Page 21 - 1958-03
P. 21
Nr. 1001 r : : ; v . r. Pag. 3
Concurs Mecanizarea lucrărilor în subteran VT
SA NE CUNOAŞTEM STRĂBU NII
de inovaţii asigură condiţii optime de miineă Martiriul lui Horia, Cloşca si Crisan
'I
Ministerul Industriei Grele
şi Comitetul Central al sindica Centrul industriei miniere, peste 3000 m. 1. de conductă. comparabil mai reduse ca în tre La 28 februarie, anul acesta două săptămîni, din porunca,îm Pe la orele 8 şi jumătate,
tului muncitorilor din metalur Valea-Ji'ului cunoaşte astăzi un Umezirea abatajelor cu praf vo cut şi ele sînt în permanentă s-au împlinit 173 de ani de păratului, au fost purtaţi în lan sub un cer plumburiu, parcă şi
gie şi electricitate au luat ini ritm susţinut în introducerea de lant de cărbune, are drept efect, scădere. cînd, pe platoul „Dealul Furci ţuri prin satele din Valea Mu el cernit în haină de înmormîn-
ţiativa organizării unui nou metode noi de lucru, de intro pe lîngă limitarea dezvoltării a- lor" din Alba Iul ia, situat dea reşului, pentru a intimida ţără tare, două căruţe, anume pregă
concurs de inovaţii, care se va ducere pe scară largă a mecani cestui praf cu eliminarea peri Sarcinile de viitor, în proble supra cimitirului eroilor, au fost nimea care ar dori să se mai
desfăşura între 1 aprilie şi 30 zării. colului de expjozie şi menţine ma depistării factorilor de ge executaţi, prin zdrobire cu roa răzvrătească. tite, transportau spre locul a-
decembrie 1958. nerare a îmbolnăvirilor profe ta, eroii celei mai mari răs mintit pe Horia şi Cloşca, ex-
Paralel, au luat o mare am rea unei atmosfere proprie e- sionale, reprezintă un capitol din coale a iobagilor din Transilva Supuşi la chinuri şi umi'dre, cortaţi de 3(10 infanterişti ş.i un
Concursul de inovaţii are ca ploare măsurile care au drept fectuării lucrărilor. cele mai importante în activita nia, Horia, Cloşca şi Crişan,. la nenumărate interogatorii, ca excadron de husari toseanimi,
obiectiv principal rezolvarea scop asigurarea securităţii mun tea serviciilor de protecţie a răzvrătitori care au încercat să pii răscoalei nu şi-au trădat to îmbrăcaţi în haine de paradă.
problemelor telmico-economice citorilor, atît în ceea ce priveş Echipamentul de protecţie per muncii. elibereze ţărănimea din iobă varăşii de 'luptă. Au negat to
importante ale întreprinderilor, te combaterea accidentelor de fecţionat permite a se lucra în tul. Crişan, în ziua de 13 fe In faţa a 1.000 de nobili,
incluse în planurile tematice de muncă, cît şi în ceea ce priveş condiţiuni, în care altădată se Colaborarea cu instituţiile me- gie. bruarie este găsit strangulat în „mulţumiţi de acest sfirşit", în
inovaţii; generalizarea inovaţii te depistarea şi asanarea foca produceau îmbolnăviri profesio dico-sanitare în rezolvarea pro Nu vom face o descriere a celula sa. prezenţa a 5.000 de ţărani şi io
lor ; aplicarea în producţie a u relor generatoare de îmbolnăviri nale. Pentru personalul care lu blemelor privitoare la lichidarea bagi, aduşi din patru comitate,
nui număr cît mai mare de ino profesionale. crează în atmosferă cu gaze cauzelor care mai dăinuiesc în desfăşurării evenimentelor răs In dimineaţa zilei de. 26 fe cîle 6 din fiecare sat, trei bă-
vaţii, realizarea de economi nocive, se distribuie antidoturi. că, şi care au drept consecinţă coalei, deoarece acestea sînt în bruarie 1785, între orele 10 şi trîni şi trei tineri, ca să asiste
prin aplicarea acestora ; stimu In general, caracterul muncii Celor care lucrează la tempera îmbolnăvirile profesionale, tre general cunoscute ; ne vom opri 11, în faţa clădirii gărzii mari, la execuţie şi să se „înveţe min
larea cabinetelor tehnice pen în subteran, prin factorii micro turi mari, ii se distribuie apă buie să stea la baza acţiunii în mai mult asupra finalului răz în prezenţa unei imense, mulţimi, te”, şi în sunetul toboşarilor,
tru sprijinirea mişcării de ino climat şi fiziologici, afectează carbogazoasă salină, preparată această direcţie. In felul acesta vrătirii, care a culminat la Alba s-a dat citire sentinţei de moar Cloşca, întins cu faţa în sus,
vaţii. sănătatea celor care trăiesc în cu instalaţii montate în apropie se creează premise sigure în în Iulia cu execuţia lui Horia, te a lui Horia şi Cloşca, sen legat de mîini şi picioare de
acest mediu. Pentru eliminarea rea locurilor de muncă. Pentru grădirea tot mai strînsă a ca Cloşca şi Crişan. tinţă hotărîtă de împăratul Io- podiumul de seîndiură, după 20
întreprinderile industriei gre afecţiunilor şi a urmărilor care diluarea gazelor, produse în zurilor de îmbolnăviri profesio sif al II-lea încă în 10 ianuarie. de lovituri cu roa'ta, prevăzută
le care vor realiza cele mai va derivă din aceste afecţiuni, sînt timpul procesului de producţie, nale şi în lichidarea lor com Frînţi de durere pentru eşe In ea se prevedeau următoarele: cu lame metalice., aplicate de
loroase inovaţii vor fi premiate. necesare măsuri temeinic stu s-a organizat în mod ştiinţific plectă. cul răscoalei, Horia, Cloşca şi „să li se frîngă cu roata toate la picioare spre piept, îşi dădu
diate, comportînd investiţii şi aerajul general şi parţial. Crişan au luat drumul codru membrele corpului, începînd de sufletul.
Expoziţie personal, măsuri care în regi Ing. COSTEA LIVIU lui, cînlînd din fluier suferinţele
de artă plastică mul nostru îşi găsesc astăzi o Pentru realizarea unor astfel
largă aplicare. de condiţii s-au investit fon P rem ieră celor mulţi pe oare nu i-au pu jos în sus, anume 'mai întîi lui In timp ce (gîdele zdrobea cor
HUNEDOARA (de la subre- tut izbăvi din io'băgie. Ion Cloşca, apoi lui Horia, nu pul lui Gloşcţa, Horia eu „inima
dacţia noastră voluntară). Cu Au fost introduse pentru ex duri importante ,asigurîndu-se Teatrul de stat „Valea Jiului11 mit alminterea şi Ursu Nicolae, îndrăzneaţă” privea groaznicul
prilejul schimbului de expoziţii perimentare materiale de protec stimulativ, sisteme premiale din Petroşani prezintă in pre Aurul sclipitor a cumpărat şi în chipul acesta să fie trecuţi spectacol la care era supus cel
iniţiat de Casa de Cultură a ţie pentru fiecare caz specific mieră sîmbătă, 8 martie 1958, din viaţă la moarte, iar corpu mai drag şi credincios tovarăş
Sindicatelor din Capitală, orga care afecta viaţa şi sănătatea pentru inovaţiile şi invenţiile piesa „Revizorul" de N. G’ogol, şi de data aceasta! conştiinţa ce rile lor să fie despicate şi tă al său.
nizat între cercurile de artă muncitorului miner. In proble cu caracter de protecţie a iar duminică, 9 martie, „Morali lor 6 paznici de păduri, care
plastică din centrele Bucureşti, ma silicozei, a fost desfăşurată muncii. tatea doamnei Dulska" de Ga- pentru preţul de 600 galbeni au
Arad, Reşiţa, Lupeni şi Hune o adevărată campanie. briela Zapolska.
doara, în sala de expoziţii din Se poate vorbi azi, eă acti convenit să prindă pe capii răs iate în patru bucăţi şi părţile Urmă la rînd Horia, ca în
Hunedoara au fost prezentate La exploatările din Valea Jiu vitatea desfăşurată în subteran, Spectacolele sînt montate in coalei. In ziua de 27 decembrie corpului să fie aşezate pe roate totdeauna, a înaintat cu fruntea
în zilele acestea peste 50 de lui, au fost experimentate proce în ceea ce priveşte securitatea regia lui Sică Alexandrescu, 1784 sint prinşi Horia şi Cloşca pe marginea diferitelor drumuri, sus pentru a suferi martiriul,
lucrări ale artiştilor plastici a- deele de perforaj umed şi de muncii, oferă condiţiile cele mai Maestru emerit al artei din şi anume în satele unde au fosl spunînd : „eu mor pentru po
rnatori din Reşiţa. Lucrările ex captare uscată a prafului. In optime. Ele sînt in permanentă R. P. R., Laureat al Premiului iar la 30 ianuarie 1785 este săvîrşite cele mai mari cruzimi, por !“. Gîdele a început a-i zdro
puse sînt de o valoare artistică primele zile ale acestui an, la îmbunătăţire. de Stat. prins şi Crişan. Primii doi, sub iar inimile şi intestinele să fie bi şi lui fluierele picioarelor,
remarcabilă şi se bucură de a- escortă prin satele de munte, a- îngropate aici, la locul supli insă după a patra lovitură, în
precierea publicului hunedorean. exploatarea Petrila a fost în Drept rezultat, cazurile de îm- jung la Alba Iulia în 2 ianua ciului". urina intervenţiei contelui Jan-
bolnăviri profesionale sînt in rie, iar Crişan la 1 februarie. kovici. după unii a lui Echard,
cercat, pentru omologare, un Horia, cu lanţuri la picioare şi Aşa s-a făcut că în zorii zi Horia a primit lovitura de gra
(V ia pxi n o u a m i gît, păzit de doi soldaţi, închis lei de 28 februarie, în tumultul ţie m piept, în urma căreia şi-a
nou tip de aparat pentru capta în celula deasupra porţii princi ce cuprinsese mulţimile cetăţii dat sufletul cu suspin şi inînie
Safnl de munte — Lunca Cernii, raionul Halea, in anii re pale de sifib statuia ecvestră a şi a ţăranilor iobagi, aduşi cu faţă de nobilimea feudală, faţă
rea uscată a prafului produs gimului democrat-popular, a Iu at o înfăţişare nouă. Oamenii împăratului austriac Carol al forţa să asiste la stingerea flă de asupritorii iobagilor.
, de aci păşesc astăzi cu încred ere pe calea unei vieţi fericite, Vl-lea, Cloşca, probabil în una cării care le-a luminai conştiinţa
în timpul lucrărilor de perfora f Neştiinţa de carte a început să dispară treptat. De asemenea, diri cele două încăperi de sub în lupta pentru desfiinţarea ex Nobilimea feudală, în setea ei
, bolile şi mortalitatea au scăzut considerabil. aceeaşi poartă, iar Crişan în în ploatării şi a nedreptăţilor so de răzbunare, n-a cruţat de la
re în piatră, cu rezultate din chisoarea de sub corpul de gar ciale, se făceau ultimele pre ciopîrţire nici trupul lui Crişan
dă principală, clădire astazi dă- gătiri pentru marşul funebru, lipsit de viaţă ; adueîndu-1 pe
cele mai bune, rea!izîndii-se o ce avea să însoţească pe capii locul execuţiei, l-au tăiat în pa
rîmată. răscoalei, Horia şi Cloşca, Ia tru bucăţi.
captare a prafului, de 94 la su In aceste condiţii au trăit că locul execuţiei, numit „Dealul
Furcilor". Numeroşilor iobagi partici
tă. Aparatul are şi avantajul peteniile răscoalei, aprolape două panţi la răscoală prinşi şi de-
luni de iarnă geroasă. Timp de
Dintre lucrările expuse se pot de a fi robust, simplu şi uşor.
releva printre altele şi cele e- La abatajele eu praf volant E x e m p lu U de gestionar linuţi în închisorile cetăţii Alba
xecutate de Ludovic Zoltan, Iulia, li s-a aplicat sentinţa de
de cărbune, s-a introdus stropi
Gertruda Meigart, Junior Sten- rea eu apă, pentru care opera Locuitorii comunei Buruene, bunul mers al cooperativei din condamnare la moarte prin a-
ţiuni numai la Petrila, s-au
dal, Geoage Iordache şi alţii. plicarea a 90—100 lovituri de
baston.
GH. AURIN’OVICl montat în cursul ultimilor ani*I. kv i " , ...........,........ ,........... .%....-............'....... u./'¦Sag o f L s w v raionul Ilia, se găsesc de la un Buruene. Dar el n-a înţeles. Nici
-oo timp într-o mare încurcătură: conducerea cooperativei nu vrea Şi astfel s-a pus capăt vieţii
conducătorilor răscoalei iobagi
Seară de în tre b ă r i şi răspunsuri nu ştiu c-um să procedeze pen să vadă această stare de lucruri lor din anii 1784-85. Ţăranii,
care asistaseră la martiriul clin
tru ca şi cooperativa din comu deoarece pînă acum nu s-au 28 februarie de la Alba Iulia,
na lor să funcţioneze în condi luat nici un fel de măsuri, deşi nu s-au „învăţat minte". Sen
In una din serile trecute, la clarificat şi multe alte proble ţii bune. Au aşteptat cu toţii gestionarul Roman continuă să timentele de revoltă, de dîrză
căminul cultural din comuna me noi au fost aflate de tinerii ziua de 26 ianuarie cînd au a- întîrzie. împotrivire măsurilor economi
Sfreisîngeorgiu, raionul Hune din comună. Interesantă şi viu vut loc alegerile noului comitet Un alt lucru care îi frărnîn- ce şi sociale impuse de nobili
doara, utemişti, neutemişti, şi dezbătută a fost problema •; zbo al cooperativei. Veniseră atunci tă pe ţăranii muncitori din co mea feudală, în perioada ce-a
numeroşi alţi invitaţi au petre rului interplanetar. ţărani muncitori, femei, învăţă muna Buruene esle şi acela al urmat răscoalei, au pregătit at
cut o seară de neuitat. Tovară ........................... ............ ____________________________ ____ ___ _ torul, veniseră cu toţii să contri slabei aprovizionări a cooperati
şul Pascade Ion de la C.C. al La sfirşit, a urmat un pro buie la „punerea pe roate" a vei. mosfera revoluţionară din preaj
U.T.M. a organizat cu partici gram artistic dat do echipele In clişeu: Şcoala nouă de 7 ani cu internat, construită cooperativei. învăţătorul a cri „Exemplul" gestionarului Ro ma anului 1848.
din Streisingeorgiu şi Chitici. in anii regimului democrat-popular.
panţii, o seară de întrebări şi
M. ION ticat aspru pe tov. Roman, ges man de la cooperativa din co
răspunsuri. Multe lucruri s-au tionarul, pentru faptul că vine muna Buruene nu trebuie ur
corespondent voluntar
LA G U R A B A la lucru atunci cînd vrea şi plea mat şi de alţii din regiunea A murit Horia, dar imaginea
că lot ’ fel. Şi ţăranii munci noastră. Organele competente lui senină şi dîrză de revoluţio
BRAD (de la subredacţia tori cunosc bine că tov. Roman trebuie să ia măsuri şi dacă nar a continuat şi continuă să
noastră voluntară). L'n grup de In localul şcolii elementare vine dimineaţa cu o oră întîr- este nevoie, să fie adus unul eu trăiască peste veacuri, ca una
elevi din cadrul şcolii profesio din Gurabarza, a fost deschisă ziere şi pleacă mai devreme tot mai multă dragoste de muncă, dintre cele mai luminoase figuri
nale din Gurabarza a luat de zilele trecute o expoziţie perma de luptători pentru binele po
curind iniţiativa de a sprijini nentă, care cuprinde lucrări e- cu o oră sau două. La adunare în felul acesta cooperativa ar porului.
xecutate de elevi. Printre expo a fost criticat, s-au luat angaja duce o activitate mai serioasă
biblioteca în acţiunea de răs- nate se găsesc mulaje în plas
tilină, albume de islorie şi lite mente, s-a discutat ca la orice şi ţăranii muncitori ar fi mulţu Prof. DIONIS1E RADII
pindire a cărţii în rindurile ce ratură, hărţi, machete, un ca
tăţenilor. lendar al naturii, precum şi o adunare. miţi. IANCIJ CRIŞAN directorul muzeului regional
gazetă literară care este redac
Organizaţi în 4 brigăzi a cî- tată în cadrul şcolii, de către un Dar au trecut alegerile. Ges i ---- ------ corespondent ---------- - Alba Iulia
te doi elevi fiecare, ei au reuşit colectiv de elevi. -------------------------- - ’• ¦ * * • * * . * .
o
ca într-o singură zi să difuze I. PIRVA tionarul Roman continuă să du >o»• C r.-q, •©¦
că aceeaşi „activitate" fiind i
ze în colonia Gurabarza un
„exemplu" pentru locuitorii co j Un oacfoy frumos de Ziua internaţională a femeii
număr de 97 volume la 70 citi
munei.
tori.
Trebuie să-i amintim gestio I o
narului angajamentele ţăranilor
clişeu : La dispensarul medical construit tot în a n ii) muncitori de a face contractări I â
populare, dr. F.neia N. St oica, consultă un copil. de cereale, interesul lor pentru s
i
*L>o o <ţ>. <$>. o -<r> •<$> ¦<$>¦<L• <2> <$»*<$.-» t
Cu puţin timp în urmă, la în realizareapraederior caiMului colecţii priveşte educarea şi mobiliza l
treprinderea de industrie locală rea muncitorilor la realizarea
„Vasile Roaită" din Nălaţ, a a- muncii să crească cu 8 la sută, loacelor de ridicare a nivelului şi Otilia Prială, au scos în evi planurilor în toate secţiile, la a i » •: t •••••o-
vul loc adunarea membrilor de preţul de cost să se reducă cu politic şi cultural al muncitori denţă lipsa anumitor materiale lipsa comitetului de a suprave- m
sindicat cu scopul de a asculta peste 2 la sută, iar indicii de lor nu s-a bucurat de atenţia a căror procurare e neglijată glu . felul cum conducerea în a
darea de seamă a vechiului co utilizare a mijloacelor de trans cuvenită din partea comitetului condamnabil de către conduce treprinderii rezolvă prevederile g
mitet şi de a alege noul comi port şi producţie să se îmbu de întreprindere. Aşa cum au rea întreprinderii. contractului colectiv. Comitetul a
tet de întreprindere. nătăţească cu 4 la sută. arătat în discuţiile lor munci de întreprindere n-a fost exi
tori ca Ioan Pop, Iosif Dră- Toate aceste neajunsuri au la gent nici în ce priveşte aplica z
Din darea de seamă şi discu Aceste realizări sînt însă mici ghici, Ioan Slobodaş şi alţii, Oaza lor faptul că cele două rea măsurilor stabilite şi cu ca
ţiile purtate pe marginea ei, a faţă de posibilităţile ce au exis comitetul de întreprindere n-a semnatare ale contractului co re în prealabil fusese de acord i
reieşit contribuţia pe care orga tat aci, faţă de multiplele obiec acordat atenţia cuvenită deschi lectiv, comitetul de întreprinde şi conducerea întreprinderii.
nizaţia de sindicat şi-a dat-o în tive ale contractului colectiv. derii unui colţ roşu al întreprin re şi conducerea administrativă, n
desfăşurarea procesului de pro S-a putut întîmpla astfel, dato derii, lucru prevăzut de altfel şi au trecut cu vederea roadele pe In activitatea lor, cele două
ducţie. Comitetul de întreprin rită siabei preocupări a comi în contractul colectiv, n-a susţi care le-ar fi adus o strînsă co semnatare ale contractului co e
dere, în munca sa, a luptat pen tetului de întreprindere faţă de nut iniţiativa creării unei echi laborare. Cele două părţi n-au lectiv n-au acordat acelaşi grad l
tru traducerea în viaţă a con realizarea prevederilor contrac pe sau brigăzi artistice de agi luat în discuţie şi n-au analizai de atenţie tuturor secţiilor. A- e
tractului colectiv. Printre măsu tului, a defectuoasei şi sectarei taţie, n-a ştiut ca, folosindu-se măsura în care se îndeplinesc cestea au avut în preocuparea
rile tehnico-organizatorice pre munci pe care acest comitet a de mijloacele de agitaţie cum angajamentele reciproce din lor doar grija secţiilor renta c
văzute în contractul colectiv şi desfăşurat-o. In decursul unui sînt gazetele de perete şi pa contractul colectiv. O vină im bile, neacordîndu-se importanţa
realizate în cursul anului ce a an de zile, membrii comitetului noul de onoare, să stimuleze portantă din acest punct de ve cuvenită ridicării rentabilităţii o
trecut, se numără terminarea a- n-au reuşit să se întrunească în iniţiativele creatoare şi să com dere, o are şi organizaţia de şi la secţiile rămase mai în ur
telierului de tîmplărie din Nă totalitatea lor şi tot de aproape bată lipsurile ce s-au manifes partid a întreprinderii, care, n-a mă. Tov. Frankfurt a recoman 0
laţ şi dotarea iui cu maşini, un an, comitetul n-a analizat tat. analizat felul cum se îndeplineş dat ca problema calităţii pro
amenajarea şi deschiderea sec activitatea responsabililor gru te contractul colectiv, n-a tras duselor să stea în atenţia comi p
ţiei de zaharoase, a deschiderii pelor sindicale. Comisiile pe pro In discuţiile purtate pe mar la răspundere pe cei vinovaţi tetului sindical şi a conducerii
celui de-al doilea atelier meca bleme n-au existat, iar întrece ginea experimentării sistemului de tărăgănarea înfăptuirii obiec întreprinderii ca o sarcină de e
nic (cel din Nălaţ), la toate rea socialistă a fost organizată îmbunătăţit de salarizare, au tivelor propuse. prim ordin. Legat de aceasta,
adăugîndu-se şi realizarea pla formal, fără a avea ca obiecti fost consultaţi oameni care n-au să acorde atenţia cuvenită bu r
nului de reparaţii capitale pe ve problemele de bază ale ri nimic cu procesul de producţie L nei desfăşurări a cursului de a
1957. dicării producţiei, îmbunătăţirea şi deci nu puteau fi competenţi calificare deschis în întreprin
calităţii produselor şi reducerea din acest punţ:t de vedere. Doru In cuvîntul său, tov. Tiberiu dere. t
Uiîul din succesele de sea preţului de cost. Membrii comi Mohor din secţia dărăcit lînă, Frankfurt, secretar al Comitetu 1
mă e şi deschiderea cursului de tetului de întreprindere n-au a scos la iveală lipsa truselor lui orăşenesc de partid Haţeg, a ir
calificare menit să asigure sec mers în mijlocul muncitorilor, sanitare din secţii cu toate că scos în evidenţă rezultatele v
ţiile întreprinderii cu muncitori n-au cunoscut cerinţele acestora acestea există din belşug, (pro muncii şi frumosul beneficiu In concluziile sale tov. Ioan
bine pregătiţi. Printre realiză şi au permis să se persiste în babil depozitate undeva unde realizat de către întreprindere în Biscăreanu, preşedintele comi ©
rile de seamă se numără şi ra neajunsuri care ar fi putut fi nici nu se simte lipsa lor). De anul care a trecut. Vorbitorul tetului raional sindical din in
cordarea întreprinderii Ia curen s-a ocupat în continuare de lip dustria uşoară şi sfaturile popu o
tul de înaltă tensiune, punerea îndreptate. Nici asigurarea mij asemenea, tov. Cornel Neiconi sa pe care comitetul de între lare, a subliniat importanţa
în funcţie la secţia preparate prindere a manifestat-o în ce realizărilor obţinute, a amin r*
din carne a unei maşini Volf tit apoi lipsurile semnalate şi
şi ulterior procurarea unui con- a făcut recomandări pentru d
casor. Toate acestea, precum şi munca de viitor.
restul măsurilor luate, au făcut e
ca faţă de 1956, productivitatea PETRE FARGAŞH:
o
(de Ia subredacţia
n
noastră voluntară)
s
u
m
•a-* i
