Page 23 - 1958-03

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N lŢI-VM
Anul X Nr. 1002
Spre noi succese în întrecerea
Producţii sporite de metal pe seama
aplicării iniţiativei lui Mihai Tucaciuc
Aplicarea preţioasei iniţiative
a minerului Mihai Tucaciuc de
la Aninoasa de a depăşi
zilnic sarcinile de plan la fie­
care loc de muncă, a dat posi­
bilitate siderurgiştilor hunedo-
reni să descopere noi rezerve
de sporire a producţiei de me-
tai. Acest lucru îl dovedesc suc­
cesele cu care ei au încheiat lu­
na februarie.
Brigăzile conduse de prim-
furnaliştii Ludovic Csosz, Ale­
xandru Comşa şi Ştefan Domo-
coş, care deservesc furnalul de
700 tn.c., cel mai mare furnal al
ţării, au dat peste planul lunar
870 tone fontă, ceea ce înseam­
nă că au produs în medie zil­
nic, peste prevederile planului,
31.071 kg. fontă, în loc de 10.500
kg., cît prevedea angajamentul.
Oţelarii hunedoreni au turnat cu
1.180 tone oţel Martin şi elec­
tric mai mult decît prevedea
planul lunii februarie. Echipele
de oţelari conduse de prim-to-
pitorii Dumitru Brujan, Ioan bău, şeful sectorului 111, îm­ scurte care nu mai puteau fi
Drăghin şi Dumitru Şerban de
la cuptorul nr. 5, au realizat în
medie zilnic, peste indicele pla­
nificat, 930 kg. oţel pe fiecare
metru patrat vatră de cuptor fa­
ţă de 300 kg cît este angaja­
Biblioteca minerilor
— Am terminat aseară >tRăzboi De la începutul anulai şi pină
şi Pace" de Tolstoi, Grozav roman. acum fişele de carton au inscris in
E poate cel mai mare 'din literatură, paginile lor 2.154 de volume citite.
cu sute de eroi, cu intimplări care-ţi Una dintre cele mai bogate, este
tale respiraţia.
— Ce luptă, uriaşă / un popor in- taş la sectorul VII, in vîrstă de 37
treg ridicat împotriva unor cotropi­ de ani. 'Alături de ea pot fi amintite
tori nesătui...
'Am surprins această frintură de In tim p ce luam cunoştinţă de pa­
discuţie, intr-un
'fapt de seară, la
un toc puţin obiş. M ate ria l
nud — în mină.
Doi tineri, unul primit pentru
cocoţat pe. scau­ concurs
nul unei locomo­
tive, iar celălalt
cg un ciocan şi două chei in mină,
intr-o clipă de răgaz îşi reaminteau
despre cărţile citite. Din discuţia lor O chema Maria Cioară din clasa
am pricepui că citesc mult.
Apoi locomotiva a pornit trăgind
după sine vagoneiele pline cu căr­
bune.
A doua zi, duminică, i-am Iniilnil
din nou pe cei doi tineri / de rin.
dul acesia la clubul minier. Unul
juca şah cu un prieten, iar celă­
lalt stătea adincit in paginile unei
cărţi groase. Din cind in cînd îşi ri­
dica privirea pentru o clipă, căufind
parcă să pătrundă mai bine imagi­
nea culeasă dintre file. Băgai de sea­
m ă că citea operele lui Sadoveanu.
După -¦citeva ore, cel care era a-
dtndit în lectură, se ridică şi se clubul tineretului sint prezentate re­
îndreptă înspre sala de „depozit".
— As vrea să iau pentru, acasă crările scriitorilor clasici ele.
această carie.
Maria Garaiacu, bibliotecara, răs­ manlfesiaţiuni creşte mereu.
coli. fişele din pupUru, şi scoase una Viziiind biblioteca minerilor din
încărcată de însemnări. Inregislră Peirila, oricine poate înţelege că
pe ea a 16-a carte pe anul acesta.
Dar, la biblioteca clubului minier
din Prlriia, acest tînăr na e singu­
rul care citeşte mult. Cărţile biblio­
tecii, ce se ridică la pesie 8.000 de deosebii de către peiriieni.
volume, au atras zeci şi suie de
tineri şi ulrslnici.
DELEGAŢIA
Vineri 7 martie 1958
Î3ZSB5KI
mentul oţelarilor. Laminatorii
combinatului au laminat în me­
die zilnic peste plan 35,3 tone
oţel în loc de 24 tone cît este
prevăzut în angajament.
îmbunătăţind indicele de uti­
lizare a cuptoarelor şi a maşi­
nilor de şarjat, colectivul uzi­
nei cocso-chimice din combinat
a produs şi livrat furnalelor în
luna februarie cu 2.200 tone
cocs mai mult decît era plani­
ficat.
A. ZAHARIA
O raţionalizare importantă
VULCAN (de la subredacţia
noastră voluntară). Un subiect
mult discutat in cadrul consfă­
tuirilor de producţie de la mina
Vulcan, l-a constituit lipsa bur-
ghiilor de 22 mm. pentru mi­
neri. Această lipsă de otel exa-
gonal care se procură din im­
port, nu a fost lăsată să cons­
tituie un motiv in nerealizarea
sarcinilor de plan.
Tovarăşul inginer Ioan Sa-
preună cu Ioan Venczel, meca­
nicul sectorului, au găsit solu­
ţia. Burghiile vechi care nu au
mai putut fi folosite din cauză
că erau prea scurte, au fost tă­
iate in două sau trei bucăţi,
după lungim ea.lor. La o buca­
a lui Coloman Holaraş, miner frun­
apoi multe altele.
II siunea minerilor
peiriieni pentru lu­
mea cărţilor, pasiu­
ne consemnaiă in
cele peste 304 fişe,
o pionieră cu zu­
lufi inmănunchiaţi
de o fonda ro­
şie, îşi alese şi ea două c ă rţi: nDes­
pre copilărie" şi „Drumul lui lo m ţ".
IV-a şi avea fişa 101.
— După masă se ţine seara lite­
rară? — întrebă ea — înainte de .
a pleca.
— Da, se va ţine recenzia cărţii
„Tinăra gardă" — primi răspunsul.
Prin recenzii, prezentări de cărţi,
discuţii organizate pe marginea vo­
lumelor apărute, minerii sint atraşi,
se deprind cu gustul citiiului şi ast­
fel cunosc din ce in ce mai mult bo­
găţia problemelor de viaţă oglindite
in pagini.
In fiecare joi după-amiază la
cenzii, se citesc fragmente din lu­
Numărul participanţilor la aceste
problemele de cultură pe care cartea
le oferă tuturor celor ce-i parcurg
paginile,1 d n t privite ca an interes
D. 10NAŞCU
corespondent
-V-' v/W
4 pagini 20 bani
iwmuHmms&naaBBam
întăresc prin fapte votul
dat candidaţilor F. D. F.
ANINOASA (de Ia subredac-
ţia noastră voluntară). însufleţiţi
de realizările obţinute în întîni-
pinarea alegerilor de la 2 mar­
tie, minerii de la exploatarea
Aninoasa au început lucrul ho-
tărîţi de a înscrie noi succese.
In prima zi de lucru după cc
şi-au dat votul candidaţilor
F.D.P., minerii din brigada tî-
nărului Mujnoi Nicolae, din sec­
torul I al minei, au hotărît să
muncească şi mai spornic.
tă de ţeavă de un metru, a
fost sudat la ambele capete cite
o bucată din acest burghiu lung
de 30—35 cm. Trecindu-se la
lucru cu aceste burghie, s-a
constatat că sint foarte practi­
ce. Pe lingă că sint uşoare la
lucru, baterea găurilor se face
mai repede faţă de burghiile de
25 mm., care sint mai grele.
Această raţionalizare a dus
la întrebuinţarea burghiilor
folosite. Burghiile sint folosite
in momentul de faţă de grupele
de la înaintări in piatră condu­
se de tov.. Rudolf Karacsonyi,
Ioan durea şi altele, unde se
foloseau burghie din oţel vidia.
LUCA DUMITRU
tva” V7? vryw ş ţ
| Odată cu noile blocuri şi locuinţ-
| muncitoreşti, pentru apărarea sănă- J
i lăţii oamenilor muncii, s—e c--o-n--s-
t truiesc staţionare, dispensare, poli-
| clinici şi spitale, înzestrate cu a- ¦
| paratură medicală modernă.
T In clişeu : staţionarul medical
al uzinei „Victoria" din Călan.
in aceste z ile
Prin satele regiunii
noasii e
Extinderea electrificării
şi radioficării
Una din dorinţele cetăţenilor
din satul Vurpăr, comuna Vinţu
de Jos, era aceea de a se exlin
de reţeaua de electrificare şi ra-
dioficare. Tovarăşii Ioan Paştiu
şi Ioan Sărăcsăian, deputaţi, au
mobilizat cetăţenii la realizarea
acestor dorinţe ale lor. Astfel,
reţeaua electrică şi de radiofica- voluntară şi cu fonduri din au-
( re s-a extins pe încă 400 metri. toimpunere.
Cu acest prilej încă 5 gospodă­
rii şi-au introdus lumina elec­
trică în case.
V. HÂRMÂNEANU
corespondent Prin munca cetăţenilor
O mică centrală electrică
In întîmpinarea zilei de 2
martie, ziua alegerilor de depu­
taţi în sfaturile populare, cetă­
ţenii din comuna Glopotiva, ra­
ionul Haţeg, au dat în folosin­
ţă o mică centrală electrică. In
casele multor cetăţeni a luat
astfel locul lămpilor cu petrol,
becul electric.
O contribuţie însemnată la
construirea şi montarea uzinei
şi a reţelei electrice a adus-o
colectivul de muncă de la I.G.O.
Haţeg şi cetăţenii din comună
din rîndul cărora s-au evidenţi­
at tovarăşii Adalbert Gonareo.
Ioan Păfruc, Umberfo Bu’ţi.
Marcu Stoia şi alţii.
In luna februarie, aplicind ini­
ţiativa lui Tucaciuc, ei au ob­
ţinut cel mai mare randament
pe exploatare: 1,800 tone de
cărbune peste pian în fiecare zi,
de fiecare om.
Munca entuziastă din primul
schimb al zilei de 3 martie a
făcut ca minerii din brigada lui
Mujnoi să-şi întreacă planul pri­
mului schimb cu 51 tone de
cărbune.
In primul schimb din ziua ur­
mătoare — 4 martie — majori­
tatea brigăzilor de la mina Ani­
noasa şi-au întrecut sarcinile de
lucru planificate. La ora 14,
dispecerul minei a înscris în
cartea de producţie o depăşire
a preliminarului în schimbul I
de 136 tone cărbune. 3 sec­
toare miniere — sectoarele 2, 3
şi 4 — au contribuit din plin la
obţinerea succesului în primul
schimb al zilei de 4 martie.
LUCIA LIC1U
Persflru continua c re ş te re
a producfîei
LUPENI (de ia subredacţia
noastră voluntară). La consfă­
tuirea de producţie ce a avut
loc cu cîtva timp în urmă la ex­
ploatarea minieră Lupeni, după
ce tov. Iosif Ledrer, directorul sud, au îmbrăţişat iniţiativa mi­
minei, a făcut bilanţul realizări­ nerului Tucaciuc din Aninoasa.
lor de pînă atunci, mai mulţi
mineri au luat cuvîntu] venind
cu propuneri concrete privind
îmbunătăţirea procesului de pro­
ducţie la mină._
Tov. Francisc Glovicska, mă­
surător de gaze, a propus ca
vagonetele goale care se găsesc
stricate sau răsturnate prin mi­
nă, să fie puse imediat în func­
ţie, arătînd că un singur vago-
net scos din folosinţă aduce zil­
nic o pierdere de producţie de
3 tone cărbune. De asemenea, a
propus ca materialul fîeros ne-
trebuincios, să fie scos din mi­
nă, pentru a nu slînjeni mişcă­
rile minerilor.
In ce priveşte aprovizionarea
sectoarelor cu vagonele goale,
s-a propus pentru justa reparti­
zare a lor, ca la fieca-re sector
i existe un tovarăş care să s<
ocupe exclusiv de această pro­
blemă.
S-a aprins becul electric
în satul CURECHl
La 1 martie, în satul Curechi,
comuna Bucureşci, raionul Brad,
au fost terminate lucrările de
i ’ectrificare a satului. Primul
bec electric s-a aprins la secţia
de votare de aici.
Electrificarea satului a fost fă­
cută de cetăţeni prin muncă
NICOLAF. BEŞI.il!
V. BOLŢ
corespondenţi
Mai mulţi cetăţeni din satul
Roşcani, raionul Ilia, şi-au ma­ tori, convorbiri, sanitare şi con­
nifestat dorinţa de a se repa­
ra drumul de acces dintre Roş­
cani şi Dobra. La îndemnul de­
putatului Alexandru Hatăr, nu­
mai într-’o singură zi au fost mo­ luat hotărirea de a crea grupe
bilizaţi 16 cetăţeni care au trans­ sanitare de circumscripţie. Ast­
portat peste 20 m. c. pietriş.
Pînă acum au fost reparaţi
200 m. de drum. Fruntaşi în a-
ceastă acţiune au fost cetăţenii
Ioan Ursu, Gheorghe Andreşesc, să se formeze această grupă,
Ioan Selejan, Mihuţ Roman şi
alţii. -
IOAN GHEORGîii
corespondent i gospodine din acest sat s-a for­
guvernamentală a R.P.R.
a pheaf spre india
Joi dimineafă ă părăsit Capitala
plecind spre New-Deihi, tovarăşul Chi-
vu Stoica, preşedintele Consiliului de
(Miniştri al Republicii Populare Ro-
mîne, însoţit de tovarăşii Eutiii lîod-
năraş, vicepreşedinte al Consiliului de
Miniştri, şi Avram Bunaciu, minis­
trul Afacerilor Externe, care vor face
o vizită de prietenio în Republica In­
dia, la invitaţia primului ministru şi
a guvernului indian.
Tovarăşii Chivu Stoica, Emil Bodnă-
raş şi Avram Bunaciu, vor face de a-
semenea vizite de prietenie în Re­
publica Populară Chineză, Uniunea
Binnană, Republica Democrată Viet­
nam, Republica Populară Democrată
Coreeană şi Republica Populară Mon­
golă, Ia invitaţia primilor miniştri şi
guvernelor acestor ţări.
La plecare, pe aeroport, se aflau
tovarăşii: Gheorghe Gheorghiu-Dej,
Gheorghe Apostol, Petre Borilă, Nico­
lae Ceauşescu, Alexandru Drăghici,
Alexandru Moghioroş, Constantin Pir-
vulescu, Dumitru Coiiu, general colo­
nei Leontin Săiăjan, Ştefan Voitec, Ion
Gheorghe Maurer, Jănos Fazekaş, VIa-
diinir Gheorghiu, Al. Bîriădeanu, A.
Joja, Anton Moisescu, acad. M. Ra-
lea, Gh. Stoica, Petre Cosfache, minis­
tru pentru problemele organelor loca­
le ale administraţiei de stat, Gh. Di-
aconescu, ministrul Justiţiei, M. Flo-
rescu, ministrul Industriei Petrolului şi
Chimiei, Gh. Gaston Marin, preşedin­
tele Comitetului de stat al planifică­
rii, Gh. Hossu, ministrul Construcţiilor
şi Materialelor de Construcţii, dr. V.
Marinescu, ministrul Sănătăţii şi Pre­
vederilor Sociale, A. Vijoli, ministrul
Finanţelor, Aurel Măinăşan, adjunct
al ministrului Afacerilor Externe, con­
ducători ai instituţiilor centrale, ai
organizaţiilor obşteşti, generali, ofiţeri faţă, de a mări şeptelu! de animale şi de a întări disciplina
superiori ai forţelor armate, ziarişti ro-
mîni şi străini.
Au fost de faţS membri ai corpului
diplomatic.
de cărbune
In aceeaşi consfătuire, mai
mulţi şefi de brigăzi, printre care
Ioan Popa de la sectorul II şi
Avram Doţiu de la sectorul V
ADOLF PALIEVICl
In întîm pinarea zilei de 8 M artie
Cu angajamentele îndeplinite
La Deva
Comitetul de femei din ora­
şul Deva s-a angajat ca în
cinstea zilei de 8 Martie să an­
treneze femeile din oraş la di­
ferite munci voluntare privind
curăţenia străzilor, deschiderea
de noi cursuri de croitorie,
cercuri de citit etc.
Acest angajament a devenii
realitate. Astfel, cu sprijinul
celor 54 comisii de femei din
oraşul Deva s-a reuşit ca pînă
acum să se organizeze încă 15
cercuri de citit, 3 cursuri de croi
şi un concurs pentru lucru de
mină. De asemenea, un mare
număr de gospodine şi-au ame­
najat răsadniţe proprii.
F. OPREA corespondent
Un comitet de femei activ
HUNEDOARA (de la subre­ comisia de femei a fost ajutată
dacţia noastră voluntară) Comi­ să formeze cele patru brigăzi
tetul de femei de pe lîngă Sfatul de bună deservire la sortatul
popular al oraşului Hunedoara, materialelor şi patru brigăzi
în întîmpinarea zilei de 8 Martie, temporare la sortarea cocsului
desfăşoară o activitate rodnică, de la uzina cocsochimică.
sprijinind o serie de acţiuni ob­
şteşti şi de producţie. Astfel, au
fost formate 27 cercuri de citit
la fabrica de pline şi cooperati­
va „Drum nou“ şi s-au efectu­
at 220 ore de muncă voluntară
la curăţitul străzilor. De aseme­
nea, în Combinatul siderurgic.
Grupa sanitară a femeilor din B alşa
Pină in prezent, in mediul mat o grupa sanitară închega­
rural s-au folosit cele mai dife­ tă.
rite forme de instruire pe linie In urma eforturilor demne
de Cruce roşie cum sint: cursuri de laudă, depuse de îndrumăto­
„G.P.A.S.", „l\G.P.A.S.“, cursuri rul tehnic, dr. Aurel Ordeanu,
sanitare pentru ţăranii munci­ ajutat de felcera Elisaheta Stan-
ferinţe. Odată cu sfîrşitut anu­
lui 1957, pentru o cit mai bu­
nă organizare a muncii de Cruce
roşie care să dea rezuEate, con­
ducerea acestei organizaţii a
fel, a luat fiin fă 'şi grupa sani­
tară — prima formaţie sani­
tară închegată — a circum­
scripţiei sanitare Ba!şa.
Nu a fost chiar atit de uşor
insă, prin munca depusă de per­
sonalul sanitar al circumscrip­
ţiei Balşa şi cu sprijinul a J>es-
te 20 'dintre cele mai conştiente
La secţia bobinaj a Filatu rii Lupeni, printre fruntaşe, de-
păşindu-şi în medie norma zii nică cu 50—55 la sută, se nu­
mără şi tov. Ana Rusu. Clişeul nostru o înfăţişează sortind
bobinele cu fire de mătase, du pă calitatea lor.
Foto: I. TEREK
CHEMARE
Către toate gospodăriile
agricole colective din regiune
ir
Gospodăriile agricole colcclive din regiunea noastră au po­
sibilităţi multiple de a realiza şi chiar depăşi obiectivele prevă­
zute în planul de producţie.
Cu scopul de a obţine recolte sporite la unitatea de supra­
în muncă, membrii gospodăriei colective din Miercurea, raio­
nul Sebeş cheamă la întrecere toate gospodăriile agricole colec­
tive din regiune cu următoarele obiective :
— executarea însămînţărilor de primăvară să se facă în cele
mai bune condiţiuni agrotehnice şi să se termine cu 5 zile îna­
inte de data stabilită de către organele agricole.
— sectorul zootehnic să crească în acest an cu cel puţin
10 vaci de lapte, 10 scroafe şi 60 o i;
— să se depăşească producţia planificată la grîu cu 20 Ia
sută, la porumb cu 35 Ia sută, la sfecla de zahăr cu 10 la
sută şi la tutun cu 5 Ia sută ;
— să se asigure o participare la muncă de sută la sută a
colectiviştilor în perioadele agricole de vîrf şi să se respecte cu
stricteţe coi" menta brigăzilor şl echipelor;
— să se gospodărească cil mai bine avutul obştesc şi să
sc înlăture risipele ;
— în fiecare trimestru să se repartizeze membrilor avan­
suri băneşti în sumă de cel puţin 5 lei la zi-muncă;
— fondul de bază al gospodăriei să crească cu cel puţin ^
15 la sută din totalul veniturilor băneşti. i
Organizaţia de bază P.M.R. Consiliul de
!ti raionul Alba femei din cadrul gospodăriei a-
gricole colective a antrenat co­
Şi femeile din raionul Alba lectivistele la confecţionarea ro-
şi-au luat angajamente frumoa­ gojinelor necesare pentru adâ-
se in cinstea zilei, de 8 Martie. postirea răsadniţelor.
Datorită activităţii intense des­
făşurate, angajamentele sint a- In cadrul campaniei electorale
cum realizate. De pildă, in co­ peste 400 de femei din raionul
muna Vinţu de Jos comitetul Alba au dus munca de agitaţie
femeilor a organizat şi deschis în cadrul circumscripţiilor e-
un curs de croitorie Ia care lectorate. In oraşul Alba Iutia
participă an număr de 50 gospo­ comisia de femei din circum­
dine. De asemenea, au fost reac- scripţia nr. 8 a organizat un
tivizate cele 11 cercuri de citit. cerc de citit şi o bibliotecă de
casă, iar in circumscripţiile nr.
In această direcţie un aport 22 şi 23 femeile au confecţionat
deosebit l-a adus tov. Maria prin muncă voluntară peste 50
de jucării pentru casa copilu­
Dragosin. In comuna Teiuş, co­
mitetul de femei a deschis un lui din oraş.
curs de croitorie şi altul de ar­ E. GUGA
tă culinară. Tot aici comisia de
corespondent
Din rîndul celor mai active
participante la aceste acţiuni a-
mintim pe tovarăşele Elena Re-<
jeb, Florica Mărunţel, Natalia
Luca şi Elisaheta Bochi.
GH. MAR1NOV1C!
Colectiviştii din Ostrov
Sub îndrumarea comitetului contractează însemnate
orăşenesc al femeilor s-au făcut
şi alte lucrări folositoare. De cantităţi de produse
pildă, pentru a se obţine pui de
găină de rasă, în vederea spo­ Pe zi ce trece colectiviştii din
ririi numărului de păsări, gospo­ Ostrov, raionul Haţeg, vînd sta­
dinele au pus pină acum 35 de tului cantităţi tot mai însemnate
cloşte. de produse şi animale.
Pînă în prezent ei au con­
tractat pentru a vinde statului
50 de miei, 7 vaci 1000 kg.
brînză, urmînd ca in zilele a-
cestea să mai contracteze 1.500
kg. secară şi 2.000 kg. griu.
La cooperativa din sat cetăţe­
nii au vîndut în zilele trecute
cantitatea de 527 kg. grîu şi
secară, iar la centrul de recep-
ţionare ă laptelui s-au predat
aproape 3 000 kg. lapte dîn cele
4.000 kg. contractate.
Pe baza bonurilor primite în
urma predării către stat a pro­
cu, astăzi funcţionează in Balşa duselor contractate, colectiviştii
o grupă sanitară care şi-a în­ vor cumpăra în curind un auto­
ceput activitatea in 5 ianuarie camion, cu ajutorul căruia îşi
a.c.-, parcurgînd un număr de vor uşura simţitor munca şi vor
peste 50 de lecţii. realiza însemnate venituri bă­
Datorită lecţiilor atrăgătoare neşti'.
şi materialului didactic, echi­
pierele participă cu multă dra­ BEŞLI0 NICOLAE
goste la cursurile' organizate, corespondent
aceasta dovedind-o frecvenţa de
98 la sută. In munca de însu­
şire a cunoştinţelor predate,
s-au 'distins ca cele mai bine
pregătite echipierele Ana Mi­
huţ, Florlta (cazan, Maria Tăn-
dău şi comandanta grupei Lu-
dovica Triita.
MARIAN CAZAN
corespondent