Page 18 - 1958-03
P. 18
P a g . <1 DRUMUL SOCI Al ISMULUJ Nr. 1000
IiimeAe sUrâ • xiAtimele sJtinl • xtffimel.8 s i l ă •.ujffimete • Inroufotii’ea situaţiei economice
dfn ţările capitaliste
S. U . A. Carey a contestai teoria oficiată
că creşterea cheltuielilor de
NEW YORK 4 (Agerpres). - înarmare va duce la sejaderea
Fenomenele de depresiune econo şomajului şi a arătat că în in
mică tot mai accentuate din dustria electrică din cei 1.250.000
Statele Unite lovesc îri primul muncitori aproximativ 10 la
rînd în clasa muncitoare ameri sută au rămas fără lucru.
Problemele transformării proprietăţi Plenara C.C. al P.C. din Belgia Pentru interzicerea cană. Numărul tot mai mare de ANGLIA
şomeri, care potrivit chiar da
colhoznice In proprietatea BRUXELLES 4 (Agerpres). mul electoral aprobat de Comi experienţelor cu arsua telor oficiale a depăşit cifra de LONDRA. 4 (Agerpres) —*
— Intre 1 şi 2 martie a.c., a tetul Central. Acest program 4.500.000, dovedeşte în mod gră TASS anunţă : Intensificarea şo.
întregului popor avut loc la Bruxelles o plenară prevede îmbunătăţirea situaţiei nucleară itor că oamenii muncii ameri inajului alarmează pe oamenii
a Comitetului Central al Parti economice a oamenilor mun cani sînt primele victime ale muncii din Anglia.
Un articol al acad. OSTROVITIANOV dului Comunist din Belgia, cii belgieni, satisfacerea reven PEKIN. 4 (Agerpres). — conjuncturii economice defavo
publicat în ziarul „Pravda" 'ienara a dezbătut raportul lui dicărilor politice şi economice, China nouă an u n ţă : Ziarul rabile din S.U.A. Agravarea si La 2 martie cîteya sute de
Lene Beelen, secretar al C.C. promovarea unei politici de în „Jenminjibao" a publicat un tuaţiei economice survine într-o metalurgişti concediaţi nu de
A40SC0VA 4 (Agerpres). — rativele sînt întreprinderi socia al. P.C. din Belgia, cu privire tărire a păcii în lumea întrea comentar în legătură cu experi perioadă cînd sindicatele ameri mult au demonstrat pe străzile
Cunoscutul economist sovietic liste în condiţiile concentrării la participarea partidului la a- gă. Partidul Comunist cheamă enţele nucleare pc care Statele cane se pregătesc să prezinte oraşului Swansea, purtînd lo
Kpns.tantin Ostrovitianov, vice in miinile statului proletar a legerile parlamentare care vor pe oamenii muncii din Belgia Unite intenţionează să le în marilor societăţi revendicările zinci prin care cereau să li se
preşedinte al Academiei de şti proprietăţii asupra mijloacelor avea loc la începutul lunii iu să lupte pentru unitatea tuturor ceapă luna viitoare in atolul lor economice în vederea înche asigure de lucru.
inţe a U.R.S.S., a publicat în de producţie. Ostrovitianov sub lie a.c. Plenara a aprobat pro forţelor de stingă ale ţării pen Eniwetok. ierii noilor contracte colective.
ziarul „Pravda“ un articol con liniază că Lenin a avut în ve iectul programului electoral. tru alegerea în parlament a re După cum relatează agenţia U- După demonstraţie, Ia un mi-
sacrat. problemelor transformării dere in articolul său principale prezentanţilor poporului mun Comentatorul aminteşte că la nited Press,„num eroşi lideri ting la care au participat con
proprietăţii colhoznice în pro le posturi de comandă din eco Burnelle, secretar al C.C. a citor. îndemnul Comitetului conferinţa ţărilor /Asiei şi Afri sindicali sînt alarmaţi de fap
prietatea întregului popor. nomia naţională. declarat in cadrul unei confe Central al partidului ca oame cii, care a avut loc de curînd tul că depresiunea economică ducătorii sindicatelor locale, a
rinţe de presă, că Partidul Co nii muncii să voteze pe can la Cairo, s-a hotărît ca 1 mar va afecta in mod serios şansele fost adoptată o rezoluţie prin
Reorganizarea staţiunilor de Lenin, se spune mai departe munist îşi va desemna candi didaţii socialişti în cele 6 pro tie să fie ziua acţiunii comune negocierilor pentru sporirea sa care se cere interzicerea pro
maşini şi tractoare, vinzarea in articol, tiu a opus niciodată daţii in provinciile Brabant, vincii în care Partidul Comu a ţărilor Asiei şi Africii pentru lariilor, din cursul acestui an“.
către colhozuri de mijloace teh sectorul de stat sectorului coo Hairiaut, Liege. In celelalte 6 nist nu şi-a desemnat candida împiedicarea proiectatelor expe iectatei închideri a fabricilor de
nice, scrie Ostrovitianov, con peratist. El nu se temea că dez ţii nu înseamnă renunţarea co rienţe ale Statelor Unite în Pa Joseph Finnegan, şeful fede tablă cositorită din Wales.
stituie cel mai important eveni voltarea proprietăţii cooperatis provincii, Partidul Comunist în muniştilor de a critica acţiunile cific. Această hotărîre arată pe ral al oficiului de mediatie în
ment din viaţa satului sovietic te poate slăbi sectorul de st.it partidului socialist care nu co deplin aspiraţiile comune ale conflictele dintre patroni şi Deputatul laburist David
după colectivizare şi marchează şi 3 declarat deschis că creşte deamnă pe oamenii muncii să respund intereselor oamenilor ţărilor Asiei şi Africii, care va muncitori a avertizat pe cei 200 Mertli, care a luat cuvmtul la
o nouă etapă în dezvoltarea rea cooperaţiei se identifică cu muncii din Belgia. constitui fără îndoială o încu de.- mediatori federali să se aş miting, a cerut să se obţină
producţiei colhoznice. creşterea socialismului. voteze pentru candidaţii parti rajare pentru aceste popoare de tepte la „un an plin de con lărgirea comerţului cu Uniunea
a-şi dubla eforturile în lupta flicte'1. Sovietică şi China. „Comerţul
In condiţiile actuale, existenţa Marxism-lenînismul ne înva dului socialist. La baza activi lor pentru pace. dintre Apus şi Răsărit, a decla
a doi stăpînî asupra pămîntului ţă, că nici o formă socială de Walter Reuther a acuzat pc rat el, poate să ajute populaţia
—' staţiunile de maşini şi trac economie nu dispare cît timp nu tăţii partidului va sta progra După cum reiese din însăşi „cei trei mari" — societăţile din Wales să obţină de lucru
toare şi colhozurile — împiedică au fost epuizate posibilităţile datele oficiului de statistică al de automobile „General Mo şi să contribuie la slăbirea în
folosirea cit mai raţională a de care dispune pentru dezvol oo Statelor Unite, începînd din a- tors", „Ford" şi „Chrysler" — cordării internaţionale".
tehnicii, duce la scumpirea inu tarea forţelor de producţie. In nul 1946 S.U.A. au efectuat în că majorează preţurile la auto
tilă a producţiei agricole, împie prezent, poporul sovietic rezol „Bonele oficii" ale Bus Murphy urmărese Pacific 18 experienţe nucleare, mobile pentru a-şi asigura profi ¦Ac
dică înfăptuirea multilaterală a vă cu succes sarcina de a a- care au provocat pagube seri turi cît mai mari, fără să ţină
principiilor hozrasciotului în col junge din urmă S.U.A. în ce c îş fig a re a de pozîjSs în fa v o a re a S. U. A . oase şi care constituie o ame seama de situaţia cererii de pe Oamenii muncii clin Anglia
priveşte producţia de carne, lap ninţare serioasă pentru populaţia piaţă. Ziarele americane rela luptă cu hotărîre pentru îmbu
hozuri. te şi unt pe cap de locuitor. A- Puternice nemulţumiri în cercurile din ţările Pacificului. tează aproape zilnic despre creş nătăţirea condiţiilor de muncă
ceasfa, scrie Ostrovitianov, do politice franceze terea stocurilor de automobile şi ridicarea salariilor.
Academicianul K. Ostrovitia vedeşte marea forţă vitală, a o- Comentatorul ziarului remar nevîndule din cauza scăderii pu
nov consideră că vinzarea de rînduirii colhoznice care nu nu PARIS 4 (Agerpres). — La 3 mar intr-un interviu acordat la 3 mar că că mai mult de jumătate din terii de cumpărare a populaţiei La 3 martie 10.000 de munci
tractoare, combine şi alte ma mai că nu a epuizat posibilită tie a sosit la Paris, venind din. Tu tie ziarului „L‘Aurore“, Jaques Sous- populaţia Japoniei a semnat a- tori de la fabricile de automo
şini către colhozuri, va rezolva ţile de care dispune pentru dez nisia, diplomatul american Robert telle, fost guvernator general în Al pelul prin care se cere încetarea americane. Reuther a cerut ca bile ale firmei „Standard Mo
radical această problemă şi va voltarea producţiei, ci dezvăluie Murphy, care a dus convorbiri cu gu geria, a declarat următoarele: „Ni experienţelor nucleare. Primul marile trusturi să dea socoteală tor Company" au declarat o
duce la o folosire mai eficace mereu noi rezerve de -idieare vernai tunisian cu scopul de a media ciodată sentimentele anfiamericane ministru indian Nehru a cerut de majorările de preţuri pe care grevă de protest împotriva re
atîf a tehnicii, cît şi a forţei de a productivităţii muncii, de dez in problema agravării tensiunii tu n-au fost atît de puternice în Franţa". în repetate rînduri încetarea u- le hotărăsc, înainte de a le pu fuzului administraţiei de a spo
muncă în agricultură. voltare a forţelor de prou :cţie nisiene. nor asemenea experienţe şi de ne în aplicare. ri salariile.
Soustelle a lăsat să se înţeleagă claraţia sa cerînd stabilirea unei
Vinzarea de tractoare şi alte Perspectiva transformării pro Misiunea diplomatului american nu că de atitudinea diplomaţiei ameri zone denuclearizate în Asia a Un alt lider sindical, James 5.000 de constructori navali
maşini către colhozuri, va con prietăţii colhoznice cooperatiste numai că nu a dus la nici un rezul cane în problema Tunisiei, va depin reţinut în mod serios atenţia o- de la şantierele din Belfast nu
tribui la lărgirea relaţiilor de în proprietatea întregului popor, tat concret, dar a contribuit la creş de acceptarea instalării de rampe a- piniei publice internaţionale. declarat grevă în urma refuzu
marfă-bani şi a sferei de acţiu se spune în articol, reiese clar terea nemulţumirii cercurilor politice mcricane pentru rachete în Franţa. „La Cereri similare se fac de aseme lui patronilor de a spori sala
ne a legii valorii in economia din modul în care natura şi des franceze faţă de manevrele diploma Washington şi Londra nu se vede nea auzite şi din alte ţări din riile.
socialistă. tinaţia fondurilor indivizibile se ţiei americane. In presa franceză se că problema bazelor americane şi a Asia şi Africa, precum şi din
schimbă în procesul dezvoltării fac auzite păreri că „bunele oficii" rampelor pentru rachete este legată Australia, Carey, preşedintele sindicatului CHILE
Autorul articolului subliniază producţiei colhoznice. ale lui Murphy urmăresc nu soluţio de problema Tunisiei şi Algeriei, muncitorilor electricieni şi vice
că vînzarea de maşini agricole narea crizei franco-tunisiene ci obţi Ceea ce vrem este ca să fim trataţi
către colhozuri va contribui de Colhozurile construiesc toi nerea de poziţii diplomatice şi mili ca aliaţi cu totale drepturi şi nu preşedinte al centralei sindicale BUENOS AIRES. 4 (Ager
asemenea la apropierea nemijlo mai multe şcoli, spitale, case tare în favoarea S.U.A. veri săraci pe care-i tolerezi". AFL-CIO, a acuzat marile so pres). — TASS anunţă : Potri
cită a industriei constructoare de odihnă şi alte instituţii. A- cietăţi că favorizează accentu vit relatărilor buletinului lunar
de maşini agricole de consuma ceasfa dovedeşte profundele POPORUL GREC este împotriva area depresiunii economice în al societăţii pentru dezvoltarea
tori': colhozurile vor achiziţiona credinţa că şomajul în masă, industrială a statului Chile, în
numai acele unelte agricole schimbări ce au loc în natura transformării ţarii sale într-o baza care este rezultatul acestei de anul 1957 în Chile industria şi-a
presiuni, va împiedica sindica restrîns activitatea, iar şomajul
care corespund în cea mai mare socială a fondurilor indivizibile, atomica americană tele să prezinte noi revendicări. a crescut.
„Nu există nici o îndoială că
măsură necesităţilor producţiei care prin caracterul şi tipul tor .ATENA 4 (Agerpres). — de interesele păcii şi de viito organele conducătoare ale mare După cum subliniază buleti
Ziarul „Avghi" a întreprins re rul Greciei, lui busines, că Asociaţia naţio nul, în 1957 procentul de folo
colhoznice. se apropie tot mai mult de pro cent un sondai al opiniei pu nală a fabricanţilor, vor să-şi sire a braţelor de muncă a scă
blice greceşti, îri legătură cu reglementeze conturile cu clasa zut cu jteste 8 Ia sută faţă de
După cum arată Ostrovitia prietatea întregului popor. problema construirii în Grecia muncitoare în cursul negocieri 1956 cmd înregistrase o scă
de baze pentru arme atomice lor din 1958", s. spus Carey. dere de mai bine ck> 10 la sută
nov. adepţii dogmei perimate în comparaţie cu 1955. In in
dustria prelucrătoare a lemnu
lui şomajul a crescut in 1957
cu 29 la sută, în cea a cimentu
după care vinzarea de tractoare Artelul agricol, scrie în în americane. Au fost întrebaţi oa lui — cu 18 la sută, textilă cu
şi de alte maşini agricole către cheiere academicianul Ostrovi meni din diferite pături ale so
colhozuri este incompatibilă cu tianov, are toate posibilităţile cietăţii şi de diferite orientări 18 la sută, etc.
interesele construirii comunis pentru ca în cursul dezvoltării politice.
mului, interpretează greşit arti sale să creeze premisele nece Mii de algerieni
colul lui l.enîn „Despre coope sare pentru transformarea pro Din 100 de cetăţeni întrebaţi
raţie". Tn acest articol, L'enin prietăţii colhoznice cooperatiste 78 au răspuns categoric nu, 4 din „zona interzisă"
s-au pronunţat în favoarea ba
zelor, 9 au declarat că sînt în alungaţi de către
a formulat teza teoretică de cea direct într-o viitoare proprietate principiu pentru construirea ele colonialiştii francezi
mai mare importanţă că coope comunistă. > baze, dar că preferă totuşi ca PARIS 4 (Agerpres). Zia-
iele anunţă că mii de algerieni
Balcanii să devină o zonă de- au fost siliţi să părăsească re
giunile situate în apropiere de
nuclearizată, iar alţi 9 nu şi-au graniţa algeriano-tunisiană, de
clarată de comandamentul mi
De la staţiunea Sovetskaia spus părerea. litar francez „zonă interzisa1',
din Antarctika Ziarul „Avghi" subliniază că şi să-şi caute adăpost pe teri
toriul Tunisiei. Potrivit relată
acest sondaj al opiniei publice rilor corespondentului ziarului
„l’Humanite", această „strămu
MOSCOVA 4 (Agerpres). — Minimul absolut al tempera are o importanţă deosebită prin tare" din regiunile în care
i'ASţS anunţă : După cum se a- turii in Antarctica de minus rezultatele obţinute, deoarece „viaţa a devenit imposibilă...
nunţâ de la staţiunea ştiinţifică 74,5 grade a fost înregistrat la dovedeşte că majoritatea poporu s-a transformat într-o fugă in
Sovetskaia, care se găseşte in 17 septembrie 1957 de meteoro lui grec, indiferent de aparte panică". Potrivit datelor statis
tice în aceste regiuni in anul
adînc.ul continentului Antarctic, logii staţiunii Amundsen-Scott. nenţa politică, este preocupat mmH 1954 locuiau 300.000 de oameni.
la 2 martie acolo a fost inre .
eistrată o temperatură de mi Scurte ştiri fgpipsţ
nus 63 grade C. Inllilililiiililililililililiiilililililililiilll Nivelarea terenului pe locul unde se va construi stăvilarul Maithon al
La celelalte staţiuni sovietice
din Antarctică s-au înregistrai KARTUM. — După cum se anunţă, A. Menşikov, ambasadorul U.R.S.S. treilea din cele 7 stăvilare care ur mează să fie construite de către cor
în aceeaşi zî următoarele tempe la 1 marfie guvernul Republicii Su in S.U.A., a făcut o vizită preşedin poraţia văii Damoclar, in cadrul uria şului proiect de dezvoltare a reţelei
raturi: staţiunea Vostok minus 60 dan a adoptat hotărîrea de a recu telui S.U.A., D. Eisenhower, cu caro ; de nuri din regiunea Vamodcu ( In dia)).
grade, staţiunea Komsomolskaia noaşte Republica Arabă Unită. a avut o îndelungată întrevedere. A
minus 57 grade, staţiunea Pio- fost de faţă secretarul de stat J. F. Lupis oamenilor muncii din Japonia JOI 6 MARTIE 1958
nerskaia minus 47 grade. La 2 DJAKARTA. — Guvernul central Dulles.
martie la staţiunea ştiinţifică a- indonezian continuă să aplice măsuri pentru satisfacerea revendicări lor lor SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
mericană Amundsen-Scott (Po energice împotriva complotiştilor sepa SOFIA. — La 3 martie poporul
lul sud geografic) s-au înregis ratişti. In ultimele zile unităţi ale a- bulgar a sărbătorit 80 de ani de la TOKIO 4 (Agerpres). — La miting la care au luat cuvîntu! DEVA : Trepte abrupte : PETRO ge ; BARU MARE : Urme pe zapadă t
trat. aproape minus 50 grade. viaţiei militare indoneziene au efec eliberarea sa de sub jugul turcesc. Cu 8 martie peste 5.000 de. munci reprezentanţii conducerii Con ŞANI : Legendă din P oiezia; God- ILIA : Fedra : ZLATNA : Vultur 101 :
tuat raiduri împotriva punctelor stra acest prilej a avui loc la Teatrul tori şi Funcţionari de la insti siliului general al sindicatelor zila : ALBA IULIA : Ultima întilnire; T E IU Ş: C am elia; APOLDU DE
Atrage atenţia faptul că scăde tegice din Sumatra de sud, distru- popular din Sofia o reuniune festivă tuţiile şi întreprinderile de stai ORAŞTIE : Nora : SEBEŞ : Gînd în SI. S : Bulevardul principal: SIME-
rea bruscă a temperaturii în re gînd mai multe ferry-boaturi şi între s-au îndreptat spre clădirea şi ai Partidului socialist. Ei -au floresc lalelele; BRAD : Povestea R IA : Din nou împreună: f.ONBA:
giunile centrale ale continentu rupând circulaţia fluvială în diferite TOKIO. — După cum anunţă a- parlamentului, unde se exami criticat guvernul pentru faptul primei iubiri; HAŢEG : Moulin Rcu Trepte abrupte.
lui se înregistrează chiar la în centre ale rebelilor. Continuă de a- genţia Kiodo, Ia 2 martie a încetat nează bugetul de stat pe anul
semenea blocada regiunilor aflate sub din viaţă la spitalul pentru boli ato financiar 1958-1959, pentru a că noul buget nu ia în conside SELECTIUN! DIN PRO ’’ \MUL DE RADIO
ceputul toamnei antarctice. controlul rebelilor separatişti. mice din Hiroşima, cetăţeana japone înainta guvernului şi deputaţi raţie interesele păi urilor largi
ză Kinuyu Mefura, în vîrstă de 58 lor cererea lor cu privire la îm ale oamenilor muncii. Programul I: 7,10 Jocuri populare Programul 11: 14.40 Muzică distrac
Dacă se fine seama de fap- ATENA. — In dimineaţa zilei de de ani în urma unei creşteri anorma bunătăţirea condiţiilor de viaţă romîneşti: 7,20 Concert de diminea tivă; 17,00 Jocuri populare din
2 martie, primul minislru Karaman- le a leucocitelor. Kinuyu Metura este Demonstraţia face parte din ţă : 9,00 Muzică din opere; 9,30 Le Ardeal : 17.30 Arii şi duete
tul că în comparaţie cu toate lis a prezentat regelui Greciei demi a cincea victimă din anul acesta care ale oamenilor muncii. Demons acţiunile comune ale muncito gendele Olimpului : „Dionisos sau din operete; 18,30 Cîntă or
sia guvernului. a încetat din viaţă de pe urma bom tranţii purtau drapele roşii şi rilor şi funcţionarilor în cadrul Bachus1' : 10,00 Concert de estradă; chestra de muzică populară „Flacăra
i delalte staţiuni antarctice, sta bardamentului atomic de la Hiroşima. pancarte chemînd , 1a stabilirea 11,03 Melodii populare romîneşti: Prahovei" din Ploeşti ¦ 19,00 C înlece;
HELSINKI. — La 2 martie şi-a unui minimum de salariu de campaniei de primăvară a sin 11.30 Traista cu poveşti: 11,45 Concert 19,15 Muzică de estradă: 20,15 „Cîn-
ţiunea Sovetskaia se află cel încheiat lucrările plenara C.C. al Par HANOI. — După cum anunţă a- dicatelor pentru apărarea drep de muzică romînească de cameră : leciil săptămînii" : „Noi doi" de Hil-
tidului Comunist din Finlanda. Ple genţia vietnameză de informaţii, la 1 8.000 ieni, ridicarea salariilor 12.30 Muzică uşoară: 14,00 Muzică da Jerea: 21,15 Pe aripile valsului;
mai departe de litoral (1420 de nara a adoplal o serie de rezoluţii. martie s-a deschis linia ferată Kun- şi apărarea drepturilor oameni turilor lor şi îmbunătăţirea'con distractivă; 15,05 Melodii populare: 22,45 Cîntă mandolinistul Grigore
min (R.P. Chineză) — Haifon (R.D. lor muncii. diţiilor de viaţă ale, oamenilor 10,45 Muzică uşoară: 17,25 „Vreau Kiazim ; 23,15 Concert Beethoven.
km) şi se găseşte la o altitu PHENIAN. — După cum transmite Vietnam). muncii. să ştiu"; .17,55 „Maeştrii artei romi-
Agenţia centrală telegrafică coreeană. Mari detaşamente de poliţişti neşti“ ; 19,05 Solişti şi orchestre de BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; 0,00:
dine mai mare decît aceste sta Ia 3 marfie s-a deschis fa Phenian CAIRO. — Postul de radio Cairo iu împiedicat pe particip mţii la In , baza .hotărîriî Consiliului muzică populară, romînească din di
prima conferinţă a Partidului Muncii a anunţat că pînă la dala de 2 mar demonstraţie si ajungă la par general al sindicalelor din Ja ferite oraşe ale ţarii î 22,30. Concert 7.00: 11,00: 13,00; 15,00: 17,00:
ţiuni, (3700 m deasupra nive din Coreea. tie un număr de 42 ţări au recunoscut lament. Totuşi a avut loc un ponia, la 3 martie- au mai . avut
Republica Arabă Unită. 19,00: 20.00; 22,00; 23.52 (progra
lului mării), este de-aşteptat— WASHINGTON. - La 3 martie
Ioc demonstraţii de acest fel şi de estradă j 23,15 Din prelucrările de mul 1): 14.00: 10,00; 18,00: 21,00:
după părerea climatologilor so
în alte regiuni ale ţării. ¦ folclor, ale . compozitorilor noştri. 23,00 (programul II).
vietici — ca iemperafurn aeru
lui să scadă aici la 80-85 grade
s"ub zero.
Redacţia şl administraţia ziarului str. G Martie nr. 9, Telefon: 188—189. laxa plătită în numerar conform aprobăm Direcţiunii Generale p l.l R. nr. 233 320 din 6 noimi!’." !'" f’ - Tiparul: Întreprinderea Poligrafica ,1 Alai" — DEVA
