Page 16 - 1958-03

-qrgj m xfb m J€rn-LlSM U JJJI Nr. 1000

Un nou sistem de construcţie CONSFĂTUIREA

i n ValeaJiului COREGRAFILOR

La Casa regională de creaţie Oros — în oraşul Deva, profe­

Şantierele de locuinţe din Va­ întovărăşiri le agricole a avut loc consfătuirea instruc­ sor Vasile Medrea — la Alba,
lea Jiului au reprezentat în de­ torilor de dansuri de la clubu­ învăţător P'avel Mariş — la

cursul ultimilor ani un laborator rile şi căminele culturale din Brad, învăţător Dionisie Ursu
experimental şi o şcoală a pro­
cedeelor tehnice avansate^ în îşi ereeazâ noi ramuri regiunea noastră. — la Ilia, Ioan Chirilă — la
construcţii. Ele au fost ^printre Hunedoara, Iliana Neacşu — la
primele şantiere din ţară unde de producţie Scopul acestei consfătuiri a Orăştie şi Valerian Axente —
s-a introdus lucrul în brigăzi fost studierea metodelor nece­ la Petroşani. Raioanele Haţeg şi
complexe şi de specialitate, fo­ întovărăşirea agricolă „8 Mar- unde s-au obţinut 1.200 kg. grîu sare ridicării nivelului de cunoş­ Sebeş nu şi-au trimis delegaţi
losirea prefabricatelor, a blocu­ tie" din comuna Dobra, raionul şl 1.800 kg. porumb. tinţe artistice şi ideologice ale la această consfătuire.
Iliă, a luat fiinţă în anul 1952, instructorilor de dansuri, consti­
rilor mici de beton cu agregate cu 28 de familii şi 34 ha. teren. Pentru a face ca şi livezile tuirea cercului coregrafic regio­ Tovarăşa Ida Garay a arătat
din resurse locale, mecanizarea de pomi pe care le au întovără- nal, organizarea unui curs de în cadrul consfătuirii că prin­
perfecţionare — în luna aprilie tre sarcinile imediate ce revin
complexă a lucrărilor, tencuirea a.c. —¦ cu instructorii echipelor responsabililor de raioane în ac­

mecanizată, executarea clădiri­ De avantajele lucrării pămîn- şiţii să devină mai productive, de dansuri şi numirea pe ra­ tivitatea coregrafică sînt şi a-

lor din blocuri mari de beton. tului pe tarlale mari şi cu mij­ el au hotărît ca în cadrul înto­ ioane a responsabililor cu acti­ celea de a întocmi, pe bază de

Aceste procedee au contribuit la loace mecanizate s-au convins vărăşirii să înfiinţeze o ramură vitatea coregrafică. fişe, evidenţa tuturor formaţiilor
accelerarea ritmului muncii, la
ridicarea productivităţii acesteia. Aşa arată panourile de cofraj din duraluminiu, văzute dinafară. tot mai mulţi ţărani muncitori pomicolă. In acest sens au îns­ Tovarăşii prezenţi la consfă­ de dansuri din cuprinsul raioa­
din comună. Acest lucru a fă­ cris în întovărăşire şi suprafaţa tuire au stabilit următorul colec­ nelor respective, selecţionarea
Ministerul Construcţiilor şi cut ca şi numărul întovărăşiţi- de 45 ha. livezi, care se afla în tiv de conducere al cercului co­
Materialelor de Construcţii, a lor să crească din an în an. afară. In vederea extinderii live­ regrafic regional : preşedinte, unui număr corespunzător de
hotărît să încredinţeze şi în a- Astfel, întovărăşirea din Dobra zilor, întovărăşiţi! au hotărît să Iov. Dumitru Viloaică, instruc­ instructori pentru cursurile de
cest an Trustului nr. 7, experi­ numără acum 264 de familii cu planteze 2.000 pomi fructiferi pe tor la şcoala populară de artă perfecţionare, informarea casei
mentarea pe scară largă a unej 248 ha. teren. dealul numit „Bolda" — un te­ din Petroşani, organizator tov. regionale de creaţie asupra dan­
metode avansate. E vorba, după ren slab productiv. Pentru a- Ida Garay, metodistă a casei re­ surilor specifice raioanelor, ur-
cum s-a anunţat într-un număr Ţăranii întovărăşiţi din Dobra ceasta au şi început lucrările de gionale de creaţie, responsabil mînd ca acestea să fie culese
recent al ziarului nostru, de cultivă în fiecare an suprafeţe comasare, iar în curînd se va cu culegerile de dansuri popu­ ulterior de tovarăşi competenţi
construcţia clădirilor cu pereţii întinse de teren cu legume şi începe săpatul gropilor. lare, tov. Valerian Axente, in­ şi întocmirea unui album de
din beton uşor, turnat monolit zarzavaturi pe care le contrac- structor coregrafic la clubul fotografii cu costumele populare
în cofraje de inventar din dura- t ază cu cooperaţia. O parte din Noi ramuri productive îşi creea­ ale regiunii Hunedoara.
veniturile băneşti Ie folosesc la ză şi alte întovărăşiri agricole termocentralei din Paroşeni.
luminiu. întregirea fondului de bază al din regiune. Bunăoară planul de Consfătuirea a dezbătut apoi
întovărăşirii. Aşa se face că în­ producţie al întovărăşirii agrico­ Ca responsabili pe raioane au regulamentul festivalului artistic
Noul sistem îmbină avantajele le „Drumul belşugului" din sa­ care se va desfăşura în ana
tovărăşirea din Dobra dispune fost numiţi tovarăşii : ing. Livin 1958— 1959.

construcţiilor monolite cu cerin­ tre panourile metalice. Se toar­ tivul mic de muncitori şi tim­ acum de numeroase maşini de tul Bîrcea Mare, raionul Hune­ Ştiri s p ort i ve
ţele unui ritm rapid de execu­ nă şi planşeul, iar după ce be­ pul scurt de lucru îngăduie, ca semănat, prăşitoare, un motor de doara, întocmit la începutul anu­
ţie. Iată în ce constă el : pe fun­ tonul a căpătat rezistenţa ne­ organizarea şantierului să fie irigat etc., proprietate obştească. lui acesta, prevede înfiinţarea Campionatele europene 200 de jucători şi jucătoare din 17
daţiile casei, turnate după pro­ cesară, se scot tiparele care sînt redusă la minimum, mai ales unei ramuri zootehnice cu 100 de tenis de masă ţări. In primele meciuri ale compe­
cedeul obişnuit, se montează din nou montate pentru execu­ că nu e nevoie nici de utilaje Culturile de cereale ale înto- de oi, proprietate obştească. tiţiei pe echipe, reprezentativele R.P.R.
vertical două rînduri de para­ tarea etajului. complicate de ateliere, de de­ vărăşiţilor de la Dobra au sufe­ Membrii întovărăşirii agricole BUDAPESTA 3 (Prin telefon de la au obţinut victorii relativ uşoare. In
lele de panouri metalice pe con­ pozite numeroase etc. rit în anul trecut din cauza unor din comuna Băcia şi-au propus trimisul special Agerpres) : In sala competiţia feminină echipa ţării noas­
turul pereţilor exteriori şi inte­ Avantajele sistemului sînt calamităţi. Cu toate acestea în­ de asemenea în planul de pro­ „Sport Csanok" din Budapesta au în­ tre alcătuită din Angolica Rozeanu şi
riori. Panourile, de înălţimea foarte importante. Se elimină La Petroşani vor fi executate ducţie, să-şi cumpere anul a- ceput duminică întrecerile din cadrul Ella Zeller a cîştigat cu 3-0 meciurile
unei camere, sînt confecţionate complect cărămida, deci şi mun­ in 1958 după această metodă 11 tovărăşirea a obţinut o produc­ primei ediţii a campionatelor europene cu Iugoslavia şi Suedia şi a învins cu
din tablă de duraluminiu, întă­ ca zidarilor. Construcţia — fără clădiri cu parchet şi- etaj pe cesta 100 de oi proprietate ob­ 3-1 formaţia Ţarii Galilor.
rită pe o faţă cu nervuri din a- finisaje — durează numai cîteva strada Stahanov în apropiere de ţie medie Ia ha. de 1.555 kg. ştească. de tenis de masă la care participă
celaşi alia j; cealaltă faţă e per- zile, aşa că panourile metalice malul Jiului. Fiecare casă va a- In competiţia masculină, echipa
f e n e t e d ă . Golurile pentru uşi (care se uzează doar după cî­ vea cîte 4 apartamente înzestra­ grîu şi 2.700 kg. porumb boa­ A. ZAHARIE
teva sute de întrebuinţări) pot te cu tot confortul necesar. Pro­
şi ferestre sînt realizate cu aju­ fi repede montate la altă clădi­ iectul a fost întocmit de ingine­ be, faţă de sectorul individual
torul unor rame care servesc re. Lucrările se efectuează de o rul M. Schwartz de la Institutul
apoi chiar ca tocuri. Pe panou­ singură echipă de muncitori fără de cercetări ştiinţifice pentru Prin căminele culturale R.P.R. (Reiter, Gantner şi Harastosi)
rile din interior se fixează dina­ calificare specială. Compoziţia construcţii şi materiale de con­ a întrecut formaţia Franţei cu 5-1. Se­
inte tuburile instalaţiei electri­ lecţionata noastră a întîlnit apoi e-

din raionul Hunedoara chipa R. D. Germane pe care a în-*
vins-o cu 5-4,

Iată şi alte rezultate tehnice: Femi­

ce, ca să nu mai fie nevoie să betonului face ca zidurile să strucţii şi arhitectul M. Butcu- Una din preocupările impor­ Nandru, in echipele artistice au drele didactice activează in co­ nin : Anglia-Austria 3-0: R. P. Un-
se facă şanţuri în perete pentru fie foarte bune, termo-izolante lescu de la Institutul de proiec­ tante ale secţiei de invăţămini fost antrenaţi numeroşi tineri, rul clubului uzinei „Victoria".
montarea lor. chiar cînd au o grosime mai tare a construcţiilor tip. şi cultură a Sfatului popular ra­ care prin munca lor entuziastă, gară-Elveţia 3-0; R. P. Polonă —
mică decît cea obişnuită, aşa că ional Hunedoara este aceea de au adus un aport însemnat la Cu toate aceste realizări, mai R. D. Germană 3-1 ; B elgia— Franţa
După aceea se aşează peste la aceeaşi suprafaţă construită Şantierul se va deschide în a îndruma şi ajuta căminele dezvoltarea activităţii culturale sînt cămine culturale a căror 3-0. M asculin: R. Cehoslovacă —•
panouri o platformă demontabilă a clădirii, suprafaţa utilă rea­ primăvară şi, după terminarea culturale, bibliotecile şi colţurile din aceste sate. muncă nu se desfăşoară la nive­ R. P. Polonă 5-6: Ansiria — R. P.
din scînduri, căptuşită cu tablă, lizară e mai mare. Tiparele de primei case, se va putea da în roşii din G. A. C. de pe raza lul cerinţelor. De asemenea, nu Bulgaria 5-0; R. P. F, .Iugoslavia —-
care serveşte ca podină de lu­ folosinţă cîte un apartament, la raionului, pentru ca acestea să Este un fapt îmbucurător că s-a dat suficientă atenţie deplasă­ R. F. Germană 5-3 ; Anglia — R. D.
cru şi totodată ca fund al cofra- aluminiu fiind netede, peretele interval de cel mult 8 zile. A- antreneze tinerii şi vîrstnicii sa­ in satele Mândru, Peştişul Mare rilor pe baza unui plan pregătit Germană 5-0.
jului pentru planşeu. Pe această nu mai are nevoie decît de un ceastă experimentare va deschi­ telor în activitatea cultural-e- Chitid şi Strei-Singeorgiu, unde din timp, organizării de audiţii
podină, sînt ridicate cu ajutorul strat foarte subţire de tencuială. de calea unei aplicări largi în ducativă. pină mai ieri nu era nici o for­ colective la radio ca si altor Campionatele
unei macarale-triunghi, tombe­ Instalaţiile electrice sînt gata regiunea noastră a sistemului maţie artistică culturală, acum forme de activitate. internaţionale de schi
roanele cu beton (preparat din montate în ziduri, aşa că ră- In acest scop, secţia de in-
construcţiilor din beton uşor se desfăşoară o vie şi bogată Unind măsuri ca instituţiile ale R. P. R,

ciment şi steril ars de haldă). mîn de fixat numai prizele, în­ monolit. văţămînt şi cultură a luat o se­ activitate artistică, in satul culturale de masă să întreprindă SINAIA 3 (Agerpres) Prin telefon:
C. DORIAN rie de măsuri prin care a asigu­ Cristur, in echipele artistice ale şi asemenea acţiuni, secţia de Campionatele internaţionale de schi
Betonul e turnat în spaţiul din- trerupătoarele şi lămpile. Efec­

rat pe de o parte o largă par­ căminului cultural şi ale şcolii invăjămmt şi cultură a Sfatului au continuat duminică la Sinaia cu

ticipare a tineretului şcolar şi de 7 ani maghiară, activează popular raional Hunedoara, va proba de slalom special. Desfăşurată
La uzina „Victoria “ Că Ian poate SI aplicată extraşcolar la activitatea insti­ in momentul de fafă peste 100 face noi paşi pe drumul îndru­ pe o pfrtie în lungime dc 500 metri, în
tuţiilor culturale de masă, iar de tineri. mării căminelor culturale şi a dauă manşe de 67 şi respectiv 66 porţi,

iniţiativa Iul Tucaciiic pe de altă parte organizarea de Numeroase cămine culturale coifurilor roşii din raion pentru această probă a fost dominată de
manifestări culturale pentru ti­ au început să dea in ultima vre­ ca ele să-şi îmbogăţească şi. schiorii romîni. Primul loc a revenit
neret. Pe baza acestor măsuri, me o mai mare atenţie organi­ să-şi dezvolte continuu activita­ reprezentantului nostru Nicolae Pan-'

Preţioasa iniţiativă lansată de ţiativei lui Tucaciuc sînt şl 1? ceasta, iu ciuda faptului că de la colectivele de muncă ale institu­ zării de manifestări culturai-e- tea culturai-educativă in rindul drea care a reuşit să învingă detaşat

minerul Miliai Tucaciuc de la uzina „Victoria" Calau. Furna- un timp, zeci de coloane atît în ţiilor culturale au fost îndruma­ ducative pentru tineret. Intre ele ţăranilor muncitori. pe cunoscutul campion bulgar Gh. Di-

exploatarea Aninoasa, a fost cu liştii se pot angaja să dea mai -tresa locală, cît şr în cea cen- te şi instruite asupra formelor amintim căminele culturale din FLORIN IZDRAILA mitrov. O comportare remarcabilă au

noscută in scurt timp de toţi multe tone de fontă peste plan irală, sînt consacrate acestei pre- de aciivifate şi metodelor de Seuleşti, Strei-Ohaba, Grid şi inspector metodist la secţia de învă- avut juniorii C. Tăbăraş şi Ioan Zam-

minerii din Valea Jiului. Majo­ în fiecare schimb, turnătorii ma; ioase iniţiative. muncă pe care să Ie folosească losan. La căminele culturale din ţămînt şi cultură a Sfatului popular gor, clasaţi înaintea concurenţilor fin­

ritatea exploatărilor au îmbră­ multe piese turnate ele. La sec­ Ar fi păcat ca la această mare in organizarea diferitelor acţiuni Nâdăştia Superioară şi Sintan- raional Hunedoara landezi.

ţişat iniţiativa şi s-au angajat ţia mecanică de asemenea se pot uzină să se neglijeze o aseme­ menite să stringă şi mai mult drei, colectivele de conferenţiari O -<3><îr»< U > O * -<>-*«?><s?*

serios în această întrecere. Sco­ lua angajamente care să ducă nea iniţiativă. Posibilităţi exis­ iinereiul in jurul muncii cultura­ pregătesc şi ţin cu regularitate
pul este acela de a se obţine can­ la creşterea producţiei şi produc tă. Trebuie însă dată mai multă le de masă.
conferinţe. De la incepuiul anu­

tităţi din ce în ce mai mari de tivităţii muncii. atenţie cunoaşterii şi introduce­ Cu prilejul deplasărilor pe te­ lui, la aceste cămine au fost

cărbune peste plan în fiecare zi Muncitorii de aici sînt dornic rii ei. Comitetul de partid al ren, colectivul de inspectori ai ţinute 7 conferinţe.
şi ia fiecare loc de muncă. Ini­ să îmbrăţişeze iniţiativa lui Tu- uzinei, are datoria să determine secţiei, de învăţămini şi cultură Nici activitatea in rindul co­
ţiativa lui Tucaciuc a fost apre­ căbiuc, pentru a nu rămîne în nrganele sindicale şi conducerea a îndrumai p.e directorii de că­ piilor nu a fost neglijată de că­
ciată şi de alte întreprinderi din urma celorlalte întreprinderi din uzinei să treacă la introducerea mine cum să atragă tinerii şi minele culturale din raion. La
regiunea noastră şi din ţară. regiunea noastră. Dar pentru a- ei. Depăşind sarrnile de plan vîrstnicii in jurul activităţii bi­ Simeria, Timpa şi in alte loca­
Siderurgiştii hunedoreni, după ceasta, trebuie să existe preocu­ în fiecare zi şi Ia fiecare loc de bliotecilor, in cadrul echipelor lităţi se organizează seri de
ce au analizat posibilităţile de pare din partea organelor sindi­ muncă, uzina ,,Victoria“ -Călan, artistice, în diferite cercuri de basme pentru copii; in Valea-
studii, in activitatea sportivă Singeorgiului se organizează şe­
aplicare a iniţiativei, au ajuns cale şi a conducerii uzinei. Cum va putea da patriei cantităţi spo­ etc. In urma acestor acţiuni, la zători literare, in oraşul Sime­
la concluzia că şi la ei poate fi rite de metal, mai multe piese o seamă de cămine culturale ria, la şcoala medie a fost orga­
aplicată cu succes. Primele re­ poate fi aplicată o astfel de ini­ turnate şi mai multe bunuri de din raion ca, bunăoară, ia Strei- nizat între elevii şcolilor dirl
ţiativă cînd chiar cei din condu
cerea secţiei furnale nu numai
zultate au început să se arate. că nici nu se gîndeau s-o aplice, consum popular.
Sîngeorgiu, Ciutid, Cristur, Peş- localitate, concursul „Drumeţii

Posibilităţi dc aplicare a ini­ dar nici n-o cunoşteau ? Şi a- V. A, tişu Mare, Cinciş, Hăşdat şi veseli". In comuna Călan, ca­

(Urmare din pag 1-ă) a cereale preocupare mai bună, dacă s-ar fi mun­
cit mai concret şi cu mai multă răs­
dariile colective 3 litri, întovărăşirile pundere s-ar fi obţinut fără îndoială
agricole 2,5 litri şi producătorii indi­
viduali 2 litri. şi rezultatele dorite.

Avantaje însemnate se acordă şi sarcină ce trebuie privită ca toată răspunderea De la raioane au plecat la sate de­
producătorilor care contractează legume legaţi ai întreprinderii Recolta şi ai
şi zarzavaturi, lină, îngrăşarea de a- cooperaţiei încă cu mult timp în urmă.
nitiiale, etc.
ducţha agricolă. Volumul de mărfuri şi. alte produse cu stalul, respectîndu-şl că politică vie în rindul colectiviştilor, Se observă insă că mulţi dintre aceş­ Un frumos CADOU pentru 8 M ARI IE — ZIUA INTERNAŢIONALA
Contractînd cantităţi cît mai mari industriale desfăcute prin cooperativele sarcinile contractuale. intovărăşiţilor >i ţăranilor muncitori in­ tia, nefiind controlaţi şi traşi la răs­
de cereale şi alte produse agricole, săteşti, creşte din- lună în lună, se îm­ dividuali. Această sarcină le revine or­ pundere, nu desfăşoară o muncă con­ ’EMEll — găsiţi la magazinele cooperativelor din regiunea noastră.
gospodăriile colective, întovărăşirile şi bogăţesc sortimentele acestor mărfuri. Trebuie arătat însă că au fost ca­ ganizaţiilor de partid. Ele trebuie să cretă. Din această cauză nu se văd
ţăranii muncitori individuali îşi vor zuri cind unele gospodării colective, mobilizeze sfaturile populare, organiza­ nici rezultatele. Este necesar ca tova­
spori veniturile lor băneşti. In acelaşi La acest ajutor multilateral primit din unele întovărăşiri şi mai mulţi ţărani ţiile U.T.M., comisiile de femei, pentru răşii care pleacă cu astfel de sarcini
timp contribuie la buna aprovizionare partea statului, gospodăriile colective, individuali nu au coniraciat amil trecui a populariza larg avantajele ce le la sate să fie ajutaţi pentru a înţelege
a oamenilor muncii de la oraşe şi intovărăşiriie şi ţăranii muncitori indi­ cantităţi de produse în măsura posi­ au producătorii care contractează cu că conlractările nu se fac stînd toată
sate, îndeplinindu-şi astfel o înaltă da­ viduali au datoria de a răspunde prin bilităţilor ce Ic au. La această situa­ statul. Aceste avantaje trebuie populari­ ziua în birou la sfatul popular, sau
torie patriotică. contractarea de cantităţi sporite de ţie a contribui! mult faptul că nu au zate în permanenţă şi prin staţiile de plimbîndu-te gură-cască pe stradă. Ei
cereale şi alte produse agricole. Spo­ fost cunoscute temeinic avantajele de radioficare, gazetele de perete, panouri, trebuie să ştie că pentru a putea ob­
Statul democrat-popular acordă gos­ rind cantităţile de produse contractate care se bucură contractanţii, iar or­ prin adunările obşteşti etc, ţine rezultate în acţiunea de contracta­
podăriilor colective un însemnat aju­ cu statul, unităţile socialiste din a- ganele întreprinderii Recolta şi ale re se cere să stai de vorbă în per­
tor, materializat prin credite avanta­ gricultură şi ţăranii muncitori indivi­ cooperaţiei au muncit, în multe locuri, Din partea organelor întreprinderii manenţă cu oamenii, să ie explici cu
joase penlru cumpărarea de animale, duali îşi aduc contribuţia la întărirea birocratic la încheierea contractelor. Recolta şi ale cooperaţiei, trebuie să răbdare şi convingător ce avantaje
executarea de construcţii masive, pen­ statului nostru democrat-popular. Şi se vadă mai multă preocupare ca pînă
tru procurarea de maşini, seminţe de cu cît statul va fi mai puternic cu atît Au fost şi unele organizaţii de par­ acum faţă de încheierea de contracte cu au în urma încheierii de contracte.
soi, îngrăşăminte chimice etc. întovă­ va putea acorda un ajutor şi mai mare tid şi sfaturi populare care n-au în­ producătorii. Se poate afirma fără tea­ Organizaţiile de partid şi sfaturile
răşirile agricole, precum şi ţăranii mun­ ţărănimii muncitoare. ţeles pe deplin marea însemnătate eco­ ma de a greşi că activitatea agenţiilor
citori individuali, primesc dc asemenea nomică şi poliiică a acţiunii de con­ raionale Recolta şi a uniunilor raionale populare au datoria de a controla şi
un ajutor material însemnai din par­ Nu încape nici o îndoială că mem­ tractare şi prin urmare nu au spriji­ ale cooperaţiei, în ce priveşte încheie­ ajuta în muncă organele întreprinderii
tea statului. Statul învesleşte sume brii gospodăriilor colective, al înto­ nii-o, lăsînd ca de această problemă rea de contracte cu producătorii s-a Recolta şi aie cooperaţiei.
mari de bani penlru construcţia dc vărăşirilor, ţăranii muncitori individuali să se ocupe numai organele între­ dovedit a fi nesaiisfăcătoare în acest
şcoli, cămine culturale, penlru electri­ din regiunea noastră vor înţelege acest prinderii Recolta şi ale cooperaţiei. Pe baza cunoaşterii posibilităţilor
ficarea şi radioficarea satelor. Unită­ reale au fost stabilite penlru fiecare
ţile socialiste din agricultură, ţăranii comună sarcini minime de contractare.
muncitori individuali se mai bucură de
asistenţă agrotehnică gratuită care îi lucru şi că vor vinde surplusul tor de Asemenea lipsuri nu trebuie să se an. In raioane mari producătoare de Realizarea acestor sarcini trebuie privi-
ajută în mod direct să sporească pro- produse statului pe bază dc contract. manifeste şi în acest an. Avem condi­ cereale ca Sebeş, Alba, Orăşiie şi al­ lă cu toată răspunderea, Membrii dc
In anul trecut gospodăriile colective, ţii pentru a contracta cantităţi mult tele, au fost încheiate pînă în prezent partid, utemiştii, membrii gospodării­
întovărăşirile şi majoritatea covîrşi- mai mari de cereale şi alte produse contracte pentru cantităţi neînsemnate lor colective şl ai inlovăiăşirilor au
toare a ţăranilor muncitori au con­ agricole faţă de anu! trecut. Pentru a de grîu şi porumb, deşi se putea face datoria să fie exemplu demn de urmai
tractat însemnate cantităţi de cereale realiza acesi lucru se cere însă o mun­ penlru întreaga ţărănime muncitoare.
mult mai mult. Dacă ar fi existat c

<