Page 17 - 1958-03

Nr. 1000 RUMUL SOLIM ISMUI UI PdLr. 3

.«ry•..*»«sro-. UN OM

ISIi AMINTEŞTE
f
i

ft 9
¦
— Scoală Petrică mamă, că tură şi plin la trup, privea
l
s-a luminat de ziuă. parcă absent prin viziera de
i
Glasul femeii răsună blînd cobalt,vîlvătaia flăcărilor în

şi trist. Copilul se şterse la cuptor. Să tot aibă la 45-46 de

ochi şi privi afară. Diminea- ani. î

|ie ş i din HAŢEG Colectivde inovatoriţa de primăvară era albă, lăp- La ce oare se gindeşte ? La [
PRIETENIE tpasă şi rece. Prin geamul cei 12 ani de muncă in ofeRt-l

pleznit şi lipit cu flirtie, care rie ? i

de acum era îngălbenită de Da ,12 ani. Poate îşi am in-\

SIMERIA — Au trecut mal bine succesele noastre în anii de după Pentru educarea fruntaş bătaia soarelui, zorile cercau teste de acele zile cînd se sim-
patriotică
de doi ani de cînd muncitorii A- război". zadarnic să alunge întunericul, {ea singur, singur de tot, de
t Casa, ca vai de ea. Proptită zilele amare in care gîndul

tellerelor C. F. R.-Simerla au sta- Primind acest cadou, munoltorli A- a tineretului VULCAN. —¦In vederea în­ concursului de inovaţii din anul j înspre grădină de nişte stîlpi, întoarcerii acasă, ii da mereu,
făptuirii progresului tehnic şi trecut. * acoperită cu paie, avea spart tircoale, de nevoile indurate lai
bllit legături de prietenie, prin co- tellerelor C. F. R.-Slmeria se pregă- In scopul educării patriotice pentru stimularea iniţiativei t peretele din stradă in două început....
a tineretului, in cadrul ciclu­ creatoare a oamenilor muncii, Dintre inovaţiile cele mai sem­
reapondenţă, cu muncitorii de la U- fese să trimită şi el prietenilor lor lui de expuneri organizat de Ministerul Minelor şi Comitetul nificative realizate în cadrul a- | locuri. Un gard de nuiele, un Poate îşi aminteşte de pri-
Comitetul orăşenesc U.T.M. Ha­ central al sindicatului muncito­ cestui concurs şi care au dus la i cline jigărit, o palmă de gră- mii prieteni, de primele lui
ztna de reparat locomotive „F. E. sovietici un asemenea album. ţeg, despre faptele şi lupta e- rilor din industria minieră, îm­ modernizarea utilajului energe­ t dină zvîrlită strimb in dos, succese în muncă, în viaţă. ţ
roilor clasei muncitoare in anii preună cu Oficiul de stat pen­ tic al uzinei amintim: modifi­
Dzerjlnschl" din Voronej. Din scrisoarea primită de la fe- grei ai ilegalităţii, au avut loc tru standarde şi invenţii şi cu carea sistemului de alimentare trei pruni golaşi, închipuiau Aici, la Hunedoara, o des- f
recent in sala cinematografu­ sprijinul Consiliului Central cu apă a cazanelor de 13 at­ toată bruma de avere a Forţi- chis ochii. Aici a învăţat să *
Prln schimbul de scrisori, între roviaril sovietici din Voronej, cefe- lui din Haţeg expunerile iov. A.S.I.T., au organizat, în inter­ mosfere — inovator, Sabin Blaj; lor. înţeleagă ce anume-i cere via*|
Maria Brânişteanu, secretară a valul 15 aprilie—15 decembrie instalaţii pentru verificarea şi e-
aceste colective de muncă s-a sudat riştn slmerieni au aflat că în pre- Comitetului orăşenesc U.T.M., 1957, un concurs de inovaţii pe talonarea indicatoarelor de tem­ Lucrau citeşi trei la ai lui ţa. Aici la Hunedoara şl-a in-1
Domiţian Prejban, membru al minister la care a participat şi peratură şi a aparatelor pentru j Donca. Ăsta da, avea. Avea şi ţeles rostul şi aici a rămas, f
o prietenie trainică. Iată ce spun în zenţ colectivul uzinei de reparat lo- Biroului raional U.T.M. şi Io- măsurarea tirajului — inovator * casă de piatră, şi acareturi, şi Poate jocul flăcărilor in cup-

ultima lor scrisoare feroviarii sovie- comotlve din Voronej, face pregătiri păminturi, şi slugi. Slugi mul- lor, succesiunea regulată a oa-
te. Şi Petrică era slugă. Mer- menilor prin fafa gurilor, îi a-
tlcl din Voronej: pentru adaptarea secţiilor existente gea cu oile. II scula maică-sa minteşte de Ştefan Popa, de
de cînd se lumina de ziuă, ii Axente Marian, de Petre Vtrva-
„Povestindu-vă despre faptele ja reparaţia locomotivelor Diesel, atîrna de umăr o traistă in ra, de acei băiefi care sub o-
care punea mămăligă, ceapă chii lui, sub îndemnurile lui au
noastre, noi aşteptăm la rîndul nos- precum şi Ia fabricarea de tendere de f

tru, o scrisoare detailată desprevia- locomotivă. Au mai aflat că munci- t

ţa voastră, despre munca şl succe- tor|] acestei uzine fac pregătiri în
sele voastre. Noi vom fi mulţumiţi vederea trecerii ,nca in cursu,

dacă aţi vizita uzina noastră şi, ca mestru|ui , a, anuIui )958 ,a reg!.

oameni de aceeaşi profesie, să dis- mu| de ,ucru de ? ore pe zi.

cutăm împreună problemele ce ne ., ., vu Georgina, secretară a orga­
,‘ .„ .... In scrisoarea de răspuns ceferiş- şi, rar de tot, o bucată de crescut. Ii vede şi azi, şl tot
Inferesează deopotrivă — r e p a r a ţ iile ..................... . ,.
, tu simeriem au aratat aspsete din brinză. la oţelărie, dar oameni in toa-
locomotivelor . vi,aţ,a şi munca ,lor, precum şl. su, „c­ nizaţiei U.T.M. de la coopera­
Inapoi, venea seara tirziu, tă firea, ofelari destoinici, ou
In aceeaşi scrisoare se spune: tiva „Ţara Haţegului'. Cu a-
cesele ce le-au obţinut în procesul de cest prilej vorbitorii au evocat rupt de oboseală cu picioarele răspundere. \
„Ca semn al prieteniei ce ne lea lupta eroilor clasei muncitoa­
zdrelite, tihnit de foame. A Poate îşi aminteşte "privind**
gă vă rugăm să primiţi în dar un producţie,
doua zi acelaşi glas, blind şi tinerii ce trec prin faţa lui, dă ‘
album cu fotografii ce reprezintă SABIN MUNTEANU
re Vasile Roaită ,Petre Gheor­
O -» 9 c t a » o « 9 • • ®—¦ —• - 0 O - * ' trist, al mamei, il trezea şi o promoţiile de ucenici care i-au

Curs de instruire a noilor ghe şi Lazăr Odon. f lua din nou de la cap. I se trecut prin mină, de necazu-

In încheiere a rulat filmul ro- t făcuse lehamite. rile şi bucuriile lui legate de
minesc „Nepoţii gornistului".
organe sindicale | Mai apoi, odată cu trecerea aceştia. Sau de băieţii duşi mai

* anilor, de la oi l-au trecut la zilele trecute, la şcoală, la ca-

HUNEDOARA. - In vederea rarea lecţiilor prevăzute în pro­ O faptă lăudabilă t vaci şi pe urmă la plug. Tată lificare, pentru a deveni ca
instruirii noilor organe alese în gram.
grupele sindicale, Comitetul dc In una din nopţile trecute, in­ | şi fiu, zi după zi, an după an, mîine ofelari la cea mai mare
întreprindere de la Trustul 4 Lecţiile cuprind diferite meto­ tre satele Galaţ şi Ruşor, ţă­
de de muncă ale sindicatelor so­ ranii muncitori Viorel Turcii şi i au mincat aceeaşi pline ama- oţelărie Martin din ţară. i
construcţii Hunedoara a luat ini­ vietice şi ale sindicatelor din ţa­ Pamfil Sălăşan, ambii din Ru­
ţiativa alcătuirii unui program ra noastră. Cursurile pentru in­ şor, comuna Riu Alb, intorcin- * ră, au blestemat acelaşi stă- I-au rămas din vechea echi-1
struirea noilor organe alese în du-se spre casă, au găsit pe şo­
de lecţii. In acest scop a fost grupele sindicale urmează a fi sea un balot ce conţinea 5 pal­ IN CLIŞEU: Un grup de inovatori de Ia Uzina electrică Vulcan î pin. pâ doar Gheorghe Kiş şi A- J
format un colectiv din cinci to deschise în curînd. toane de damă, care căzuseră cu
varăşi care lucrează la elabo citeva minute mai înainte din colectivul uzinei electrice din Ştefan Breitigan ; evacuarea hi­ f Apoi armata, războiul, anul lexandru Bulgaru; băieţi bunit
IOSIF MERGEA camionul ce le transpo'^a de la Vulcan. draulică a zgurei rezultate de
Baza Petroşani la depozitul la cazanele uzinei — inovator t '946 cu secetă, cu foame... De- de altfel, dar numai cu ei? ’
U.R.C.C. Haţeg. In aceeaşi noap Angajîndu-se în acest concurs, Silviu Mărcuţiu.
te ei au prezentat paltoanele pos­ muncitorii, inginerii şi tehnicie­ * acum om în toată legea, lăsă l-au venit alţii in loc, oameni
tului de miliţie din Riu Alb, unde nii uzinei, avînd experienţa con­ Inovaţii lot atît de importante
cursurilor din ultimii ani, au im­ au realizat şi inovatorii Iosif bordeiul, lăsă satul. De la Cir- neiniţiali, cu care trebuie s-o
a fost stabilită provenienţa lor. primat mişcării de inovaţii un Benesat, Miron Popescu, împre­
Fapta ţăranilor muncitori Vio nou avînt. Uzina electrică din ună cu colectivul secţiei cazane ja, din Moldova, şi pînă la Fiu- ia de la capăt, cu sfaturi, cu
Vulcan fiind creată şi dotată cu (Ştefan Guia, Todor Bereş, Lu­
rel Turcu şi Pamfil Sălăşan utilaj energetic acum 4-5 dece* dovic Keraaci, ing. Dumitru Mă- nedoara l-au bătut mii de gin- răbdare, cu bunăvoinţă.
nii, eforturile întregului colec­ năstireanu, Teofil Ristici, Tibe-
merită toată lauda. tiv de inovatori au fost îndrep­ riu Kelemen, Victor Vasiu şi La­ | duri...Singur, rupt de casă, de Flăcările cu/itorului îi lumi-
tate în direcţia modernizării in­ zăr Lazăr).
încheierea celui de-al doilea înto varaşirea stalaţiilor energetice, pentru a ai lui, intre străini, ce va face nează şi întunecă fata. Gindu-
se putea asigura în felul acesta Pentru succesele obţinute în
zootehnică o bună alimentare cu energie cadrul concursului de inovaţii, el oare ? rile, amintirile, luminoase, in-
electrică a exploatărilor carbo­ rolectivul uzinei electrice din
curs de broderie „1 Mai“ nifere şi a altor întreprinderi din V ulcan a primit din partea Com­ ¦Din nou zile de primăvară, lunecate, pun pe fafa omului
Valea Jiului. binatului carbonifer Petroşani
cursului. Lucrurile expuse, exe­ „drapelul de uzină fruntaşă în Pe platforma de încărcare a o- potrivit la statură şi plin la
Pentru ca în cadrul concursu­ mişcarea de inovaţii pe combi­
ORAŞTIE. — De curînd a a- cutate cu multă măiestrie de lui să se obţină realizări impor­ nat". ţelăriei Martin, Ia cuptorul 2. trup, lumini şi neguri. Sluga
vut loc încheierea celui de-al
doilea curs de broderie care a către cursante, au fost mult a- băieţii, vreo 7 la număr, unul de ieri, omul cinstit azi d e \
funcţionat pe lîngă Casa raio
nală de cultură, condus de mais preciate de vizitatori. după altul, după ce înfigeau toţi cei care-l cunosc — şi ciţi
tra de broderie Irma Cordoş.
A fost de asemenea aprecia­ lacom, lopeţile în movila de do- nu-l cunosc ? — trăieşte amîn-
Rezultatele obţinute de cursan­ tă strădania cursantelor de a
te, în timpul celor 30 de zile cîl invăţa această frumoasă mese­ | lomită, cu o mişcare zvîcnită, Uri puternice. Petre Forţu, o-
rie şi eforturile depuse de Irma
a funcţionat cursul, au fost ex­ Cordoş, pentru ca fiecare elevă t ruptă, o aruncau pe gura flă- ţetarut, azi deputat, îşi amin-
să-şi însuşească cît mai bine
cepţionale. Acest lucru l-a dove­ t mindă a cuptorului. Se făcea feste. Oare ce anume, că pe

i ajustarea... faţă i-a înflorit zîmbetul...?

ţ In cabină, la pupitrul de co- — Hai băieţi, daţi-i z o r !

| mandă, un om potrivit de sta- ADRIAN JURCAs

dit cu prisosinţă expoziţia orga­ arta broderiei. Zilele trecute in satul Păuci- tante în ceea ce priveşte planul însufleţit de succesele dobîn- Buna deservire a muncitorilor forestieri
neşti, raionul Haţeg ,a avut loc de modernizare a utilajului e- Jite în ultimii ani în munca de
nizată cu ocazia încheierii EUGENIA MARCL1 inaugurarea întovărăşirii zoo­ nergetic, conducerea uzinei a a- inovaţii, colectivul de inovatori Spre deosebire de altădată, restieri. Sute de muncitori sâ
tehnice „/ Mai". Cele 40 de. fa­ sigurat, prin cabinetul tehnic, al uzinei electrice din Vulcan, exploatarea Sibişel, din ca'drul întorc cu cele necesare la 1(>
Conferinţă milii înscrise au adus in înto­ condiţii optime pentru desfăşu­ se străduieşte ca prin munca I.F.E.T. Orăştie, este bine apro­ cui de muncă, mulţumiţi de fe»
rarea activităţii inovatorilor. Co­ ce o depune să ocupe şi pe mai
vărăşire 6 vite mari, 88 de oi, laborarea strînsă dintre persona­ departe un loc de frunte în miş­ vizionată. Magazinul S.A.M. Si­ iul cum au fost deserviţi. Ma­
HUNEDOARA. - Acum cîte ferenţiarul a făcut istoricul ca­ precum şi suprafaţa de 24 ha. lul tehnico-ingineresc şi munci­ carea de inovaţii.
va zile, filiala S.R.S.C. şi clubul lendarului, vorbind apoi despre finaţ. bişel, din această exploatare, gazinul S.A.M. Sibişel este în­

torii inovatori a constituit che­ GH. STOICUŢA îşi trăieşte cu intensitate viaţa. totdeauna aprovizionat cu mărr

„30 Decembrie" din Hunedoara lipsurile calendarului actual şi In adunarea generală ce a a- zăşia succesului şi în cadrul şeful cabinetului tehnic Muncitorii sint deserviţi la orice furi variate în funcţie de cerin­

au organizat ţinerea unei con despre propunerile făcute de de­ vut loc cu ocazia inaugurării DR9Ş0L PETH0S1HI oră cu alimente proaspete şi de ţele muncitorilor. Alimentele
ferinţe cu tema : „Despre pro legaţia Indiei Ia O.N.U. pentru s-a dezbătut din nou statutul calitate foarte bună. Atît gestio­ sînt în cantităţi suficiente şi de
blemele calendarului". o nouă reformă a calendarului şi s-a ales comitetul de condu­ ÎN CIFRE Şl FAPTE narul magazinului, tov. Vasile bună calitate.
actual, în legătură cu care dis­ cere. Ca preşedinte al intovără- Demian, cît şi ajutorul, Toan
Conferinţa a fost expusă d< cuţiile vor fi reluate în cursul .sirii a fost ales tov. Ion Domoni. Jurcovean, se comportă deosebit TRAIAN DANC1ULESCD
prof. univ. Gheorghe Petrescu lunii aprilie a acestui an. de atenti faţă de muncitorii fo­
din Bucureşti. In expunere, con P. FARCAŞIU corespondent
GH. MARINOVICI
COMUNICAT
S5

<$> <î>O -O -*$> O O O <5> ¦<$><5*O <*!> >O ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ O O <? O ^ Dacă am face o plimbare înspre lui nostru pentru cei mici. In apro­

şi-au ales noul comitet lostele maidane care înconjurau ca un pierea teatrului de păpuşi este şi că­ asupra schimbului instrumentelor de ratificare ale
briu oraşul Petroşani pe drumul ce minul de zi al U.R.U.M.P., unde pă­ convenţiei consulare şi convenţiei privind regle­
duce spre Livezeni, ochiul ne-ar ră- rinţii îşi lasă copiii în grija educatoa­ mentarea problemei cetăţeniei persoanelor cu du­
mine îneîniat de frumoasa privelişte relor pe timpul cît ei sînt în pro­

de întreprindere arhitectonică pe care o oferă m inu­ ducţie. blă cetăţenie încheiate între R. P. Romînă şi
natele blocuri, cu locuinţe muncito­ Dar cîte nu am putea vedea dacă U. R. S. S.
reşti înălţate aici în anii puterii popu­
ne-am continua plimbarea pe străzile

Lupeni. Abia se luminase de -usţinută de către toţi membrii Din dezbaterile lucrărilor con­ lare. oraşului. Este suficient însă să mai La 3 martie 1958, la Moscova, ambasadorul extraordinar şi

ziuă. Spre centrul oraşului Lu- comitetului, lăsînd preşedintele ferinţei, s-a concretizat că între­ Aici se află spitalul T.B.C., stadio­ enumerăm doar citeva din frumoasele plenipotenţiar a! R. P. Romîne în U.R.S.S., Mihail Dalea, şi
peni se scurgeau grupuri, gru să alerge de unul singur in prinderea poate să devină frun­ nul şi noul cinematograf, construcţii realizări printre care: fabrica de pii. N. T. Fedorenko, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al
puri de sondori veniţi de pc rezolvarea problemelor. Comite­ taşă chiar pe trust. Este nevoie care prin specificul lor contribuie la ne, cu o capacitate de 30 tone, depo. U.R.S.S., au schimbat instrumentele de ratificare ale convenţiei
lui sindical, dispune de o bună insă să se facă la timp repa­ apărarea sănătăţii şi dezvoltarea multi­ zitul comercial combinat, fabrica de consulare între R. P. Romînă şi Uniunea Republicilor Sovie­
întreaga Vale a Jiului.

Sondorii întreprinderii de ex­ parte din echipamentul sportiv, raţiile utilajelor, să fie de cali­ laterală a omului. Drumul spre cen­ prefabricate, policlinica pentru adulţi, tice Socialiste şi convenţiei între R. P. Romînă şi U.R.S.S. pri­
plorări Lupeni, veneau să-şi dar tinerii nu s-au străduit să tate, iar aprovizionării cu cele trul oraşului este întrerupt de aleea policlinica pentru copii, centrul de vind reglementarea problemei cetăţeniei persoanelor cu dublă
aleagă noul comitet de între­ amenajeze terenuri de sport. Au necesare procesului de produc­ ce duce la minimala clădire a Insti­ iransfuzie şi conservare a sîngelui, cetăţenie, semnate la Bucureşti ia 4 septembrie 1957 şi ratifi­
prindere şi să dea mandatul ce­ bătut mingea pc şosea, pe mar­ ţie, dezvoltării simţului de răs­ tutului de mine Gh. Gheorgliiu.Dej, cluburile C.C.VJ., U.R.U M P. şi Con­ cate de Prezidiul Marii Adunări Naţionale a R. P. Romîne la 6
lor mai buni membri de sindi ginea căii ferate sau pe maidan, pundere, lărgirii iniţiativei crea­ unde sute de fii ai oamenilor muncii structorul, noile locuinţe ale feroviari­ noiembrie 1957 şi de Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S.
cat, acelora care sînt mereu cum spunea tov. Gheorghe Rîbu, toare a masei de muncitori, să se pregătesc pentru o înaltă calificare, lor, căminele studenţeşti, noua fabri­ la 25 ianuarie 1958.
frunta,.f în producţie, care ştiu responsabil sportiv al comitetu­ li se acorde toată atenţia. profesiunea de inginer. că de mezeluri în construcţie etc.
In conformitate cu condiţiile prevăzute în convenţiile sus'-
să traducă in viaţă linia parii lui de secţie Bărbăteni. El a Apoi organele sindicale tre­ Strada principală te duce apoi pe O mîndrie justificată cuprinde pe menţionate, ele au intrat în vigoare la 3 martie 1958.
dului, care sint exemplu demr spus insă, că lerenul nu se a buie să desfăşoare o muncă Ungă impunătoarea clădire a O.C.L., fiecare cetăţean al oraşului Petroşani
La schimbarea instrumentelor de ratificare au fost pre­
de urmat in viaţa particulară. menajează singur şi că este ne­ temeinică de educare, de la om iar in centru pe o străduţă laterală, cînd face comparaţie între trecut şi zenţi : din partea romînă T. Petrescu şi T. Şelmaru, consilieri
Disc uţiile aprinse, voia bună, nu voie ca iniţiativa să pornească la om. Un bun exemplu în zăreşti clădirea spitalului unificat, în­ prezent; el îşi dă seama că Petroşa- ai Ambasadei R. P. Romîne, şi alţi colaboratori ai Ambasadei.
mai conteneau. Sala clubului, chiar de la tinerii membri de munca cu omul, il dă inginerul zestrat cu aparatură modernă, avînd niul a devenit mai mare, mai frumos, Din partea sovietică au fost de faţă A. A. Epişev, ambasador
frumos pavoazată, întreţinea a- sindicat şi utemişti. Suciu Sever, şeful sectorului 405 paturi, ceea ce reprezintă o creş­ că locuitorii¦lui au acum condiţii de extraordinar şi plenipotenţiar al U.R.S.S. în R. P. Romînă, A. A,

ceastă atmosferă sărbătorească. Pline de interes au fost cu­ Lupeni, care ascultă propunerile tere de 100 ta sută faţă de anul 1938. viaţă pe care niciodată nu le-au avut. Vlasov, director al direcţiei consulare din Ministerul Aface­

Deodată, discuţiile sînt între­ vintele frezorului Alexandru An­ muncitorilor, le studiază şi le a- iar alături de el se află un cămin dc Dar in anii ce urmează oraşul Pe­ rilor Externe al U.R.S.S., şi alţi colaboratori de răspundere al
rupte de vocea caldă şi vioaie ca, vechi muncitor al întreprin­ plică. Acest exemplu va trebui zi cu 30 de locuri. troşani va deveni şi mai frumos. In Ministerului de Externe al U.R.S.S.
a bătrinului luliu Farcaş, preşe­ derii cînd a spus că se mîn- urmat şi de alţi conducători de acest an, va începe construirea unui
dintele comitetului dc întreprin­ dreşte de întreprinderea în care sectoare. Coborînd de la spital ajungem in nod cartier muncitoresc spre Livezeni. Manifestări romîneştî peste hotare
dere, care anunţă începerea lu­ lucrează, întreprindere care îşi faţa şcolii populare de artă care nu­ El va cuprinde 2.125 apartamente con­
crărilor conferinţei. Se prezintă îndeplineşte sarcinile de plan. Trecindu-se la alegerea nou mără peste 400 dc elevi, iar de aici fortabile, din care 500 de apartamente LONDRA (Agerpres). — Sîm- zicieni, englezi şi străini, prin­
darea de seamă. Din munca co­ Tov. Manj Vsevolod, directorul lui comitet de întreprindere, au pornim spre Teatrul de Stat. Pînă a- vor fi date în folosinţă în cursul a- bătă 1 martie, a avut loc în tre care şi cunoscutul violonce­
mitetului de întreprindere a re­ întreprinderii, a tratat problema fost propuşi şi aleşi comunişti colo ochiul va privi încîntal casele cu­ ntllui 1959. sala Wigmore Hali, debutul lon­ list francez, Tortellier.
ieşit că alegerile sindicale dir preţului de cost de la o piuliţă, şi membri de sindicat încer­ rate şi ordonate ridicate de oamenii donez al pianistului romîn Va­
acest an s-au desfăşurat întoc­ un cui, sau un gram de ciment, caţi, ca tov. Iuliu Farcaş, gre­ muncii cu ajutorul împrumuturilor ’ă. In acest an vor fi dale în folosin­ lentin Gheorghiu, care a inter­ Publicul a aplaudat cu căl­
mai sarcinilor trasate de plena­ pînă la lichidarea accidentelor vist şi luptător în 1929 la Lu­ c.ordate de stat. ţă 25 de blocuri cu 576 apartamente, pretat piese de Schubert, Cho- dură pe Valentin Gheorghiu,
ra Consiliului Central al Sin­ tehnice. peni, Regul Edmund, Gheza 7 'cămine muncitoreşti cu 1.090 locuri, pin, Liszt, Prokofiev. obligîndu-1 să dea nu mai puţin
dicatelor din R. P .R . din de­ Haiduci, Maria Dragomir si al­ In capătul străzii B. Deleanti, în 2 creşe cu 176 tocuri, un spital cu dc patru bisuri.
cembrie 1957 şi a planului dc Să creăm opinie de masă a- ţii, cărora li s-a dat mandatul locul unei clădiri d-'u aninate şi cu 75 de paturi, citeva noi b!ocuri-ma- Un public numeros a urmării
tunci cînd un sector de activi­ de a duce munca sindicală şi, cîtorva cocioabe, se ridică acum mîn- gazinc, un frigorifer cu o suprafaţă dc concertul la care au fost pre­ Ziarele de luni dimineaţă pre­
măsuri întocmit cu ajutorul or­ tate rămîne în urmă, spunea un legat de aceasta, de a ajuta în­ dră clădirea halelor, frumoasă reali­ 150 m. p., o fabrică de gheaţă. zintă* recitalul lui Valentin
ganizaţiei de partid din între­ tovarăş. Muncitorii, tehnicienii, treprinderea să-şi îndeplinească zare a ultimilor ani, centru de apro­ zenţi şi cei mai de seamă cri­ Gheorghiu ca cel mai Important
prindere. Din darea de seamă inginerii şi funcţionarii, să nu planul de producţie la toţi indi­ vizionare şi desfacere a produselor lată citeva cifre care oglindesc dez­ eveniment artistic dintre nume­
au reieşi! şi anumite părţi nega­ aibă linisfg pînă ce situaţia nu cii lună de lună şi pe întreg ă- agro-atimrntare. voltarea pe care a lual-o oraşul Pe­ tici muzicali, reprezentanţi ai roasele manifestări muzicale ce

Copiilor minerilor le s/ă astăzi ta

tive. Do pildă, în anul care a este restabilită, iar planul de nul in curs. dispoziţie teatrul de păpuşi „Vasila. troşani in anii p ută ii populare. unor case de discuri, ai radiou­ au avut loc la Wigmore Hali,

trecut, nu s-a depus o muncă producţie îndeplinit şi depăşit. GR. GOANTA che", ca o mărturie a grijii regimu­ IONEL ZAMORA lui şi televiziunii, numeroşi mu­ la sfîrşilul săptămînii trecute.