Page 22 - 1958-03
P. 22
1
Pas. 4 DRUMUL SOC’M.lSMULUi Nr. 1001
Ecouri la scrisoarea P. C. clinMexic
lui A. A. Gromîko cheamă îa unirea forţelor
dem ocratice din ţară
ge atenţia asupra faptului că în viitoarele alegeri
in această scrisoare se propune
J A P O N IA NEW YORK 5 (Agerpres).
TOKIO 5 (Agerpres). Postul ca la conferinţa şefilor de gu Colhoznicii discută avantajele !Lz@iiifi3 plenarei Ziarul „Excelsior", care apare
de radio Tokio a transmis la 4 verne să fie examinate numai în Mexic, a publicat un rezu
martie comentariul ziarului problemele în privinţa cărora reorganizării S.M.T.-u C. C. i i P.C. i i i Belgia mat al programului Partidului
„Asahi“ în legătură cu politica există o anumită certitudine că Comunist din Mexic cu care a-
externa a Uniunii Sovietice. Zia se poate ajunge la un acord. MOSCOVA 5 (Agerpres)" toate mijloacele tehnice şi în BRUXELLES 5 (Agerpres)1. reforme economice şi sociale cesta se prezintă în alegerile
rul scrie că acceptarea guver Aceste probleme s în t: crearea IASS anunţă : „Pravda“ din tregul inventar agricol necesare Ziarul „Drapeau Rouge", organ îndrăzneţe şi efectuarea unor prezidenţiale şi parlamentare
nului sovietic de a se duce în unei zone denuclearizate în Eu 4 martie consacră o pagină în pentru bunul mers al gospodări al Partidului Comunist din Bel mari lucrări de utilitate publi din iulie a. c.
cyrind tratative la nivelul mi ropa centrală şi încetarea expe treagă dării de seamă asupra ei. Pentru achitarea maşinilor gia, a publicat la 4 martie re că. Programul comunist, se spu
niştrilor Afacerilor Externe în rienţelor nucleare. Citind pasa adunării colhoznicilor din arte- vor fi necesare aproximativ zoluţia „Pentru victoria forţelor ne în rezoluţie, este animat de Poporul mexican, se spune
vederea pregătirii ordinei de zi jele din scrisoare, „Neues lul agricol „Kalinin" din Sta- de stingă în viitoarele alegeri" perspectiva care este scumpă în în program, trece prin serioase
şi stabilirii componenţei parti Deutschland" arată că crearea niţa Novo Titarovsk. Adunarea 2.500.000 ruble. adoptată în plenara din 1-2 mar tregii clase muncitoare din Bel dificultăţi economice: salariul
cipanţilor la conferinţa la nivel unei zone denuclearizate şi reu- acestui artei agricol înaintat, a In anul 1957 pe ogoarele col tie a C.C. al Partidului Comu gia — perspectiva socialismu insuficient, asigurări sociale li
înalt a fost întîmpinată cu foar nificarea Germaniei sînt pro fost consacrată discutării pro nist din Belgia. Partidul Comu lui. mitate, un mare număr de şo
te multă bunăvoinţă. In comen bleme distincte. Reunificarea blemei dezvoltării continue a hozului au lucrat 60 de trac nist se prezintă în alegeri cu un meri. După cum se subliniază
tariu se exprimă convingerea Germaniei, subliniază ziarul, orînduirii colhoznice şi reorga toare, 20 de combine cerealiere program de pace şi de lichidare Partidul Comunist din Belgia în program, în ţară sînt încăl
că conferinţa la nivel înalt va interesează în primul rînd pe nizării staţiunilor de maşini şi şi alte maşini. Colhoznicii au ho a primejdiei unui război atomic îşi propune pentru viitoarele a- cate în mod grosolan drepturi
germanii înşişi şi ea nu poate tărît că pot îndeplini acelaşi vo pe calea tratativelor. Programul legcri următoarele scopuri: cre le oamenilor muncii, îndeosebi
avea loc in cursul acestui an. fi legată de crearea unei zone tractoare. lum de lucrări cu o cantitate trasează calea îmbunătăţirii ni area unui parlament care să ţi dreptul la organizarea liberă a
Arătind că propunerea cu pri denuclearizate. Adunarea a hotărît că colho mai mică de mijloace tehnice velului de trai al oajnenilor nă seama de lupta clasei munci sindicatelor: drepturile cetăţe
cînd aceste mijloace se vor gă muncii din Belgia prin reduce toare şi năzuinţele întregului neşti sînt de asemenea călcate
vire la convocarea unei confe Ziarele „Berliner Zeitung", zul are posibilitatea să cum si numai la dispoziţia colhozu popor ; înfrîngerea reacţiunii şi în picioare, iar posibilitatea de
rinţe la nivel înalt a fost pre „Tribune", „Neue Zeit" şi alte rea cheltuielilor militare şi sta a puterii sacului cu b a n i; înfrîn a-şi expune convingerile şi de
zentată de Uniunea Sovietică, le publică de asemenea scrisoa pere încă în acest an de la stat lui. bilirea de impozite mai mari a- gerea partidelor reacţionare, mai a convoca adunări este redusă la
n'arul declară : „Cînd conducă rea lui A. A. Gromîko adre supra profiturilor monopolurilor ales a partidului soci al-creştin, minimum. Peste două milioane
torii sovietici afirmă că sînt îm sată ministrului Afacerilor Ex =ooî capitaliste. El prevede de ase împiedicînd revenirea acestuia de ţărani suferă de pe urma
potriva războiului, ei trebuie terne al Franţei. lipsei de pămînt, mari mase de
crezuţi. Conducătorii sovietici bA\nzn\ din întreaga G erm anie tineret sînt lipsite de posibilita
sînt interesaţi în slăbirea încor R. C E H O S L O V A C Ă tea de a învăţa.
dării internaţionale, menţinerea
menea asigurarea stabilităţii, la putere; garantarea prin a- Partidul Comunist cheamă Ia
unei păci îndelungate...1'. propăşirii şi folosirii complecte ceasta a succesului revendicări unire forţele democrate pentru
toneArătind că în prezent Uniu
PRAGA 5 (Agerpres). La 4 se pronunţă pentru crearea unei
martie presa centrală ceho
nea Sovietică este superioară slovacă a publicat expuneri ale denuclearizate a braţelor de muncă în ţară lor economice şi politice ale cla a prezenta în alegeri următoarele
Statelor Unite în mai multe do scrisorii adresate de Â. A. Gro
pe calea înfăptuirii planului unor sei muncitoare. revendicări fundamentale : lichi
menii, ziarul subliniază că cu mîko, ministrul Afacerilor Exter BERLIN 5 (Agerpres). După discutat principalele probleme ** darea dominaţiei monopolurilor
toate acestea Uniunea Sovietică ne al U.R.S.S., lui Ch. Pineau, cum transmite agenţia A.D.N., internaţionale şi probleme pri americane în economia naţiona
care nu vrea război, caută să ministrul Afacerilor Externe al la Wehlen (regiunea Leipzig) vind nemijlocit Germania. La MacMillan se pronunţă din nou lă, promovarea unei politici de
găsească căi pentru a reăliza
Franţei.
un acord cu S.U.A. şi a preîn- Ziarul „Rude Pravo" subli a avut loc întîlnirea muncito discuţii au participat reprezen pentru tratative la nivel înalt coexistenţă paşnică, respectarea
tîmpina în mod practic dezlăn niază în legătură cu aceasta că rilor din industria minieră la tanţii minerilor din Gelsenkir- suveranităţii şi integrităţii teri
ţuirea unui război. acceptarea de către guvernul care au participat peste 200 de chen, Aachen şi Herne (landul LONDRA 5 (Agerpres). TASS pra capetelor multor oameni". toriale a sîatclor, renunţarea la
sovietic de a se convoca în cel mineri din Germania de răsărit Renania de nord-Westfalia). Ei an u n ţă : La 4 martie, la adu In această ordine de idei Mac agresiune şi amestec în trebu
In încheierea comentariului mai scurt timp o conferinţă a şi apus. W. Lukas, preşedintele au chemat p'e tovarăşii lor vest- narea organizaţiei din Londra Millan şi-a exprimat speranţa rile interne ale altor ţări, des
se spune că conducătorii din oc miniştrilor Afacerilor Externe că în curînd se va realiza o în făşurarea luptei împotriva folo
cident trebuie ,.să se debara pentru pregătirea ordinei de zi sindicatului minerilor din R.D. germani să ţină seama de aver a partidului conservator, în sala ţelegere cu privire la tratative sirii armei atomice, pentru de
seze de neîncrederea lor încă a conferinţei şefilor guvernelor Germană, care a luat cuvîntul, tismentul reprezentanţilor opi „Centralhall" a luat cuvîntul la nivel înalt".
păţînată" în Uniunea Sovietică constituie o nouă contribuţie în a declarat printre altele, că niei publice din R.F. Germană MacMillan,‘primul ministru al
şi să creeze o atmosferă de în vederea convocării unei confe şi să desfăşoare acţiuni de ma
ţelegere reciprocă între Răsărit conducerea centrală a acestui să împotriva transformării Ger Marii Britanii. Premierul englez Declarind apoi că doreşte ca mocratizarea regimului polit’ C,
rinţe la nivel înalt. sindicat a trimis o scrisoare mi maniei occidentale într-o bază a consacrat o mare parte a cu- aceste tratative să fie încunu apărarea drepturilor clasei mun
şi Apus. nerilor vest-germani în care le americană pentru rachete. Nu vîntării sale problemelor de po nate cu succes, MacMillan a citoare, ţărănimii şi funcţiona
Ziarul „Zemedelsk’e Noviny" propune să examineze proble litică externă. El a afirmat, spus în continuare: „în pre rilor etc.
R. D. G E R M A N A publică în titlu acel pasaj din zent se pare că are loc un oa
scrisoarea lui A.A. Gromîko în ma tratativelor cu guvernele meroşi vorbitori au cerut ca printre altele, că numai exis recare progres în ceea ce pri Partidul Comunist a propus
BERI.IN 5 (Agerpres). Pre care se spune că U.R.S.S. este cercurile guvernante vest-ger- veşte pregătirile pentru confe pe Miguel Mendos Lopez în
sa din Republica Democrată de acord să se convoace o con celor două state germane cu pri mane să accepte efectuarea unui tenţa unor uniuni militare ca
Germană salută acceptarea de ferinţă a miniştrilor Afacerilor vire la acordarea de lucru mi referendum popular cu privire N.Â.T.O., pactul de la Bagdad rinţa la nivel înalt". postul de preşedinte al statului.
către guvernul sovietic a unei Externe care să pregătească te nerilor şomeri vest-germani la la includerea R.D.G. şi R.F.G. şi S.E.A.T.O. „a p’reîntîmpinat
conferinţe a miniştrilor Aface renul pentru o conferinţă a şe minele din R.D. Germană. într-o zonă europeană denuclea- desfăşurarea agresiunii comu **
rilor Externe, exprimată în scri
soarea ministrului Afacerilor filor de guverne. Participanţii la fntîlnire au rizată. niste pe scară largă" şi că ar Poporul franeez se împotriva
Externe al U.R.S.S. — A. A. ma nucleară „factor de reţinere*1
Gromîko, adresată ministrului Ziarele consideră această lîo-
Afacerilor Externe al Franţei, tărîre a guvernului sovietic ca ar „întări speranţa în preîntîm- amplasării irasfaSafîslor pentru Harasarss
Ch. Pineau. o dovadă a intenţiei sale de a
se ajunge la o reglementare paş Ziarul „ B o r b a 46 d e s p r e re o rg a n iz a re a pinarea războiului11. Totuşi Mac ra c h e te lo r
Expunînd textul scrisorii, zia nică a problemelor internaţio Millan a recunoscut că marile
rul „Neues Deutschland11 atra- S.M.T.-urilor în U.R.S.S.
nale. cheltuieli militare şi crearea di
feritelor .tipuri-de arme din ce PARIS 5 (Agerpres). In Fran rii în Franţa a instalaţiilor pen
BELGRAD 5 (Agerpres). Co voltarea şi consolidarea lui con în ce mai distrugătoare „pla ţa se desfăşoară tot mai larg tru lansarea rachetelor.
campania de strîngere a semnă
respondentul la Moscova al zia tinuă. nează ca un nor negru deasu turilor pe apelul Consiliului na Duminica trecută la Toulouse
ţional al păcii împotriva am a avut loc o mare adunare a
C re ş te re a deficitului bugetar al G e r m a n ie i rului „Borba" scrie că reorga •oo- plasării în ţară a instalaţiilor ţăranilor din localitate la care
nizarea staţiunilor de maşini şi pentru lansarea rachetelor. La au participat peste 2.500 de oa
tractoare în U.R.S.S. înseamnă Lupta minerilor francezi pentru 4 martie ziarul „l’Humanite" re meni. Participanţii la adunare
lata că, in prima etapă a acestei au adoptat în unanimitate o re
occidentale ca urmare a cursei înarmărilor 0 noul fază în dezvoltarea a- îmbunătăţirea condiţiilor de muncă campanii, în 12 arondismente zoluţie în care „cer încetarea
griculturii sovietice şi reprezin din Paris şi în 18 localităţi din cît mai rapidă a războiului din
şi de v iaţă departamentul Seine s-au strîns Algeria pe calea tratativelor"
tă un mare eveniment care va Rezoluţia arată că ţăranii si
deja 100.000 de semnături. treaga populaţie din Franţa de
BONN 5 (Agerpres). Referin- al R. F. Germane are un defi aduce multe lucruri noi in în PARIS 5 (Agerpres) Henri sud vest s-au''pronunţat în una
du-se la ştiri provenite de la cit de 2,8 miliarde mărci. Martel, secretar general al Fe Ziarul relatează de asemenea nimitate pentru pace şl partici
Ministerul Finanţelor al R. F. treaga viaţă economică şi dez deraţiei naţionale a minerilor, Potrivit datelor sindicatelor, pă activ la campania naţională
Germane, ziarul „Frankfurter Din relatările presei reiese că voltare a ţării. Ca urmare, sub afiliată la C.G.M., a organizat numai în primele 45 de zile ale că zece primari din departa „împotriva amplasării pe terito
Mogemeine" relatează că de la sporirea cheltuielilor bugetare liniază corespondentul, uriaşa anului acesta în mine au pierit mentul Alpes Inferieurs, membri riul ţării a instalaţiilor pentru
i aprilie pînă la 31 decembrie a fost provocată în primul rînd 60 de persoane. Anul trecut în
1957, cheltuielile bugetare ale de continua creştere a alocărilor ai partidelor comunist, socialist rachete şi a bazelor pentru arma
pentru scopuri militare. tehnică' agricolă va fi folosită la Paris o conferinţă de presă industria minieră aproape în fi
R. F. Germane au crescut cu şi republican au aprobat apelul atomică".
neste 2,9 miliarde mărci sau Agenţia DBA transmite că în mai eficient. în cadrul căreia a analizat situ ecare zi a avut loc un accident
primele trei trimestre ale exer Consiliului naţional al păcii din In localitatea Neuvic din de
cu 13,6 la sută, iar veniturile ciţiului bugetar în curs cheltu După părerea' cor'espondentu- aţia din industria minieră fran mortal. Din cauza bolilor pro
ielile R. F. Germane pentru ar fesionale — silicoză —• mor anu Franţa.
s-au redus cu 600 milioane mată şi pentru participarea la 1ui, reorganizarea S.M.T.-urilor ceză. El a atras în mod deose al 500 de mineri.
N.A.T.O. au crescut cu peste va servi drept un nou stimu bit atenţia asupra creşterii nu
mărci sau cu 2,9 la sută. In ur lent pentru sistemul colhoznic mărului accidentelor din mine, Henri Martel a dezminţit a-
in ansamblu şi prin aceasta va precum şi asupra cauzelor dese firmaţiile difuzate de presa bur
lor catastrofe din industria mi gheză şi radio că în mine ca
ma acestui fapt bugetul de stal două ori. deveni o bază nouă pentru dez nieră. tastrofele sînt „o inevitabilita Organizaţia comuniştilor din partamentul Dordogne şapte
Cercurile guvernante franceze că în momentul de faţă, dîndu- te fatală". Ele sînt provocate, oraşul Cadaulive (departamen consilieri municipali — trei co
şi seama de manevrele prin care tul Bouehes du Rhone) a cerut munişti şi patru republicani —¦
S.U.A. caută să-şi promoveze a spus Martel, de intensificarea secţiei partidului socialist să s-au pronunţat împotriva ampla
propriile interese în dauna Fran muncii minerilor şi de lipsa u- participe la campania de strîn- sării instalaţiilor pentru lansa
ţei, guvernul de la Paris caută nei suficiente tehnici a securi
să obţină sprijinul Marii Brita tăţii.
nii pentru tezele franceze.
Henri Martel a anunţat că gere a semnăturilor. Ziarul rea rachetelor. Ziarul „l’Huma
In acest timp opinia publică
nemulţumite de „bunele oficii44americane din toate ţările Asiei şi Africi Federaţia naţională a minerilor „l’Humanite" arată că, după nite" relatează că aceeaşi pozi
în conflictul cu Tunisia continuă să sprijine cauza condusă de el, luptă pentru spo cum a declarat conducerea sec ţie a adoptat şi primarul repuBli
popoarelor nord africane, care rirea salariilor şi reducerea rit ţiei partidului socialist din a- can al oraşului Saint-Michel de
PARIS 5 (Agerpres). După trupelor franceze din Tunisia. ţie în această ţară, aşa cum au luptă cu liotărîre pentru înlă mului de muncă al minerilor, cest oraş, ea a chemat pe toţi Double.
aproape două săptămîni de la Nu trebuie pierdut din vedere făcut acum cîţiva ani cu războ turaren dominaţiei colonialiste reducerea duratei zilei de mun membrii partidului socialist să
Începerea tratativelor în urma însă, aşa cum au arătat şi u- iul dus de colonialiştii francezi După întrevederile sale cu de că şi respectarea de către ad Campania de strîngere a sen>
ofertelor de „bune oficii" anglo- nele ziare tunisiene, că Statele în Indochina. legalul american, Murphy, pre
americarte pentru rezolvarea Unite nu sprijină punctul de şedinţele Tunisiei, Burgbiba. ; ministraţie a tehnicii securită ^se pronunţe împotriva amplasă naturilor continuă.
conflictului franco-tunisian pro vedere tunisian cu privire la e- Remarcînd aceste deosebiri reafirmat dorinţa guvernului ş
blema Tunisiei continuă să con vacuarea trupelor franceze dccîi intre poziţiile americană şi fran poporului tunisian de a se ajun ţii. „Pentru aceasta, a spus el,
stituie sursa unor grave diver pentru a-şi promova propr-iile ceză, ziare burgheze franceze ex ge la rezolvarea conflictului ci
genţe atît între Franţa şi po interese. Se ştie, de pildă, eă primă făţiş nemulţumirea cercu Franţa, subliniind însă că a trebuie să fim sprijiniţi de în
poarele nord africane cît şi în Murphy i-a propus primului mi rilor conducătoare de lă Paris- ceaslă rezolvare nu poate inter
tre Franţa şi „aliaţii" săi anglo- nistru francez, Gaillard, retra faţă de „trădarea aliatului ame veni decît după retragerea tru treaga opinie publică. Noi ştim
saxoni. După cum s-a anunţat, gerea trupelor franceze din ba rican". Ziarul „Combat" subli
după o săptămînă de tratative zele militare din Tunisia şi tre niază că „pînă acum misiunea de asemenea că aceasta depin
de bune oficii nu a dat rezulta
de în primul rînd de minerii
înşişi. De aceea urmărim să
unim pe foţi minerii, să înfăp
tuim unitatea de acţiune a tutu VINERI 7 MARTIE 1958
ror organizaţiilor sindicale pen SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
tru a ocroti viaţa şi sănătatea
minerilor". DEVA: Trepte abrupte; PETRO Rouge ; BARD MARE : Urme pe ză
m reprezentanţii guvernului tu cerea bazei de la Bizerta nu sub te practice" şi că criza franco- pelor franceze din Tunisia ? ŞANI : cinema „Alexandru Sahia“ : padă ; 1LIA : Fedra; ZLATNA : Vul
nisian delegatul american la a- confrolul guvernului tunisian tunisiană nu a progresat de loc după luarea în discuţie a ade Situaţia clin indonezia Legendă din Polezia : cinema „7 No tur 101 ; TE1UŞ : Camelia : APOLDU
'este tratative, subsecretarul de cum s-ar cuveni pentru un oraş spre rezolvare. „Aurore" îşi ex vârâtei cauze a situaţiei încor iembrie" : M îndrie; At.BA IIJLIA: DE S D S : Bulevardul principal i SI-
stat Murphy, s-a înapoiat la situat pe teritoriul Tunisiei, ci primă neliniştea faţă de even date din Africa de nord — răz DJAKARTA 5 (Agerpres). A- Ultima întîlnire ; ORAŞTIE : Nora i M ERIA: Din nou împreună : LONEA:
Paris unde a avut întrevederi sub controlul N.A.T.O., aceasta tualitatea că „aliatul american boiul din Algeria. In acelaşi gentia ANTARA anunţă că de SEBEŞ : Rîpa dracului: BRAD ; Po
secrete cu primul ministru Gail- pentru a menţine un control a- ar putea, în ciuda eforturilor timp Tunisia a atras din nou legaţia „Organizaţiei de tineret vestea primei iubiri ; HAŢEG : Moulin Trepte abrupte.
iard fără ca să se anunţe vreun merican în Tunisia.
franceze de n-l ralia la tezele atenţia opiniei publice mondiale a veteranilor" a vizitat la 4 SELECT IUNI DIN PROGRAM UL DE RADIO
¦ezultat practic al eforturilor Tot în felul acesta trebuie Parisului, să facă o manevră o- asupra intensificării măsurilor martie p° primul ministru Dlu
privită intenţia lui Murphy de bişnuită de desprindere, în aşa represive ale autorităţilor fran anda pentru a declara că spri Programul 1 : 6,30 Muzică uşoară î oraşelor şi regiunilor patriei: JJ.30
mie de pînă acum.
Intr-un comentariu în care a „lărgi treptat sfera misiunii fel îneît problema să ajungă din ceze în Algeria, Un raport în jină politica dusă de guvern fa 6,45 Atenţie la start, copii j 8,00 Ma Roza vînturilor: 18,30 Răspundem as
subliniază cu vădită nemulţumi sale pînă Ia a atinge proble nou în Consiliul de Securitate" care se atrage atenţia asupra ţă de clica insurgenţilor in Su- teriale din presă; 8.30 Muzică: 10,00 cultătorilor: 18,55 Sfatul medicului-
re că „tratativele bunelor ofi ma algeriană’’ — cum remarcă Pentru a preîntîmpina o aseme deportărilor şi persecuţiilor la mafra centrală.
Muzică din operele; 11,45 Emisiune „Despre stările subfebrile" • 19,05
cii nu dau semne că ar evolua ziarul francez „Liberation", nea eventualitate, ziarele cercu care sînt supuşi algerienii din Primind delegaţia, nrimul mi literară: 13,20 Concert de prînz; Curs de limbă rusă : 19,10 Teatru
în mod pozitiv", agenţia Fran subliniind substratul ultimelor rilor „europene" cum ar fi „Le zona asa-numifă a „pămîntuluî nistru Djuanda a declarat, că în 15,05 Concert de estradă: 15,50 Me lă microfon: „Mama" adaptare ra
ce Presse dă anumite detalii din convorbiri dintre delegatul ame Figaro" îi ameninţă chiar cu pîrjolii", instituită la graniţa prezent nu poate ii nici vorbă lodii populare: 16,15 Vorbeşte Mos diofonică după piesa fui Alexandr
rare reiese că poziţiile S.U.A. rican şi' premierul francez. Sta „destrămarea alianţei atlantice algerîano-funîsîană, a fost tri de tratative cu insurgenţii şi nu cova ; 17,25 Muzică uşoară romaneas Afinogheriov: 21,15 Cîntă Nicu Stoe-
şi Franţei continuă să rămînă tele Unite' nu urmăresc prin dacă aliaţii se vor întoarce împo mis de guvernul tunisian Ligii există altă cale decît luarea îm că : 18,00 Actualitatea în ţările socia h escu: 21,30 Părinţi şi copii: 22,30
divergente. Din relatările agen aceasta să contribuie la rezol triva Franţei" — adică dacă arabe. Un purtător de cuvînf al potriva lor a unor măsuri ra liste: 18,30 Prin sălile de concert ale Doine şi jocuri populare romîneşti.
varea justă a problemei algeri S.U.A. şi Marea Britanie nu
ţiei citate’ reiese că, dornice de ene, ci puf şi simplu, aşa cum vor sprijini punctul de vedere Ligii a arătat că popoarele ara pide şi hotărife. » Capitalei» 10,55 Noapte bună copii: BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; 6,00:
a-şi făuri faţă de popoarele a- au subliniat şi unele ziare de al guvernului francez. be vor lua în discuţie aceaslă Djuanda a subliniat că, luînd 20,30 Jurnalul satelor; 21.45 Muzică 7,00j 11,00 7 13,00 7 15,00: 17,00;
rabe un prestigiu de „putere dreapta franceze, să se ameste problemă serioasă Ia viitoarea uşoară f 22,30 Opera ;,Paiaţe" de 19,00} 20,00; 22,00: *P 52 (progra
anti colonialistă", Statele Unife Semnificativ este faptul — aceste măsuri, guvernul este si L'eoncavalid. Programul II: T4.40 Mu
gur ’de sprijinul forţelor armate
exercită presiuni asupra Fran ce îri războiul din Algeria spre relatat de corespondentul agen întrunire a. Consiliului Ligii a* din iară precum şi al întregului zică n L-activă : 16,20 Sfaturi gospo mul 1) 7 K 0 0 : I6.ro i 18.00: 21,00;
ţei pentru a obţine retragerea s păstră apoi baze "de penetra ţiei americane United Press ~~ rabe, la 8 martie. ¦;: poc or indonezian. ¦¦¦.? ‘ dăreşti ; 17,00 Din vi - 1a muzicală ă 23,00 (programul 11
X »* »
Redacţia |i administraţia ziarului str. 0 Marile nr. 9, Jelelon; 188 —189. laxa plătită in numerar conform aprobării 1>n cjiunii li-ueiaie U I . t.K. .1. 280.3211 d'n ti noiembrie iy49. — I iparul ; Intrep lerea Poligrafică ,1 Mai" — DEVA.