        trebui să acorde o mai mare atenţie                                                                             prsvifă c&j toată răspunderea
de cost.                                      popularizării experienţei înaintate din                                                                                                                                                                                                                                                                 ooooooooooo ooooooooooo
                                              întreprinderile carbonifere, din fabrici,                                                     Asigurarea fondului centralizat de         asigură avantaje mari gospodăriilor co­                                                                             zată. Producătorii care se asociază
   In coloanele ziarului au apărui de         uzine, agricultură şi din celelalte sec­                                                   produse agricole a’ statului este una         lective, întovărăşirilor şi producătorilor                                                                          pentru a contracta a i cooperaţia cel          „SEBEŞUL1
asemenea, materiale prin care ţăranii         toare de activitate, să reflecte în co­                                                    din cele tnai importante probleme ce          individuali care încheie contracte cu or­                                                                           puţin 20 tone porumb, sau 20 tone
muncitori au fost îndrumaţi să por­           loanele sale într-o măsură şi mai                                                          ne stau în faţă. După cum se ştie, în         ganizaţiile comerciale de stat şi coo­                                                                              griu, beneficiază de un spor de 10 la                OOOOOOOOOOOOOOOOOO
nească cu încredere pe drumul arătat          mare interesele şi năzuinţele oameni­                                                      urma desfiinţării cotelor obligatorii ia      peratiste pentru vînzarea de produse.                                                                               sută al preţului.
de parlid — transformarea socialistă          lor munci. Ziarul „Drumul socialismu­                                                      principalele produse agricole, căile prin­    Ca un principal avantaj este acela că                                                                                                                              Tinăra Ecaterina Kellin-
a agriculturii. Prin articolele publicate     lui" va trebui să combată cu şi inai                                                       cipale de asigurarea fondului centra­         statul asigură preţuri ferme şi garan­                                                                                 Recenta hotărîre a Consiliului de .Mi­   ger este tricoteră la fabrica
au fost popularizate succesele obţinu­        multă tărie aspectele negative, să cre­                                                    lizat al statului au devenit contractă­       tate producătorilor, care vînd statu­                                                                               niştri cu privire la contractarea semin­    „Sebeşul“ din Sebeş. Munca
te de gospodăriile colective şi de în­        eze o opinie de masă împotriva tutu­                                                       rile şi achiziţiile.                          lui cereale, ferindu-i astfel de oscila­                                                                            ţelor de floarea-soarelui acordă mari       ei este apreciată mult. Pe lin­
tovărăşiri, precum şi viaţa nouă, îm­         ror lipsurilor, împotriva a tot ceea ce                                                                                                  ţiile preţurilor de pe piaţa neorgani-                                                                              avantaje producătorilor care contrac­       gă faptul că îşi cunoaşte bi­
belşugată pe care o trăiesc colecti­          este înapoiat şi dăunător.                                                                   Sistemul de achiziţii si contractări                                                                                                                            tează acest produs. Statul acordă, de       ne meseria, lună de lună ea
viştii                                                                                                                                                                                                                                                                                                     pildă, o majorare de 10 la sută a pre­      obţine depăşiri de normă de
                                                 In faţa lucrătorilor din redacţie sta                                                   Intr-un singur sat                                                                                                                                                ţului seminţei dc floarea-soarelui din      peste 20 la sută.
   in centrul preocupărilor ziarului a        ca o sarcină permanentă şi de mare
stal în permanenţă şi problema revolu-        răspundere problema ridicării continue                                                                                                                                                                                     r. j rjsTLBurspr.t;tnr.au m       soiul Vnik. Hotărirea prevede de ase­          In clişeu: Ecaterina Kel-
ţ.'ri culturale. In această direcţie s-au     a nivelului lor ideologic, cultural şl                                                                                                                                                                                                                       menea că peste preţurile stabilite, gos­    linger la maşina de tricotat
publicat materiale privind mobilizarea        profesional. Este necesar să se acorde                                                     peste 3 vagoane de lapte vîndute statului                                                                                                                         podăriile colective, întovărăşirile agri­   ciorapi.
intelectualilor din regiune în acţiunea                                                                                                                                                                                                                                                                    cole care contractează cu statul vor be­
de culturalizare a maselor. In ultimul        o grijă mult mai mare ca pînă acum                                                                    numai în două luni
timp s-a acordat o mai mare atenţie           faţă de ridicarea nivelului publicistic                                                                                                                                                                                                                      neficia de un spor al preţului semin­
problemei împletirii muncii culturale         al materialelor, pentru îmbunătăţirea                                                                                                                                                                                                                        ţei de floarea-soarelui de 10 la sută
ru sarcinile de producţie. Nu a fost          eficacităţii lor.                                                                                                                                                                                                                                            dacă contractează 8-12 tone seminţe, de
scăpată din vedere nici problema edu­
cării tinerelului şi şcolarilor In spi­          Sub îndrumarea Comitetului regio­                                                                                                                                                                                                                         15 la sută dacă contractează 12-20 tone
ritul dragostei faţă de patrie, a ero-        nal de partid ziarul „Drumul socia­                                                                                                                                                                                                                          seminţe şi de 20 la sută dacă contrac­
ismului în muncă şi a dragostei faţă          lismului" îşi va îmbunătăţi şi mai                                                                                                                                                                                                                           tează peste 20 tone seminţe de floarea-
de avutul obştesc.                                                                                                                                                                                                                                                                                         soarelui.
                                              mult activitatea sa, reuşind să contri­
   Urmînd cu fidelitate învăţăturile le­                                                                                                                                                                                                                                                                     Membrii gospodăriilor colective, mem­
niniste cu privire la rolul presei de         buie într-o măsură lot mai mare Ia                                                                                                                                                                                                                           brii întovărăşirilor agricole şi ţăranii
partid, ziarul „Drumul socialismului"                                                                                                                                                                                                                                                                      muncitori individuali care se asociază,
a reuşit să-şi îndeplinească tot mai          realizarea sarcinilor ce-i stau în faţă,                                                                                                                                                                                                                     în cadrul cooperativelor şi predau pe
                                                                                                                                                                                                                                                                                                           bază de contract cel puţin 10 tone se­
mult rolul său de organizator colec­          să devină un instrument principal de
                                                                                                                                                                                                                                                                                                           minţe de floarea-soarelui vor primi de
                                              luptă pentru construirea socialismului                                                        Cu toate că satul Jeledinţi                   Pentru a veni şi mai mult in                                                                                     asemenea un spor de 10 la sută la
                                                                                                                                         din raionul Orăştie, nu are un                ajutorul jetcdinţenilor, f.C.I.L.                                                                                   preţul acesteia.
                                               şi apărarea păcii.                                                                        număr prea mare de gospodării                 Simeria a luat măsuri pentru
                                                                                                                                         ţărăneşti, totuşi la punctul de               a înfiinţa in acest sat un cen­                                                                                        Producătorii care încheie individual
                                                               LOOO=                                                                     slrîngere a laptelui clin sat, vin            tru de prelucrare a laptelui. Pi­                                                                                   contracte, beneficiază de un spor al
                                                                                                                                         zilnic in medie cite 600 litri                uă la 20 februarie a şi fost a-                                                                                     preţului de 10 la sută, dacă contrac­
Aşa am devenit corespondentul ziarului                                                                                                   lapte.                                        menajată camera respectivă, s-a                                                                                     tează cel puţin 400 kg. seminţe de
                                                                                                                                                                                       instalat cazanul pentru încăl­                                                                                      floarea-soarelui şi de 15 la sută dacă
   Era prin septembrie 1951. In satul         Devenit odată corespondent, am avut           re pe zi. 6 a răsplată a activităţii co­        Sint în acest sat mulţi ţă­                zire, s-au făcut postamentele
Bacşti se alia în plină construcţie clă­      satisfacţia să văd că în urma sem­            respondenţilor haţegani, în urmă cu          rani muncitori care au contrac­                                                                                                                                   contractează cel puţin 800 kg. seminţe.
direa căminului cultural. Am scris            nalelor critice făcute de mine redac­         2 ani, redacţia ne-a acordat drapelul        tat cantităţi însemnate de lapte              pentru separatoare, au fost asi­                                                                                       Hotărirea mai prevede şi o serie de
despre acest lucru ziarului „Drumul so­       ţiei, lucrurile se îndreptau, prin măsu­      de colectiv fruntaş, iar în decembrie        in anul acesta. Astfel, tov. Zil­             gurate lemnele necesare pentru
cialismului". La cîtcva zile am răs­          rile luate de organele competente. Aşa        anul trecut pe cel de subredacţie            elor Andrei a predat pînă acum,               încălzire, precum şi alte mate­                                                                                     alte avantaje. Pentru fiecare 100 kg.
foit ziarul şi mi-arn văzut rîndurile în      am devenit corespondent al ziarului           fruntaşă pe regiune.                         pe bază de contract, 1.368 litri              riale. Fa 1 martie a.c., centrul                                                                                    floarea-soarelui predate în cadrul con­
pagina 2-a. E greu să exprim în cu            regional.                                                                                  lapte de la 3 vaci, tov. Ferencz              de prelucrare a laptelui a fost                                                                                     tractului se vor primi cantităţi de ulei
virite, şi nici nu încerc s-o fac, —                                                           Succesele bţinutc Ic datorăm în           Aclam a predat tot de la 3 vaci               pus in funcţiune.                                                                                                   comestibil după cum urmează: gospo-
ceea ce am simţit atunci cînd, sub titlul         Incepînd cu 1 decembrie 1956, co­         mare parte îndrumării şi sprijinului         o cantitate de 1.938 litri lapte,
ce imi aparţinea „Munca îşi arată roade­      lectivul corespondenţilor din raionul         efectiv, moral şi material, care ne-a                                                         O mare contribuţie la ame­                                                                                                 (Continuare în pag. 2-a)
le". mi a--! văzut semnătură urmată           Haţeg m-au ales responsabil al sub-           tost acordat de către Comitetul raio­        iar tov. Vincze Petru a predai                najarea centrului de prelucrare
de menţiunea corespondent voluntar.           redacţiei voluntare constituite aici. Ac­     nal de partid şi de Sfatul popular ra­       1.140 litri lapte de la două vaci.            a laptelui a adus-o gospodăria
                                              tivitatea subredacţiei noastre a cunos­       ional Haţeg, cit şi de redacţia ziaru­                                                     colectivă „înfrăţirea". Camio­
   Ce m-a făcut să scriu ziarului ?           cut rezultate frumoase. Ne-am pre­            lui „Drumul socialismului".                     De la începutul anului şi pi­              nul acesteia a transportat ci­
N-aş putea să dau un răspuns sigur.           ocupat îndeaproape de creşterea numă­                                                      uă la data de 24 februarie a.c.,              mentul, lemnele, precum şi ce­
Cred însă că entuziasmul cu care oame­        rului corespondenţilor, de instruirea            Bazîndu-so pe experienţa muncii                                                         lelalte materiale necesare.
nii de la mic la mare se prezentau zi         şi îndrumarea lor asupra problemelor          desfăşurate pînă acum, colectivul sub-       colectiviştii şi ţăranii muncitori
de zi voluntar la muncă, a fost unui          de bază cu care să informeze ziarul.          îedacţiei voluntare din Haţeg se an­         din Jeledinţi au predat statu­                                          STANICA ZEVEDEI
din factorii iiotărîtqri. De atunci cu        Acest lucru a făcut ca, luat în general,      gajează ca pe viitor activitatea sa să       lui pe bază de contract peste
regidarilate am informat redacţia cu          de Ia subredacţia noastră să se tri­           fie şi mai rodnică.                         3 vagoane de lapte.                                                          corespondent
tot cc era nou şi plăcut în jurul meu,        mită ziarului mai mult decît o scrisoa-
                                                                                                                      PETRE FARCASWJ

                                                                                                                                         fV*vZVVWWVWWX-v./¦AWWw>V\WVVWvV'J* A/WSyV'

AJUTOR PREJiOS IN MUNCA

   In calitate de vechi cititor, acum,        jinirea unor iniţiative pornite sau îm­                                                                                    >33».                                                                                                                                                                             Comunicări
cu ocazia editării celui de-al 1000-lea       brăţişate de noi, constat acum, că au                                                                                                                                                                                                                                                                     ştiinţifice
număr, ţin să-mi spun cuvîntul, asu­          fost preocupări permanente ale zia­             Primul care a votat Ia secţia de votare nr. 2 Glielar a fost Iov. Malea Marian, în vîrstă de 100 de ani. In clişeul din
pra a ce anume a însemnat pentru              rului.                                        stingă tov. Malea, dînd mina cu tov. A Miclcan, preşedintele secţiei de votare. în clişeul din dreapta: votează tinărul loan                                                                                                                                 Filiala din Alba Iulia a So­
noi oţelarii, ziarul „Drumul socialis­                                                      Cozma de ia U. M. Cugir în vîrstă de 18 ani.                                                                                                                                                                                                              cietăţii de ştiinţe istorice şi filo­
                                                 Am fost şi criticaţi. Ba cu rebu­                                                                                                                                                                                                                                                                    logice şi-a inaugurat .zilele tre­
mului".                                       turile, ba cu îndeplinirea neritmică sau                                                                                                                                                                                                                                                                cute, ciclul de comunicări ştiin­
   îmi amintesc că nu mai demult de­          chiar neîndeplinirea planului, critici                                                                                                                                                                                                                                                                  ţifice pe anul 1958. Prima co­
                                              oare, fără să exagerez, ne-au ajutat                                                                                                                                                                                                                                                                    municare cu subiectul „Cons­
cît acum un an şi ceva, cînd la noi           mult.                                                                                                                                                                                                                                                                                                   cripţia militară din anul 1784 in
în secţie procesul admis de rebut fu­                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 judeţul Alba11 a fost prezentată-
sese depăşit cu mult, ziarul ne-a ofe­           Găsesc că ziarul a neglijat oare­                                                                                                                                                                                                                                                                    de prof. Eugen Hulea. Lucrarea,
rit coloanele sale pentru a ne spune          cum problema creşterii cadrelor la                                                                                                                                                                                                                                                                      bazată pe numeroase documente,
cuvîntul în această problemă.                 nci în secţie, a folosirii la maximum                                                                                                                                                                                                                                                                   cele mai multe aflate în arhi­
                                              a capacităţii cuptoarelor, munca de                                                                                                                                                                                                                                                                     vele locale, aduce o preţioasa
   In urma discuţiilor purtate, a ma­         atragere în rindul partidului a noi                                                                                                                                                                                                                                                                     contribuţie la cunoaşterea isto­
terialelor apărute pe această temă,           cadre.                                                                                                                                                                                                                                                                                                  riei mişcărilor ţărăneşti din
ne-am dat seama de cauzele care                                                                                                                                                                                                                                                                                                                       Transilvania.
au provocat rebuturile, de mijloacele            Eu personal, urez ziarului multe a-
ce trebuie luate spre a le reduce. A-         semenea aniversări şi-i doresc să                                                                                                                                                                                                                                                                                               ŞTEFAN MUNTEANU
jutnrul dat de ziar nu poate fi con­          meargă pe aceeaşi linie bună, pe care
testat. De mai bine de un an, noi oţe-        a mers şi pînă acum.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           profesor
13rii. elaborăm oţel de bună calitate.
                                                                             ADAM ŢOALA
   Mai apoi, popularizarea fruntaşilor                                   maistru oţelar la
noştri ca, Stanciu, Bîrlea, Drîngă,                                 Combinatul siderurgic
Nojogan, a realizărilor nbasire, spri­
                                                                               Hunedoara

                                                                                                                                                                                    $

                                              V
   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19   20