Page 20 - 1958-03
P. 20
jDRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1001
f.'WJuSOLB.. .- lvS I
votare In atenţia crescătorilor
(Urmare din pag. l-a) bra, cu mult înainte de ora 6, Ge mi-a plăcut mai mult de animale
păşeau vioi spre secţia de vo
din schimbul dc noapte, care au tare alături de candidata lor Mult am colindat prin raio In clişeu: Aspect de la ultim ul concurs „Drumeţii veseli'1 Pentru stimularea creşteiii şi dintre producătorii individuali
venit drept la secţia de votare Victoria Roman. nul Ilia în ziua alegerilor. Pes organizat nu de mult în oraşul Deva. îngrăşării animalelor, precum şi care au predat cele mai mari
in mină cu tradiţionalul cutaraş. te tot mi-a plăcut. In satul Boz pentru livrarea către stat a a- cantităţi de carne şi de cea mai
Poate o ii fost fochistul Cornel începerea votării o aşteptau mi-a plăcut mult faptul că la nimalelor îngrăşate, Consiliul bună calitate, se acordă în plus
Rusu de la depoul C.F.R. 3ime- peste o sută de cetăţeni adu ora 5,30 cu tot drumul greu, o de Miniştri a hotărît să se a- şi premii în unelte agricole şi
ria, de pe locomotiva 324.157, naţi in faţa secţiei de votare. sută de cetăţeni aşteptau deschi corde diplome, insigne şi premii anume:
sau lăcătuşul de revizie Ion La- Primii care au votat au fost în- derea secţiei de votare. Simbo pentru gospodăriile colective,
zăr de la Simeria triaj, poate tovărăşitul Ion Mihuţ in vlrstă lic, aici au votat primii tinerii cooperativele agricole de pro — un premiu I în valoare de
ulemistul Liviu Săbău ? Cine de 71 de ani şi cetăţenele Vio Viorel Mîrza şi Elena Puiuţ ducţie, întovărăşirile agricole, 900 le i;
ştie ? rica Buştca şi Eugenia Knap. amîndoi de 18 ani, amindoi e- întovărăşirile de crescători de
’ Buletinele păstrează anonima xercitîndu-şi pentru prima dată animale, precum şi pentru pro — un premiu II în valoare de
tul alegătorului ce l-a împăturit Uniţi în voinţa de a-şi da vo drepturile constituţionale. Deo ducătorii individuali cu gospo 600 lei ;
în cabina dc vot tapiţată în ma tul candidatului, tot in grup or sebit m-a surprins însă grupul dării mici şi mijlocii, fruntaşi
ganizat au venit ţăranii satu condus de Partenie Mic şi losif — un premiu II! în valoare
terial albastru-pal ca cerul de lui Abucea şi ţăranii satului Pavel care, ajunşi in faţa comi de 400 lei.
Stretea. siei, în numele celor 17 cetăţeni
primăvară. Buletinul păstrează au depus pe masă, în faţa pre în creşterea şi ingrăşarea ani Stabilirea fruntaşilor din sec
De dimineaţă şi pînă seara şedintelui comisiei, un dosar
încă aerul sărbătoresc din sala programele artistice prezentate simplu care cuprindea 17 foi şi malelor livrate statului pe bază torul cooperatist al agriculturii,
de formaţiile artistice ale că tot simplu dar cu emoţie în
îmbrăcată cu covoare persane minului cultural, n-au mai con glas au ro stit: „Aveţi aici to P re m ia p e n fo u saS e a r e c o n t r i b u i e de contracte. cît şi din sectorul individual, se
tenit în sala festivă alăturată varăşi, simbolul dragostei noas
şi cu glastre de muşcate. secţiei de votare. tre pentru deputaţii noştri. Aşa Ia rid ic a re a rentabsiitafii în tre p rin d e rilo r Acordarea acestor premii se face de către şeful secţiei agri
am înţeles noi să sărbătorim a- face ţinîndu-se seama de urmă cole raionale şi inginerul zoo
Comuna stăpînită odată de Cînîec şi joc legeriie. In dosarul ce vi-1 dăm îmbunătăţirea permanentă a prinderilor şi organizaţiilor e- toarele condiţii. tehnist împreună cu directorul
sînt cele 17 cereri ale noastre de activităţii economico-financiare conomice de stat, ai bazelor şi oficiului raional de achiziţii şi
baronul Ioszika, cunoaşte azi o Vîrstnicii şi tinerii comunei înscriere în întovărăşire". Ochii a intreprinderilor este o sarcină direcţiilor centrale, direcţiilor Pentru unităţile din contractări de animale, cu avi
Lăpuşnic s-au întrecut să fie au licărit a veselie şugubeaţă. deosebit dc importantă la rezol generale şi ai comitetelor exe
viaţă înfloritoare. De ce n-ar primii la vot. Prima însă a vo Deputata raională Maria Toma varea căreia îşi aduc contribu cutive ale sfaturilor populare, sectorul cooperatist zul sfaturilor populare comuna
tat Maria Costea de 64 de ani a lăcrimat a bucurie. ţia în tot mai mare măsură care au obţinut direct ori au con ai agriculturii le şi pe baza evidenţelor aflate
cuprinde atunci buletinele de muncitorii, tehnicienii, funcţio tribuit electiv la îmbunătăţirea la oficiul raional. Preşedintele
Satele din jurul Lăpuşnicului: Cetăţeanul Tovică Manea, narii şi conducerile întreprinde activităţii economico-financiare a
vot frintură din inimă caldă ? Stănceşti, Stregoane şi Rudu- harnic ţăran muncitor, care a rilor şi ale organelor tutelare. intreprinderilor şi organizaţiilor Gospodăriile colective, coope- comitetului executiv al sfatului
«¦ leşti, au venit la vot cu muzica urmărit scena cu un deosebit Ei se preocupă de perfecţiona economice de stat, pe linia eli rativele agricole de producţie şi popular regional, cît şi directo
lor. In timp ce unii votau, cei interes, n-a vrut să rămînă mai rea procesului tehnologic de berării rezervelor de mijloace întovărăşirile care predau sta rul oficiului regional de achizi
Cu toată inima lalţi au întins un joc plin do prejos ; a cerut o hîrfie şt cer producţie, de organizarea în bu circulante, a lichidării stocurilor tului prin contract în decursul ţii şi contractări de animale vor
voie bună. Patru din cetăţenii neală : „Vreau să-mi fac şi eu ne condiţii a aprovizionării teh- de materiale supranormative şi unui an calendaristic animale aviza aceste propuneri şi vor
îmi amintesc ziua plină de Lăpuşnicului, in faţa comisiei cererea de înscriere în întovă nico-materiale şi gospodărirea a lichidării soldurilor din debi de bună calitate, provenite din semna şi elibera diplomele.
vervă din Ilia. Revăd grupul de votare au depus cererile de răşire, aici, azi“. chibzuită a mijloacelor materia te neîncasate.
mare dc alegătoare şi alegători înscriere in întovărăşire, cu 'în le şi băneşti ale întreprinderi creştere proprie, în cantitate de luminarea diplomelor, insigne
adunaţi în faţa secţiei de votare, treaga suprafaţă de pămînt: I Buletinele de vot, ca nişte lor, accelerarea permanentă a La acordarea acestor premii
încă dc la patru şi jumătate. In Ciosa, Vasilc Goţ, Ionel Dănilă fluturaşi zglobii, s-au adunat in vitezei de rotaţie a mijloacelor sc ţine seama şi de rezultatele cel puţin 10.000 kg. viu, precum lor şi premiilor se va face de
trarea c barată de un grup nu şi Maria Barbu. In Lăpuşnic, ’n urnele de vot cu miile, cu zecile circulante, evitarea formării de pozitive care s-au obţinut pe li
meros de membre ale comisiei afara întovărăşirii au mai ră de mii. Simplu împăturite, dar stocuri supranormative, de de nia preîntîmpinării imobilizări şi acele unităţi care livrează către preşedintele comitetului e-
de femei între care recunosc pe mas doar 4 familii. Din Brîz- bite neîncasate la termen etc. lor nejuştificatc de mijloace ma
Savia Negru, Maria Stefonie, mc a fost depusă o cerere sem grijuliu, poartă în ele dragos teriale şi băneşti în întreprinde prin contract animale îngrăşa xecutiv al sfatului popular co
învăţătoarea Eufimia Iacob, nată de Alexe Fio ca care cerea Colectivele de muncă care ob- rile şi organizaţiile economice
virstnica Iolanda Carabaş. Cu tea ţăranilor pentru condidaţii ţin rezultate bune în acest do de stat respective. te în gospodării, dar care nu munal, fiind de faţă cîte un re
mîna pe clanţa uşii ele o apă înscrierea în întovărăşire. meniu primesc, pc baza unui
ră. Cu lot vîntul şfichiuitor, nu F.D.P., pentru viaţa nouă feri regulament aprobat de Consili Suma premiilor acordate poa provin din creşlere proprie, în prezentant din partea sfatului
se depărtează un pas. Mîndria încrederea şi dragostea au ul de Miniştri, premii din fon le ajunge pînă la 1 la sută din
de a fi primele votante nu vor cită pe care o trăiesc. durile destinate în acest scop. valoarea mijloacelor circulante greutate de cel puţin 25.000 kg., popular raional şi a oficiului ra
să o cedeze oficiantului sanitar minat oamenii Lăpuşnicului să- eliberate, a stocurilor supranor
dc la spital — Roman Ursu — Potrivit acestui regulament, mative valorificate sau a debite vor primi diplome, insigne şi ional de achiziţii şi contractări
nici colectivistului Ion Osoian, şi dea votul cu încredere candi- sînt premiaţi salariaţii între lor restante încasate.
nici muncitorului Toan Chiş de premii după cum urmează : de animale, în cadrul unei adu
la cooperativă. daţilo- F.D.P.
— o diplomă pentru gospo nări festive, organizate în co
Cinci uşa s-a deschis, vesel dăria colectivă, cooperativa a- munele de domiciliu ale produ
grupul s-n îndreptat înspre co gricolă de producţie sau întovă cătorilor fruntaşi.
misie şi votarea a început în
timp ce melodioase şi săltăreţe răşirea agricolă ; Acordarea diplomelor, insig
cînfecolc tarafului lui David Că 1-
dăraş umpleau sala. Intr-un Materiale primite pentru concursul ziarului f,Drumul socialismului1 — o diplomă şi o insignă pen nelor şi premiilor se va face în
colţ. Ionii Boboc manevra mag tru preşedintele unităţii coope fiecare raion, în cursul trimes
netofonul pentru a înregistra A Viaja noua în regiunea noastră ratiste ; trului I, pentru anul precedent
reportajul crainicului Traian şi va fi precedată de o largă
Crîşan, cuvintele calde ale Ro- — cîte o diplomă şi o insig popularizare prin presa locală,
zaliei Bolog, Piroşka Varodi, nă pentru îngrijitorii lotului de staţiile de radioficare şi mijloa
.'Maria Bobolea, membre ale co- animale ; cele de propagandă, scoţîndu-se
misioi dc femei, ale colectivişti în evidenţă producătorii pre
lor Ion Osoian, Ladislnu Bor- — un premiu de lei 1.500, în miaţi, cît şi prevederile regula
şoş, Nistor Sebastian, a mamei unelte agricole, pentru unitatea mentului de premiere pentru a
eroine Sofia Negrilă din Bacea cooperatistă ; fi larg cunoscute de masa de
a nenumăraţilor tineri şi tinere. producători, în vederea partici
Peste o jumătate de oră la sta — un premiu de lei 900 în
ţia de radioficare banda de numerar pentru îngrijitorul lo
magnetofon împrăştia prin difu
zoare cuvintele înregistrate la In s p r i j i n u l s a t e l o r Veselie tului de animale. pării lor în număr mai mare la
secţia dc votare.
Pentru elevii Şcolii medii torile apropiate datei ieşirii şi organizate. pe scenă Pentru producătorii concursurile viitoare.
Covoarele cu motive naţiona nr. 1 din Alba lulia a de condiţiile locale ale satului — Şi crezi, că o să ne lăstun ? • individuali
le, muzica, hainele oamenilor, devenii ceva firesc şi chiar in care se deplasează. Astfel, La decernarea premiilor care
cabinele de votare îmbrăcate în tradiţional, ca cel puţin odaia de la începutul anului şcolar cu se va face în comunele unde
roşu în afară şi capitonate în in lună câţiva elevi şi profesori rent, echipele noastre artistice
atb pe dinăuntru, strălucirea o- să descindă in raion, la vreun au prezentat cîte unul sau mai — o complectă o vecină. Ncincăpătoare a fost sala că Se acordă o diplomă şi o in domiciliază producătorii frun
rbilor, vorbele vesele, totul dă- cămin cultural, cu cile un pro multe spectacole in satele Ciu- — Dar ce facem, fără Milica'/ minului cultural „N. Bălcescir signă fiecărui ţăran muncitor taşi, vor fi invitaţi şi producă
gram artistic. Prin aceasta, se gud, Şeuşa, Bârăbanţ şi Oarda, din Chifid în scara cînd a avut crescător de animale, care a pre tori din comunele şi satele ve
<b a un farmec deosebit zilei. sudează legătura sufletească din — se întrebară vreo citeoa. Iar loc programul, artistic dat de cine, organizîndu-se cu această
tre tineretul şcolar şi lumea sate care ne-au fost repartizate ne-a făcut-o... echipele locale. De multă vreme
Sărbătoare de dimineaţa şalelor „bălgrădene", se aduce în planul secţiei de invăţămînl s-a auzit că aceste echipe pre dat prin contract în decursul ocazie, mici expoziţii de an'-
o serioasă contribuţie la opera si cultură. Spectacolele prezen Mitica Budacu, e o colegă gătesc ceva „grozav". Intr-ade
pînă seara de culturalizare a maselor popu tate s-au bucurat de mult suc de-a lor, solista clasei, care de- văr a fost „grozav". Acest lu unui an calendaristic, un nu male crescute sau îngrăşate în
lare şi la acţiunea de transfor ces, fapt care i-a bucurat şi pe obiceiu lipseşte; lipseşte din o-
Tăind pîrtie în zapada căzu mare socialistă a agriculturii tinerii noştri artişti. Cit de mân bişnuinţă şi nu a putut fi co cru s-a datorat justei alegeri a măr de animale de bună calita- acea comună, pe baza contrac
tă cu nemiluita, in grup vesel, a- noastre. dri s-au întors ei după una din rectată cu tot sprijinul ce i s-a materialului ce urma să fie pre
legălorii circumscripţiei electo ieşirile planificate la Giugud dat. gătit şi repetiţiilor înfrigurate te, provenit din creştere proprie, telor încheiate cu statul. Cu
rale comunale nr. 10, din Do- Ca să răspundă acestei cerin cînd, la întoarcerea spre casă au ce s-au făcut, aproape seară de
ţe, elevele şi elevii ciclului me fost opriţi in drum la Limba şi — Să ¦ciute Viorica Lupa ! seară. în greutate totală de cel puţin prilejul decernării diplomelor,
Creşterea porcilor este una diu s-au împărţit in trei forma obligaţi de întreg salul, sirius Programul trebuie să ,,iasă“.
din ramurile importante ale zo- ţiuni, pe grupe de clase para in grabă la cămin, să dea şi în 1.500 kg. viu, iar în cazul cînd insignelor şi premiilor, se vor
oiehnîei. Datorită însuşirilor pre lele. Trimestrial fiecare grupă faţa lor programul. Şi programul a „ieşit" : or-
ţioase pe care le au, porcii con denii au fost mulţumiţi, elevele livrează statului prin contract organiza schimburi de experien
stituie, alături de vitele cornu se deplasează doar octală pe te — Clasa VIII-a şi-a. pus in
te mari, furnizorul principal de ren. In acest scop formaţiunile gind să ne depăşească, tovară numai porci, o cantitate de cel ţă între producători, dezbătin-
carne şi grăsime necesară aii* îşi pregătesc repertorii adec şă dirigintă — i se adresă n c-
mentaţiei omului. De aici izvo- vate, la alcătuirea cărora lin levă, profesoarei Eneşel. Sînt puţin 1.000 kg. viu. In ceea ce du-se metodele cele mai avan
ră.şte importanţa deosebită pe cont de comemorările şi sărbă mai puţine la număr, dar bine
care o are creşterea şi ingrăşa- satisfăcute, iar tovarăşele diri Aplauze îndelungate au răs priveşte carnea de porc, se pre sate şi corespunzătoare condi
roa porcilor.
ginte Calina Eneşel şi Eugenia plătit pe interpreţii scenetei cizează că nu este obligatoriu ţiilor locale, cu privire la dez
In regiunea noastră au fost
obţinute in ultimii ani realizări Moldovan fericite. „Haplea la stăpin". ne cei ai pie ca porcii la contractare să pro voltarea creşterii şi îngrăşării
de seamă in ce priveşte mărirea — In martie, e rândul nostru sei „Cuscrii Gherghinei" şi mai
numărului de porci, precum şi vină din creştere proprie. animalelor.
dc alte animale. Dar, trebuie — şi-au zis cele dintr-a VII Pa. ales pe dansatorii „Ţarinei -A-
ştiut că avem condiţii mult mai Atunci se...numără bobocii.. hrudului", „Ariciului", „Ciobă — Aceleaşi distincţii se acor Producătorii fruntaşi pe ra
mari pentru a dezvolta creşte
rea şi fngrăşarea animalelor. A- Adevărat, numai că bobocii o naşului" şi „Căluşarului". dă şi în cazul în care animale ion vor fi popularizaţi prin pre
ceste condiţii nu au fost folosi să fie număraţi de snectafori.
te insă îndeajuns, nici in gospo ION MARINESCU le contractate nu provin din să, la gazetele de perele, sta
dăriile colective şi nici în sec prof. I ASCU n i l.IVIU
torul individual. Printr-o creşte creşlere proprie. In această si ţiile de radioficare în adunările
re raţională si printr-o îngrijire corespondent corespondent voluntar
atentă, bazate pe reguli ştiin tuaţie, cînd producătorul folo ce se organizează la căminele
ţifice, avem condiţii pentru a
dubla în scurt timp numărul seşte furajele şi resursele gos culturale, expunîndu-li-se por
aciua! al porcilor care se află
în regiunea noastră, iar renta podăriei sale pentru ingrăşarea tretele premiaţilor. Cu acest pri
bilitatea lor poate li mult spo
rită. Creşterea şs în iŞt irea porcilor sau de oaie, conţine mult mai de animale, cantităţile predate lej se vor arăta metodele folo-
o ocupafVie rentabiala multe substanţe nutritive. Să
Porcul esfe un animal pre luăm un exemplu : 100 kg car prin contract în decursul unui site de ei la îngrăşarea ani
coce, adică creşte repede, ajun ne de porc, potrivit de grasă,
ge adult înlr-un timp scurt, in conţine numai 60 kg. apă ; 100 an calendaristic, vor fi de cel malelor, cît şi avantajele obţi
cit poate îi folosit ia prăsilă kg. carne de bou, potrivit de
sau poate fi îngrăşat şi tăiat grasă, conţine 71,5 kg apă, 100 puţin 6.000 kg. viu. nute în urma livrării animale
chiar in anul în care s-a năs kg. carne de berbec, potrivit de
cut. grasă, conţine 72,5 kg apă. In fiecare raion pentru trei lor contractate.
Porcul esfe ce! mai profilac duce şi alăpta foarte bine două bertate şi să li se dea Ia înce 6 la 10 kg. iar porcul consumă De asemenea 100 kg. carne h dona cooperativă ic producţie
tic animal domestic, adică pro rînduri de purcei pe an. Pentru putul alimentaţiei obişnuite u- numai 4 pînă la 6 kg. de gră de vilă — potrivit de grasă —
duce un număr mare dc purcei aceasta insă trebuie avut grijă rueli la discreţie şi lapte smin- unţe pentru a creşte un kg. conţine 7,4 kg grăsime, 100 kg. zootehnică inangiinitâ
la o tătare, incit se poate spu ca făiările să fie coordonate finit, socotind pînă la 1 kg. pe greutate vie. carne de oaie de aceeaşi cali
ne că se înmulţeşte de zeci de intr-un anumit fel. Cind avem cap de purcel la zi. La virsta tate conţine 8 kg. grăsime, iar în raionul Halal
ori mai repede dccît alte specii mai multe scroafe vom căuta ca de patru luni, fiecare purcel Rezultă deci că porcul pus la 100 kg. carne de porc potrivit
toate să fie montate în acelaşi poale primi o raţie de 1-2 kg. a- îngrăşat asimilează hrana mai de grasă conţine 21,5 kg. grăsi In ziua de 23 februarie 1958 de crescătorii de animale din
de animale. Scroafele îngrijite timp, pentru ca să nu întindem mestec. de uruială compusă din bine ca oricare alt animal, fiind me. Deci, in afară de faptul că a fost inaugurată în satui Pău- satele de munte ale raionului
făiările pe tot timpul anului. In iăriţe de griu, ovăz, mazăre şi astfel cel mai rentabil în ceea porcul dă mai multe produse, cineşti o nouă cooperativă zoo Haţeg. Iată numai citeva exem
oi hrănite cum se cade pot pro felul acesta putem forma grupe porumb în părţi egale. Hrana ii ce priveşte producerea cărnii. folosind aceeaşi cantitate de tehnică de producţie în care cele ple semnificative: în satul Vai-
de purcei de aceeaşi vîrstă, iar se dă în 3-5 tainuri pe zi şi ra Să presupunem că un porc con hrană, produsele obţinute de la el 40 de familii înscrise au adus deii de Munte au fost depuse
creşterea lor se va putea face fia va fi complectată cu frunze sumă aceeaşi cantitate de hra sînt mai preţioase, conţinînd 88 de oi, 6 vite mari şi o supra pînă acum de către ţăranii mun
în serie. de lucernă uscată iarna, sau lu nă ca un oricare alt animal pc- mai multe substanţe hrănitoare, faţă de 23 ba. fineţe naturale. citori, crescători de animale, 15
cerna verde vara. Hruiala poate o perioadă dată. In acest caz, mai multă grăsime. cereri, cu o suprafaţă de 2 ha.
Cel mai bun lucru este ca bi fi dată uscată şi umedă. Cei mai de la porc vom obţine de două Valoarea animalelor aduse de teren arabil, 6 ha. fînaţ, 10 ca
fările să aibă loc în prima ju recomandabil este să o dăm al ori şi jumătate mai multă car Calităţile esenţiale enumerate membrii cooperativei este de pete vite mari şi 8 oi. La Nuc
mătate a lunilor martie şi sep ternativ uscată si umedă. Fi ne şi grăsimi decît de la vita si avantajele ce le oferă, il situ 28.764 lei, clin care intră la fon şoara sînt 20 cereri cu 6 ha.
tembrie, adică monta să sc facă indcă porcului ii pretindem să sau alt anima! care a consumai ează in primul loc de produc dul indivizibil al cooperativei o fînaţ şi 16 vite mari. La Răclii-
în lunile mai şi noiembrie. In crească repede şi să mănînco aceeaşi cantitate de frână. ţie al cărnii şi slăninii. sumă de 11 504 lei, iar 17.260 tova sint depuse de asemenea
luna martie, fiind încă răcoa mult, trebuie să ne îngrijim să Iei constituie partea socială a mai multe cereri cu 5 vite mari
re este nevoie ca scroafele cu aibă iot timpul apă la discreţie. Printre marile avantaje ce le Dublarea numărului de porci cooperatorilor. şi 58 de oi.
purcei să se ţină intr-un grajd De asemenea lăturile de bucă oferă creşterea şi ingrăşarea din regiune trebuie să constituie
călduros şi curat, iar în aprilie, tărie sînt foarte recomandabile porcului este socotit şi randa deci o preocupare de seamă a Ceea ce apare deosebit de cea Aceste cîteva rezultate confir
mai şi iunie pot li scoase foarte pentru hrana porcilor. mentul ridicat de tăiere. Prin organelor de stat care coordo laltă cooperativă zootehnică, ca mă tot mai mult accesibilitatea
bine la năşunat. Purceii care se randament de tăiere se înţelege nează acest sector de producţie. re a fost inaugurată nu cu mult pe care o are noua formă de
nasc in toamnă nu au aceleaşi Crescătorii de porci trebuie raportul dintre greutatea porcu Gospodăriile colective şi ţăranii timp în urmă în satul Coro- cooperare în satele de munte - -
condiţii prielnice de creşlere ca să ştie un lucru : hrana pe care lui tăiat şi curăţit şi greutatea muncitori individuali trebuie a- eşti, este faptul că pentru tere cooperativa de producţie zoo
cei care se nasc în primăvară, o dau porcilor este recompensa vie a lui înainte de tăiere. Ast jutaţi să înţeleagă că prin spo nul adus de membrii cooperati tehnică.
dar printr-o îngrijire atentă, tă mult mai bine docit hrana fel, randamentul de tăiere a li rirea numărului de porci, prin vei, nu mai sînt atribuite zile-
prin asigurarea unui adăpost dată oricărui alt animal. Nu nei vite mari este egal cu 50-60 ridicarea rentabilităţii lor, nu muncă. In cooperativa de la Comitetul raional de partid,
corespunzător se pot dezvolta toate animalele folosesc hrana 'a sulă din greutatea sa vie, a fac altceva dccît să-şi sporească Păucineşti terenul adus de mem precum şi organizaţiile de bază
bine şi în timpul iernii. la fel. Unele o folosesc mai unei oi este egal cu 40-50 Li propriile lor venituri. In acelaşi bri s-a evaluat la 300 Iei hec de la sate sprijină tot mai mult
bine, altele mai puţin bine asa, sută din greutatea sa vie, iar timp aduc o contribuţie preţio tarul, valoare care intră în par- pe crescătorii de animale de a
După alăptare, care ţine două de exemplu, vitele puse la în a porcilor este egal cu 75-85 la asă la asigurarea unei aprovi 'ea socială a cooperatorilor. se constitui în cooperative dc
luni, trecerea la alimentaţia o- grăşat consumă 8 pînă la 12 sută. Prin urmare randamentul zionări îndestulătoare cu carne producţie zootehnice.
bişnuifă irebuio să se facă trep kg. grăunte, sau alte nutreţuri a populaţiei regiunii noastre şi Această formă de cooperare
tat şi ou multă băgare de sea echivalente din punct de vedere de tăiere a porcului nu poate a întregii ţări. este tot mai mult îmbrăţişată TODOR MUREŞAN
mă. La înţărcare purceii trebuie al valorii alimentare pentru a
să eînfărească 12-16 kg. fieca cîştiga un kg. do carne în greu fie egal cu cel al altor animale. dr. LIVIU BEJAM
re. Sc recomandă ca ei să fie tate vie Oaia consumă de la
ţinuţi cit mai mult timp in li Porcul dă o carne de calitate s?clia agricolă a SfaL '
mai superioară. Carnea do porc, popular regional
in comparaţie cu cea de vită
