Page 25 - 1958-03
P. 25
Nr. 1002 DRUMUL SOCIALISMULUI PdL. 3
VIAŢA DE PARTID înfloreşte colectiva Brigadă tinereţii
Se acorda atenţia cuvenită Cine străbate distanţa Deva— oglinda. Şi aceasta In tot tim rele locuinţelor. Al să vezi a-
învăţămîntului de partid Sint numai opt la număr. Opt Ani insistat mai mult cu ere?
Orăştie, pe şoseaua asfaltată, pul. poi camere mobilate cu mobilă tineri inimoşi, băieji şi fete, au ionul pe aceste triunghiuri as*
are ocazia să observe o aşe Citind aceste rinduri, citito combinată, covoare scumpe, ta format o brigadă de tineret. cuţite. De data aceasta a inter
rul poate o să sp u n ă: „bine, blouri in ulei şi alte obiecte de Apoi s-au apucat serios de trea venit secretarul.
Invăţînd din experienţa ani miţi în rîndurile candidaţilor de zare rurală, care în anii puterii
lor trecuţi, organizaţia de ba partid. Păşind în familia comu populare a primit înfăţişarea u- bine, şi-or fi făcînd colectiviş valoare, care dovedesc nu nu bă. La început a fost mai greu. — In zilele cind se schimbă
ză C. F. R. mişcare-CoşIariu a niştilor, tov. loan Ciortea, Iuliu nei artere de oraş provincial.
depus în acest an o muncă mai Medrea, Victor Cîmpeanu, Du Este vorba de satul Spini, care- tii din Spini construcţii, dar a- mai nivelul ridicat de viaţă al De, ca orice început.-N-a durat produsul de turnat, rezultatela
temeinică pentru încadrarea mitru Ciortea, loan Barbu, Au şi prelungeşte casele îngrijite
membrilor de partid, a candi rel Crişan şi Simion Radu se de-a lungul şoselei. tunci cum rămîne cu veniturile colectiviştilor, ci şi simţul de mult pină ce s-au unit forţele. sint mai slabe. Pină se fao
daţilor şi a unor muncitori din achită acum mult mai bine de
activul fără de partid în diferi sarcinile profesionale, situîndu- La miazăzi se întinde şirul lor ?“ frumos al lor, năzuinţa lor în Şi de atunci, treaba merge bine. schimbările, pină se acomodea
te forme de învăţămînt, ţinînd se în permanenţă printre frun dealurilor acoperite cu păduri,
seama de preferinţa şi de pre taşii în producţie. iar la miazănoapte se întinde Să dăm citeva exemple şi In spre mai bine. Asta e impresia tuturor. Dar să ză cu noile produse-, trece timp.
gătirea politică şi culturală a lunca fără haturi — perimetrul legătură cu veniturile colecti Cu toate că satul întreg este
acestora. In activitatea cercurilor şi gospodăriei colective „Griviţa viştilor pentru ca totul să fie oedem ce spun băieţii. Rezultatele erau clare şi con
cursurilor de învăţămînt se mai Roşie". clar. Ripoşan Achim a dus a- radioficat, totuşi la a doua sau
Paralel cu aceasta, organiza manifestă însă şi unele neajun casă din colectivă in toamna a- cel mult la a treia casă vei pu Ne-am apropiat încet către vingătoare. Mai trebuia ceva :
ţia de bază s-a îngrijit de se suri. In unele cazuri participa Deşi satul Spini s-a bucurat nului 1957, 3.286 kg. griu, 6.700 tea admira şi cite un aparat de
lecţionarea celor mai corespun rea la discuţii în cadrul convor în trecut de unele privilegii de kg. porumb, 5.000 kg. furaje, radio din cele mai moderne ti mijlocul halei de turnatorie a cum de reuşesc aceşti tineri să
zători muncitori sau tehnicieni, birilor este slabă, iar frecvenţa, terminate de poziţia sa, totuşi 2.484 lei şi însemnate cantităţi puri. Din cele mai multe case
încredinţîndu-le sarcina de a mai ales la cercul de studiere el n-a avut posibilitatea să se sobele de tuci au dispărut, iar uzinei „Victoria“ Călan. Aici ajungă la aceste rezultate'? A-
conduce învăţămîntul şi contro- a Istoriei P.M.R., nu este întot dezvolte atît de mult şi de sur de alte produse. Ripoşan Petru in locul lor au apărut elegan
lîndu-i apoi, periodic, asupra fe deauna cea mai bună. Unii din prinzător ca in anii puterii a primit de asemenea pentru tele sobe de teracotă. lucrează brigada de tineret. De tunci, Vasile Moldovan a renun
lului cum se achită de această tre cursanţi ca Emil Alexandru, populare şi nici locuitorii săi munca depusă in colectivă 2.890
sarcină. Rezultatul preocupării Gheorghe Arion, Silagy Sigis- n-au cunoscut belşug în casele kg. griu, 6.000 kg. porumb, Cred că nu e cazul să mai fapt e greşit spus. S-ar înţele ţat puţin la timpul preţios şi
permanente faţă de buna desfă mund obişnuiesc să lipsească lor ca incepind din anul 1956, 4.500 kg. furaje, 2.940 lei şi al stăruim şi asupra altor aspecte
şurare a învăţămîntului de par de la unele expuneri din mo cind a luat fiinţă gospodăria co care oglindesc viaţa nouă şi îm ge că la turnătorie există o'sin a povestit întreaga istorie a bri
tid s-a putut vedea recent cu tive cu lotul neîntemeiate. Ana- lectivă. Oamenii din acest sat te produse, Ghinea loan a primit belşugată a colectiviştilor din
prilejui analizării acestei proble lizînd cauzele care au determi sint harnici şi pricepuţi. Ei 2.560 kg. griu, 4.400 kg. po Spini. gură brigadă de acest fel. Dar, găzii.
me de către organizaţia de bază. nat o astfel de situaţie, biroul ştiu să deosebească întotdeauna
S-a constatat atunci că cele patru organizaţiei de bază a ajuns la binele de rău, ceea ce e înain tiu, sint mai multe. Totuşi tre — In luna ianuarie a. anului
cercuri şi cursuri de ipvăţă- concluzia că în primul rînd ele tat de ceea ce e înapoiat. Cind
mînt au înregistrat de la în se datoresc faptului că nu toţi comuniştii din sat au spus că buie să fie una mai bună decit acesta mi-a venit o idee: să
ceputul anului unele rezultate cursanţii privesc cu simţ de răs pentru ţărănimea muncitoare,
bune: expunerile prezentate de pundere datoria lor de a-şi ri calea cea mai justă este calea cele bune. Un expert în ale tur ne stringem mai mulţi tineri şi
propagandişti sini bine întocmi gospodăriei colective, apoi nu
te, legate de viaţă, de preocu dica necontenit nivelul politic numai citeva familii, ci 85 la nătoriei poate că ar fi făcut pe să formăm o brigadă. După cite
pările oamenilor, de sarcinile
întreprinderii. Trebuie remarcat şi profesional, că uneori nu toţi sută din familiile satului au toc o distincţie după ce, bine am aflat, problema aceasta îl
faptul că la întocmirea refera pornit pe această cale, cu toată
telor, cei care au sarcina să le propagandiştii au reuşit să fo înţeles, ar fi asistat la felul cum. jrăminta şi pe tov. Simionescu.
expună, folosesc ca materia! bi încrederea.
bliografic, înafara celui indicat, losească cele mai bune metode rumb, 4.300 kg. furaje, 2.012 Să cerem acum părerea colec lucrează fiecare om în parte din Ne-am gindit mai intii pe cine
şi materiale apărute în diferite Munca în gospodăria colec
broşuri de specialitate din de muncă pentru atragerea tu lei etc. Roman loan a dus şi el tiviştilor. Iată ce ne spune de întreaga hală. Noi a trebuit în să alegem. Ne trebuiau băieţi
(J.R.S.S., cum ar fi de pildă, tivă este frumoasă şi plină de
broşura „Din experienţa muncii turor cursanţilor la discuţii. acasă 2.715 kg. griu, 5.400 kg. exemplu Rusu Dumitru: — „Am să să ne adresăm tov. Mihai care să nu ne facă de ruşine.
politice de masă la calea fera roade, pe deasupra este şi a-
tă", culegere de articole tradu Aceste probleme au constituit porumb, 4.580 kg. furaje, 2.172 muncit mult şi in trecut, dar nu Knebel, secretarul organizaţiei Dănilă Horvath şi alţii au fost
se din „Gudoc” (ziarul ferovia trăgătoare. Colectiviştii reuşesc
rilor sovietici) etc. Acestea a- de fapt obiectul unor vii dis lei şi alte produse. Exemple de mă bucuram de o viaţă îmbel de bază U.T.M., care a dat cite de acord imediat cind au au
jută pe propagandişti să îmbo să obţină recolte mari, mult
găţească expunerile cu metodele cuţii în cadrul adunării gene acestea pot fi date multe. Nici şugată fiindcă o mare parte din va explicaţii. zit despre ce este vorba. Mai
folosite de feroviarii sovietici şi mai mari ca atunci cind erau
să le împărtăşească feroviarilor rale a organizaţiei de bază ce un colectivist care a muncit cu rochii muncii mele trebuia să — Avem multe brigăzi de ti greu a fost cu Eugenia Tomes-
noştri. In med deosebit astfel individuali. Ei au început să
de materiale sînt folosite la cer a avut loc. Şi după cum era fi hărnicie in colectivă nu spune meargă în hambarele bogătaşi neret — spunea tov. Knebel. cu şi T. Wilma. Spuneau că asta
cul de economie concretă unde schimbe chiar faţa satului. Cind
s-au discutat probleme privind resc, adunarea generală a adop că nu e mulţumit de ceea ce a lor pentru ca ¦aceştia să poată Una din cele mai bune este a- nu este lucru de glumă. Ga să te
asigurarea rulajului vagoanelor te opreşti in faţa sediului gos
de marfă, respectarea timpului tat măsuri menite să ducă la primit. Dimpotrivă, colectiviştii huzuri în bine. In anii puterii ceea condusă de Victor Simio- angajezi în asemenea treabă apoi
de staţionare a trenurilor etc. podăriei poţi să-ţi dai imediat
Cu prilejul expunerii lor, nume înlăturarea acestor neajunsuri. spun că aşa belşug n-au avut populare, viaţa noastră, a ţărani nescu, un tinăr de 19 ani. Dar trebuie să munceşti tot timpul
roşi cursanţi, printre care ing. seama că intr-adevăr colecti
loan lovănescu, acarul loan Bă- Au fost de asemenea prevăzute niciodată. lor muncitori, a luat o altă în mai bine să mergem le ei să-i bine, să nu lipseşti de la lu
losu şi alţii au făcut şi unele viştii din Spini au spirit de
propuneri preţioase. şi unele măsuri în legătură cu Nu sînt oare suficiente aceste făţişare. vedeţi cum lucrează. cru, însfirşit, să fii exemplu. Alt
huni gospodari. Dacă intri in
Bine îşi desfăşoară activita asigurarea participării tuturor exemple pentru ca cititorul să-şi Noi trăim din ce în ce mai Băieţii şi fetele munceau de fel te faci de ruşine. Aşa au
tea şi cercul de studiere a' Isto curtea lui largă, observi indată
riei P.M.R. condus de propa cursanţilor la expuneri şi con facă o imagine clară asupra ni bine. înainte de a fi colectivist zor. Nu bănuiau că peste puţin spus ia început. Tot ele insă,
gandistul loan Drăghici. Aju- noile construcţii: magazia pen
îind cursanţii în însuşirea ma vorbiri. velului de viaţă al colectivişti am început să-mi construiesc o timp vor fi „interogaţi". Toc după ce s-au gindit bine, au zis:
terialului, tov. loan Drăghici tru cereale, patului pentru po
poate vorbi acum despre mulţi Traducerea în fapt a acestor lor ?. casă. Am reuşit s-o termin mai cind îmi scosesem carnetul „Să alcătuim brigada noastră,
cursanţi ai cercului care s-au rumb, grajdul pentru animale,
dovedit nu numai fruntaşi în hotărîri va duce fără îndoială Şi dacă vorbim de nivelul de deabia după ce m-am în să-mi notez, secretarul îşi aduse a tinerilor". Aşa a luat fiinţă
producţie ci şi fruntaşi la în baia pentru oi şi altele. Despre viaţă al colectiviştilor, nu ne scris în colectivă. De doi ani,
văţătură. Şi activitatea cercului la o îmbunătăţire simţitoare a putem opri aci. Faptele ne o- de cind sînt colectivist, nu nu aminte că şeful de brigadă Vic brigada noastră. Ne-am pus in
de politică curentă şi a celui de ordine şi curăţenie nici nu mai bligă să mai arătăm încă mul mai că am reuşit să-mi termin
studierea statutului P.M.R., in activităţii cercurilor şi cursuri te aspecte interesante. Un nu casa, dar mi-am asigurat şi un tor Simionescu lipseşte. Vasile plan să dăm produse mai mul
care au fost încadraţi candidaţii măr de 5 familii de colectivişti trai pe care nici n-am îndrăz
de partid, este rodnică. şi-au clădit case noi, spaţioase nit să-l visez măcar vreodată11. Moldovan, locţiitorul, era parcă te şi de mai. bună calitate. Cred
în aceşti doi ani de la înfiin
Deşi au trecut doar cîleva Ca el spun şi ceilalţi colecti intrigat de faptul că nu i se cer că am reuşit pină in prezent.
luni de la deschiderea învăţă-
mîntului de partid, mulţi dintre lui lămuriri. Se uită nedumirit Secretul ? Sîntem toii tineri şi
cursanţi au cerut şi au fost pri-
un timp, apoi izbucni: de, tinereţea, mai ales aici la
fc g e rî în grupa
— Ce vrei să ştii despre bri turnătorie, işi spune cuvintul.
ţarea colectivei, alte 8 familii de vişti. Ca o dovadă că în gos gadă '? Apoi înţelegerea, îndeminarea,
colectivişti şi-au renovat case podăria colectivă viaţa e mai — Păi, felul cum munceşte, dragostea de muncă, ajută mult
le, alţii şi-au făcut fundamen frumoasă, e şi faptul că rezultate... la obţinerea unor succese fru
tul pentru a-şi construi locuin in adunarea generală a colec
— Ca să te convingi ,priveş moase.
ţe noi şi muiţi alţii au construit tiviştilor, ţinută în ziua de 24 te. Nu trebuie prea multe vor Brigada de tineret, după ce a
clădiri anexe—bucătării de vară, februarie a. c. au fost primite be. fost fotografiată, s-a apucat, din
grajd pentru vaci, şuri etc. incă trei fam'ilii şi anume: Pîr- — Bine, dar aş vrea să ştiu hou serios de treabă. Compo
vu loan, Chinciu Constantin şi mai multe. Rezultate, oamenii nenţii ei pierduseră citeva mi
Omota loan. Astfel, gospodăria
Dacă intri în locuinţa orică colectivă din Spini numără în care muncesc mai bine, greutăţi nute preţioase. Trebuiau recu
rui colectivist te impresionează prezent 69 familii, ceea ce re
plăcut zugrăveala modernă, pli etc. perate. La ora aceea, turnau
Vasile întinse mina şi arătă tuburi pentru şantierele de con
nă de lumină şi colorit, care prezintă peste 90 la sută din un grafic aşezat in perete. Li strucţii. Este mare nevoie de a-
împodobeşte nu numai pereţii numărul total* al familiilor din nia colorată indica depăşiri zil ceste piese. Ei îşi dau seama.
lor. poate fi vorba. Curtea, sediul, din interiorul camerelor ci şi sat. nice de peste <30 la sută. Exis Am privit din uşă către ei. Toţi
V. PIŢAN grajdul, magazia sînt curate ca pereţii coridoarelor şi exterioa- — Creşte şi înfloreşte colecti tau unele coboriri foarte rare in tineri, foarte tineri chiar. Dar
va noastră — spunea într-o zi dreptul cărora era scris: „înde cită- voinţă, cită ambiţie. Merită
tov. Ripoşan Viorel, secretarul plinit planul în proporţie de 105 să scrii despre e i..
organizaţiei de bază, iar mul
D IN P OŞ T A DE IE. RI ţumirea noastră este atît de Ia sută".
Noi construcţii ionul Orăştie, a depus o muncă nerea în circulaţie a autobusu mare incit nu are margini.
stăruitoare pentru încasarea im lui a mulţumit pe deplin cere El are multă dreptate. Gospo
De curînd, a avut loc în sa- pozitului pe întreg anul curent, rea justificată a locuitorilor Văii
titi Almaşul de mijloc, raionul precum şi a primelor de asigu Secaşului. dăria a crescut mult şi a înflo
Orăştie, adunarea populară pen rări A.D.A.S. rit in cei doi ani, iar pentru vii
tru votarea autoimpunerii pe a- IULIAN IONAŞ tor se deschid mari perspective
nul curent. Adunarea a hotărît Printre primii care şi-au plă corespondent de înflorire a ei. Posibilităţile
construirea unei şcoli de patru tit impozitele şi primele de a- de dezvoltare şi le creează co
ani şi a unui cămin cultural, sigurări A.D.A.S. se numără ce Activitate culturală lectiviştii înşişi. De curind ei
construcţii pentru care sînt pre tăţenii Nicoiae Şutău, Teofil rodnică au înfiinţat o fermă cu 172 de
gătite 54.000 bucăţi cărămizi. îancu, Simion Şutău şi alţii. oi. Ferma aceasta se va lărgi
Pentru conducerea lucrărilor s-a In satul Căbeşti, raionul Ilia, continuu aducînd gospodăriei
ales un comitet sătesc format ION BRA:\ echipa artistică a căminului cul mari venituri. Vor mai fi înfiin
din cei mai harnici gospodari. corespondent tural desfăşoară o bogată acti ţate fără îndoială şi alte ferme.
vitate culturală. De curînd, în In curînd va începe construcţia
PETRU CAŞOLEA Fapt îmbucurător faţa cetăţenilor din sat, a fost unui saivan pentru care mate
prezentat un program adecvat rialele au şi fost adunate. Cite
corespondent Acum citeva zile s-a pus în muncii de cooperativizare a a- nu se vor face în anii ce urmea
circulaţie pe traseul Sebeş-Ro- griculturii. ză în această colectivă ! Şi a-
Impozite încasate şia de Secaş, un autobus pentru tunci nu au oare dreptate colec
pe tot anul transportul călătorilor din acea TRAIAN JURCA tiviştii cind sp u n : „Creşte şi
înfloreşte colectiva noastră" !
Comitetul executiv ai Sfatului
sindicală a lucrătorilor popular al comunei Cioara, ra- stă parte a raionului Sebeş. Pu- corespondent M. MUNTEANU
din învăţămînt
Echipa artistică
Zilele acestea au avut loc în comu Pierderile rodului pomilor
na Streisîngeorgiu alegerile in gru fructiferi pot fi preîntîmpinate -O-<J>nj-> <L»><o> >•*
pa sindicală a lucrătorilor din invă- printr-o serie de lucrări. Unele
ţămînt. din acestea au scopul de a în- în satul Hărţăgani
lîrzia vegetaţia, altele de a a-
Din darea de seamă prezentată, pre păra florile şi fructele, abia le C E R C E T Ă T O R II Ş T IIN Ţ IFICI A U C U V IN T U L irige terenul ori de ctîe ori a- La începutul anului 1958, în satul
cum şi din discuţiile purtate a reie gate împotriva îngheţului. Pen meninţă bruma. Hărţăgani, a luat fiinţă o echipă ar
şit că, pe lingă unele succese obţinu tru a provoca întîrzierea vege Pomii roditori pot fi feriţi de îngheţurile tistică în programul căreia sînt cu
te de vechea conducere a grupei sin taţiei şi prin aceasta înlîrzie- şi I n e l e tin i de p r i o M I Tot ca o metodă de luptă con prinse : cîntece, dansuri, poezii şi piesa
dicale, în munca acesteia s-au mani rea înfloritului pomilor, se re tra brumelor tîrzii este şi aco de teatru „In vizită" de M. Davidog'u.
festat o serie de lipsuri. Aşa de pildă, comandă să se facă de urgen din TiTffă februarie a provocat Ing. MANUGHEV1CI EMANOIL, dă are ti explicaţie ştiinţifică perirea complectă a pomilor pi Cu acest program, echipa artistică din
nu au fost ţinute şedinţele sindicale ţă stropitul complect al pomi umflarea mugurilor la pomii prin faptul că strălucitul puter tici şi arbuştilor fructiferi în Hărţăgani a făcut mai multe depla
planificate şi nu a existat o suficien lor cu lapte de var. Varul are fructiferi, în special la piersici, directorul staţiuni! experimentale — nic al stelelor este provocat de nopţile cu brumă. sări în satele aparţinătoare comunei
tă preocupare pentru Irimiterea oame- proprietatea de a respinge raze caişi, cireşi, vişini şi migdali, Geoagiu radioacţiunile emanate de pă Băiţa.
rilor la odihnă. le solare. Astfel, pomul se în precum şi la o serie de arbuşti Mijloacele de luptă împotri
fructiferi. In această situaţie mu deasupra cu pămînt. G.dinezile mînt şi de scăderea bruscă a va îngheţurilor şi a brumelor Corul, condus de tov. Viorel Dami-
Din noua conducere a grupei sindi călzeşte mai puţin, iar seva gurii au o slabă rezistenţă la se fac de 1,50 m. lăţime şi de tîrzii sînt diferite. Pentru a pu an, a interpretat armonios cintecul
cale fac parte tov. Eva Somogyi, Va porneşte cu întîrziere. Concen temperaturi joase şi vătămarea 0,75 m. înălţime. La baza gră temperaturii, care se poate con tea lupta cu şi mai mult efect „Votăm pentru pace", apoi dansatorii
sile Rusu şi Maria Popovici. Ca de traţia soluţiei cu lapte de var lor se produce cu multă uşurin mezilor se pun crengi şi paie stata decuseară. In mod ştiinţi Împotriva lor este necesar să au prezentat „Brîul în opt", .Ţarina
legat la conferinţa sindicală raională va trebui să fie de 8-10 la sută, ţă. uscate, care dau posibilitatea să fic, pentru a şti cind cad bru mai cunoaştem şi altceva. In Abrudului", „Ţandura" şi alte dansuri
a fost ales tov. Ion Bădica. adică la 100 litri apă se pune pătrundă aerul şi prin aceasta regiunile unde brumele sînt specifice satului Hărţăgani.
8-10 kg. var. Scăderea temperaturii la 1-2 stimulează arderea. Un alt sis mele se folosesc anumite apa frecvente şi bîntuie primăvara
ION MARINESCU grade sub zero, în timpul în tem de aşezare a grămezilor rate. Cind cerul este senin sea tirziu, se recomandă să se cul GH. DUNA
corespondent Pentru ca soluţia de lapte de floritului pomilor este suficientă constă în înfigerea unui par în ra şi cind spre miezul nopţii se tive specii şi soiuri de pomi care corespondent
var să se lipească mai bine de pentru a nimici întregul rod. pămînt, iar la baza grămezii, se înfloresc cu întîrziere. Se ' -a e-
-«X »- ramurile pomului şi pentru ca Mai sensibile chiar ca florile aşează doi pari direct pe pă înregistrează o scădere a tem vita plantarea pomilor pL văile Pregati ri rodnice
ploile să nu o spele, se reco sînt fructele abia legate. Ele nu mînt. Peste ei şi în jurul paru peraturii la 1-1,5 grade sub ze joase unde îngheţurile şi brume
In turneu mandă să se adauge 200 gr. rezistă la o scădere a tempera lui înfipt în pămînt, se pun pa ro şi nu bate vin tul, bruma este' le tîrzii sînt frecvente. De obicei Pentru sărbătorirea zilei în care
la Bretea Romînă făina de griu plămădită cu apă turii de 1,5 grade sub zero. ie şi f>-'inze uscate, peste care inevitabilă înspre ziuă. In a- în aceste văi brumele lîrzii nro- şcoala medie din Brad va primi nu
călduţă şi fermentată timp de duc cele mai mari pagube. Dacă mele lui Avram îancu, elevii şcolii
Echipa artistică a căminului cultural 9 zile. Tot în acelaşi scop, este In anul acesta se anunţă un ceste cazuri, pe la miezul nop totuşi sîntem nevoiţi să plantăm fac intense pregătiri.
din satul Gănţaga, condusă de învă ţii, se aprind grămezile, toate pomi şi în aceste locuri, atunci
ţătoarea Ludmila Lupt/, a pregătit un deodată, sau în foarte scurt timp trebuie să căutăm specii şi so Pină acum au fost înfiinţate două
iuri de pomi cu tulpini înalte şi brigăzi cullural-arlisticc. Corul şi-a
cu înflorire prelungită. îmbogăţit repertoriu! cu cîntece n o i:
„In munţii Tebei", „Armele lancului",
Se indică plantarea pomilor „lăncii la Turda" şi altele. Echipa tea
frumos program artistic pe care l-a necesar să se adune în jurul rod bogat de fructe. Datoria fie se aşează apoi gunoiul sau alt una după alta. Arderea lor tre pe povîrnişurilc orientate spre trală pregăteşte o scenetă despre via
prezentat în ziua de 2 martie in comu pomilor cit mai multă zăpadă. cărui cultivator este să facă tot material, bine îndesat şi acope buie continuată şi după răsări vest şi sud-vest. Pe aceste pan ţa. luptele şi pribegia „Craiului mun
Pentru ca zăpada adunată în ju ce-i stă în putinţă pentru a a- rit cu pămînt jilav. Cind vrem tul soarelui timp de o oră.
na Bretea Romînă. te, scbimbărilfj de temperatură ţilor". Pentru scenetă au fost pină a-
Programul a cuprins piesele de rul pomilor să se topească cit sigura o înflorire normală a po să aprindem focul parii de jos Pe toată perioada cind bru nu se fac brusc, aşa cum se în- •um confecţionate numeroase decoruri
teatru „Aminte şi Pepelea", n Lucruri mai încet trebuie să fie îndesa milor şi pentru a-i apăra de e- se scot şi prin deschizătură se mele ameninţă este necesar ca tîmplă pe cele orientale înspre Cu ocazia decernării numelui de
de nimica”, dansuri, cîntece, poezii şi tă bine şi acoperită cu .paie, ventualele brume lîrzii. Cel mai dă foc. Găurile rămase în locul grămezile să fie refăcute. est. vram tancu şcolii din Brad, directorul
mono'.oage in legătură cu alegerile. pleavă, gunoi sau frunze. In a- eficace mijloc de apărare îm parilor permit arderea gunoiu şcolii, tov. Pândele Oncescu, va pre
cest fel, pămîntul din jurul po potriva brumelor tîrzii este fu lui, prin circulaţia aerului. Efectele brumelor mai pot fi Este de datoria fiecărui ingi zenta şi isiorictil şcolii.
Dintre artiştii amatori s-au eviden mului va fi menţinut rece şi se înlăturate şi prin stropiri cu ner şi tehnician agronom ca de
ţia t: Gheorghiţa Neag, Lucreţia Mun- va fntirzia circulaţia sevei. Cu mul. In acest scop, se foloseşte La un hectar de livadă sînt apă rece, aplicate imediaî ce ’a locul său de muncă să în Printre cei care s-au evidenţiat pină
leami, ţzidor Doncea, Iustin lonaşcu, rezultate mai mici, se poate fo bălegarul, paiele umede şi alte necesare 80-100 grămezi. In li temperatura a coborît sub zero drume îndeaproape pe cultiva acum în organizarea festivităţii, sînt
Ion Munteaiui, Alexandra Doncea, Ion losi şi o altă metodă: acoperirea materiale care, prin ardere, pro vezile bătrîne, fără goluri, sînt grade. De asemenea, efectele torii de pomi pentru a lua mă biv. Pa"de!e Oncescu. S. Olos, Emil
Băiescu, Aniţa Miinteanu şi Rafila pămînlului de sub pomi cu pa brumelor pot fi mult reduse cind surile corespunzătoare în ve Popa, Avram Rnţin, Zamfira Popa,
Stoicoi. ie. gunoi putred etc. duc mult fum. Acest material suficiente 70-75 grămezi. pămîntul de sub pomi este udat derea feririi pomilor de înghe Victor Chercioiu şi alţii.
proaspăt cu apa. Acolo unde ţuri şi as’guiării unei producţii
ACHIM NEAGU In regiunea noastră căldura trebuie de pe acum transportat In popor se obişnuieşte ca sînt pos'bilităţi este bine să se bogate de fructe. O. P.
corespondent corespondent
în livadă şi aşezat în grămezi bruma să se prevadă după
bine îndesate şi presărate pe sclipilul stelelor. Această meto
