Page 26 - 1958-03
P. 26
Pap. 4 b . s ciclism ului Nr. 1002
JmSm S
Ecouri la scrisoarea aillmale şUni » xtLtifri.ele sjfcjLpi. • julilmale şiiri •juttuwele ştiri Amestecul S.E.A.T.0.
iui Â. A. GROMÎKO In treburile interne
ale Indoneziei
JAPONiA cidentale de orice pretext pentru Scrisoarea de răspuns adresată Pentru salvarea vieţii MANILLA 6 (Agerpres). —
a renunţa la conferinţa la cel de N. S. Hruşciov d-nei A. Josef, patriotei algeriene Ojimila Buliired La 6 martie la Manilla s-a des
TOKIO 6 (Agerpres). - mai înalt nivel. chis^ consfătuirea şefilor militari
TĂSS anunţa : Opinia publica secretara Consiliului pentru interzicerea ai pactului S.E.A.T.O. In vede
japoneză a întîmpinat cu satis Ecourile, în cea mai mare par rea acestei consfătuiri, Pote Sa-
facţie noul pas al guvernului te favorabile, cu care propune armei nucleare din oraşul Twickenham Telegram ele adresate de F.D.I.F. rasin, secretarul general al
Uniunii Sovietice îndreptat spre rea sovietică a fost. întâmpinată secretarului genera! a! O.N.U., şi preşedintelui Franţei S.E.A.T.O. a sosit la Manilla.
convocarea crt mai rapidă a ri în presa mondială, scrie „Tribu (ANGLIA)
nei conferinţe la nivel înalt. ne", şi puternica mişcare pentru In legătură cu planurile mi
crearea unei zone denuolearizate ¦MOSCOVA 6 (Agerpres). — se proiectează amplasarea de BERLIN 6 (Agerpres). — c.ez să oprească ordinul de e- litare ale S.E.A.T.O., observa
Comentînd scrisoarea adresa în Europa centrală arată marea Secretariatul Federaţiei Demo xecuţie, căutaţi să obţineţi re
tă de A.A. Gromîko, ministrul popularitate a politicii sovietice TASS anunţă : „Oamenii de stat rampe pentru lansarea rachete crate Internaţionale a Femeilor zolvarea paşnică a problemei torii din Manilla menţionează
Afacerilor Externe al U.R.S.S., a dat publicităţii la 5 martie, algeriene. eventualitatea discutării situa
lui- Gh. Pineau, ministrul Aface de pace. ar putea să cadă fără greutate lor cu încărcătură terino nucle ţiei din Indonezia în Consiliul
rilor Externe al Franţei, ziarul telegramele trimise lui D. Ham- Federaţia Democrată Interna- S.E.A.T.O. Deoarece Insă discu
„Yorniuri" scrie că Uniunea So R. CEHOSLOVACA de acord, asupra încetării experi ară. marskjoeld, secretarul general ţoinală a Femeilor, se spune in tarea acestei probleme ar echi
vietică pune problema convocă al O.N.U. şi lui R. Coty, preşe telegrama adresată preşedinte vala evident cu un amestec în
rii conferinţei la cel mai inalt PRAGA 6 (Agerpres). In ar enţelor cu arma nucleară" —- N.S.Hruşciov arată că dacă dintele Republicii Franceze. In lui Republicii Franceze, vă chea treburile interne ale Indoneziei,
nivel pe o bază reală. Ziarul a- ticolul de fond întitulat „Un pas telegrama adresată lui D. mă in mod solemn să împiedi guvernul Filipinelor, căutînd să
r ă t ă ' că trebuie salutat acest important pe calea spre convo a declarat N.S. Hruşciov, prim- guvernul englez pune la dispo Hnmmarskjoeld se spune : caţi noi execuţii in Algeria. Fe se pună la adăpost, deoarece
pas al Uniunii Sovietice care carea unei conferinţe a şefilor meile din lumea întreagă, cutre este gazda sesiunii Consiliului
netezeşte calea spre slăbirea în de guverne" ziarul „Rude Pra- secretar al Comitetului Central ziţie teritoriul ţării sale pentru Federaţia Democrată Inter murate şi indignate de primej S.E.A.T.O., a anunţat miercuri
cordării internaţionale. naţională a Femeilor exprimă dia care o ameninţă pe Djamila că „nu va încuraja* prezenţa
vo“ din 5 martie scrie : al Partidului Comunist al Uniu arma nucleară îndreptată îm indignarea şi revolta femeilor conducătorilor insurgenţi din
•Pronunţîndu-se pentru convo Buhired, cer din nou cu insis Sumatra la Consiliul S.E.A.T.O.
carea unei conferinţe la cel mai Noul pas sovietic pe calea nii Sovietice, în răspunsul dat potriva Uniunii Sovietice, împo din lumea întreagă în legătură tenţă graţierea ei şi a tovarăşe S-a precizat că reb'elii nu tre
înalt nivel a conducătorilor de spre convocarea unei conferinţe d-nei A. Josef, secretara Consi triva populaţiei ei paşnice, în cu primejdia care ameninţă pe lor ei şi aşteaptă acest gest ca buie să ceară azil politic în Fi-
state din Apus şi Răsărit, ziarul a şefilor de guverne din ţările tinăra patriotă algeriană Dja- lipine. Cu toate acestea guver
„Asahi“ cheamă Statele Unite şi socialiste şi capitaliste a atras liului pentru interzicerea armei acest caz- este vorba nu de pla mila Buhired de a fi curînd e- un act de respect al drepturi nul filipinez a anunţat că îşi jjg-
Uniunea Sovietică să caute pe atenţia opiniei publice din în xecutată. In numele drepturilor lor omului care ar corespunde zervă dreptul de a invita pe
o ‘bază reală şi reciproc accep treaga lume. Acest pas, sublini nucleare din oraşul Twickenham nurile unui război obişnuit, ci omului, cerem intervenţia dvs.: sentimentelor şi tradiţiilor de insurgenţi în timpul Consiliului
tabilă calea spre realizarea u- ază ziarul, va grăbi simţitor pre insistaţi pe lingă guvernul fran- mocrate ale poporului francez. S.E.A.T.O. ceea ce este inter
nuî acord cu privire la asigura gătirea unei conferinţe la nivel (Middlesex, Anglia). de planuri de exterminarea oa pretat de observatorii politici
rea păcii generale. înalt. Răspunsul lui N. S. Hruşciov menilor paşnici. In legătură cu că Fiiipinele vor acţiona în a-
aceasta N.S. Hruşciov arată că cest fel dacă delegaţia ameri
Ziarul „Mainitzi“, încercând U.R.S.S. a dat din nou dova este publicat în numărul din lu Uniunea Sovietică va fi nevoită cană şi celelalte delegaţii occi
dă că promovează o .politică na martie al revistei „Mejdu- să ia măsuri preventive împotri dentale vor cere acest lucru.
să critice justeţea vederilor gu consecventă de pace şi de slăbi narodnaia Jizni".
re a încordării internaţionale, va primejdiei distrugerii oraşe Protestul femeilor sovietice
vernului sovietic în ce priveşte ceea ce doresc popoarelejdin în Guvernul sovietic, scrie N. S. lor paşnice ale Uniunii Sovieti
treaga lume. Hruşciov, propune să se exami ce .şi anume : „Noi vom fi nevo MOSCOVA 6 (Agerpres). — Profund impresionaţi de răz Cine sprijină pe dictatorii
ţelul1şi caracterul proiectatei neze problema încetării experi iţi să instalăm rachetele noastre In numele tuturor femeilor so boiul din Algeria, care face nu din Cuba, Paraguay
In propunerea sovietică, scrie enţelor cu arma nucleară la cu încărcătură atomică şi cu hi vietice Comitetul femeilor so meroase victime in rindul copii
conferinţe a miniştrilor Afaceri ziarul, se subliniază just că nu conferinţa conducătorilor de drogen, pentru a nu lăsa să fim vietice protestează cu vehemen lor, femeilor şi băfrînilor alge şi Republica Dominicană
mai acele probleme pot fi rezol state. Uniunea Sovietică a şi luaţi prin surprindere". Dacă U- ţă împotriva intenţiei autorită rieni, femeile sovietice cer re
lor Externe, consideră totuşi vate cu succes care oferă pers consimţit la încetarea imediată niunea Sovietică, scrie în conti ţilor franceze de a executa sen- zolvarea grabnică a problemei MONTEVIDEO 6 (Agerpres).
pective de înţelegere. a experienţelor. Acum este rîndul nuare N.S. Hruşciov va avea iinţa de condamnare la moar algeriene pe calea tratativelor — Ziarul brazilian „Imprensa
scrisoarea lui Gromîko „ca fiind guvernelor Marii Britanii şi pierderi colosale în urma atacu te a tinerei patriote algeriene. popular" relatează că la recen
Printre aceste probleme este S.U.A. După părerea noastră, lui, contraloviturile nimicitoare ta sesiune a Adunării legislati
demnă de atenţie întrucît nete în primul rînd problema creării arată N. S. Hruşciov, nu ar pre pot duce ca urmare a unui ast ** ve a statului Rio de Janeiro
unei zone denuclearizate in zenta o mare greutate să se fel de război la consecinţe şi (Brazilia) deputaţii A. Olivier
zeşte calea spre convocarea unei Europa centrală şi problema în cadă de acord şi in problema mai mari pentru insulele brita Âuforifăfile cofomalesfe franceze şi H. Bernardo au protestat îm
cetării experienţelor eu arma controlului, deoarece dat fiind nice. potriva faptului că State!'- Uni
conferinţe a conducătorilor de termonucleară. nivelul actual al ştiinţei, un ast cenfinwă acfiunsle tferonsfe te sprijină regimurile dictato
fel de control este pe deplin N.S.Hruşciov scrie despre nece riale în Republica Dominicana,
state la cel mai inalt nivel. Toate acestea insă nu trebuie realizabil şi poate garanta în sitatea demascării acelor oa împotriva p@ipy!afiei algeriene Paraguay şi Cuba. Cei doi de
legate de alte probleme, ca de deplinirea acordului de încetare meni care, fiind orbiţi de ură îm putaţi au arătat că sprijinind
R. D. GERMANA pildă rezolvarea problemei ger a experienţelor. potriva ideologiei sovietice, vor CAIRO 6 (Agerpres). — Ab- ucid pe acei care le opun rezis dictatura într-o serie de ţări ale
mane, deoarece reunificarea Ger să rezolve problemele ideologice del Halek Hasuna, secretarul ge tenţă. Americii Latine, S.U.A. caută
BERLIN 6 (Agerpres). — O- maniei este o problemă a ger încetarea experienţelor cu ar neral al Ligii ţărilor arabe, a să înrobească şi mai mult po
pinia publică din Republica De manilor înşişi — a celor două ma nucleară, subliniază N. S. nu pe calea convingerii şi a de trimis secretarului general al După cum se arată în tele poarele din aceste {ări în inte
mocrată Germană aprobă faptul Hruşciov, ar constitui o verigă monstrării superiorităţii unui sis O.N.U., Hammarskjoeld o tele gramă, aproximativ o sută de resul monopolurilor lor. „Ame
că Uniunea Sovietică a accep state germane. importantă în balanţa de măsuri, tem sau altuia, nu pe calea în gramă prin care protestează mii de algerieni au fost deja a- rica de nord, a arătat Bernardo,
tat convocarea unei conferinţe a căror realizări ar duce la în trecerii paşnice, ci pe calea răz împotriva atrocităţilor colonialiş lungaţi de pe pămînturile lor şi apără pe aceşti dictatori, le dau
a miniştrilor Afacerilor Externe Propunerile Uniunii Sovietice, cetarea cursei înarmărilor, la boiului. au rămas fără adăpost. Sute de bani şi arme pentru ca aceştia
pentru pregătirea conferinţei stabilirea încrederii necesare în tilor francezi faţă de locuitorii mii de algerieni sînt ameninţaţi să oprime popoarele".
şefilor de guverne. Noua iniţiati arată în încheiere ziarul, sînt de autorităţile franceze că vor
vă., a guvernului sovietic, scrie tre state, la înlăturarea unui Dacă popoarele vor cere gu din Algeria. In telegramă se a- fi alungaţi. „Toate acestea, se
ziarul „Neues Deutschland", do realiste, deoarece corespund do spune în telegramă, creează o
nou război. Organizarea unei vernelor lor, arată N.S. Hruş raiă că autorităţile franceze nu situaţie primejdioasă, care ame
vedeşte că Uniunea .Sovietică a rinţei popoarelor de a se rezol ninţă pacea în această regiune
conferinţe la nivel înalt, trebuie ciov, ca problemele internaţiona numai că alungă pe cetăţenii al a lumii".
fost gata întotdeauna să ducă va cele mai importante probleme
să aibă în acest domeniu rolul le actuale să fie rezolvate pe gerieni de pe pământurile lor
tratative. Propunerile ei apro internaţionale.
său pozitiv. cale paşnică şi nu pe calea răz şi îi fac să-şi piardă avutul, dar
pie într-o măsură conferinţa şe In încheiere ziarul subliniază
Oamenii sovietici, scrie N. S. boiului, să fie lichidat „războ
filor de guverne. că poporul cehoslovac salută
Hruşciov în scrisoarea sa de iul rece", să se dezvolte legătu
„Berliner Zeitung" caracteri noua iniţiativă sovietică, care
răspuns, înţeleg neliniştea en rile culturale, comerciale şi alte
zează noua iniţiativă a guvernu întăreşte speranţele în convoca
lui sovietic în. interesul păcii ca glezilor în legătură cu crearea legături între popoare, • atunci
rea unei conferinţe la nivel
un pas care lipseşte puterile oc- înalt. de noi tipuri de armă nucleară. pericolul războiului va fi pre
Această nelinişte, arată el, creş întâmpinat, se va întări încrede lumea capitalistă;
te şi datorită faptului că deasu rea între state. Conferinţa la ni
Declaraţia lui Ollenhauer pra Angliei zboară ziua şi noap vel înalt, subliniază încă odată Economia britanică în p ra p ! depresiunii economice
tea bombardiere cu ucigătoa- N. S. Hruşciov, ar constitui un
rea încărcătură, a bombelor ato pas important pentru crearea li LONDRA 6 (Agerpres). —
Implicaţiile conjuncturii eco
BONN 6 (Agerpres). — După necesar să se reducă la mini mice, iar pe insulele britanice nei astfel de situaţii. nomice nefavorabile din Statele clienjii Marii Britanii. Acest din Massachussets (S.U.A.),
Unite asupra economiei Euro fenomen va duce la restrânge care declară că, după părerea
cum transmite agenţia vest-ger- mum şi să se reglementeze grab ** ---- -------------------- — pei occidentale au început să rea comerţului internaţional, sa, situaţia economică din Sta
constituie un obiect de preocu ceea ce ar provoca o situaţie tele Unite se va agrava. „Dacă
mană DPA, luînd euvîntul la 5 nic problemele de procedură, Dezvoltarea aviafiei civile în U.R.S.S. pare constantă pentru cercurile gravă pentru industria şi bra în aprilie nu se va observa nici
martie în şedinţa comună a or care pot frîna pregătirea unei industriale şi comerciale din ţele de muncă din Marea Bri un semn de ameliorare, guver
Marea Britanic. tanie. nul se va vedea silit să recur
ganelor conducătoare ale Parti conferinţe Ia nivel înalt. MOSCOVA 6 (Agerpres). — reînnoit cu maşini cu motoare gă la măsuri mai riguroase",
dului soeial-democrat din Ger Preşedintele P.S.D.G. a cri TASS transmite: Ziarul „So- turboreactoare şi turbopropul Vorbind la Reading, Hugh Ziarul „Financial Times" scrie Samuelson specificînd că
mania, „preşedintele partidului vetskaia aviaţia" din 5 martie soare avînd o mare capacitate Rerver, preşedintele federaţiei scrie că „pe măsură ce depre ol nu împărtăşeşte părerea anu
Ollenhauer a declarat că în si ticat declaraţia secretarului de publică uh articol semnat de de încărcare, care vor putea zbu industriilor britanice, a evocat siunea economica americană se mitor economişti americani du
tuaţia . actuală poporul german stat american Dulles, potrivit că Pavel Jigarev, mareşal principal ra pe distanţe lungi fără escală, „profunda îngrijorare" ce dom va accentua, în aceeaşi măsu pă care momentul cel mai critic
reia ultimele propuneri sovieti al aviaţiei, în care se relevă vor avea o mare viteză şi vor neşte în Marea Britanie în le ră va creşte primejdia ca o ten
gătură cu situaţia economică. dinţă asemănătoare să se dez al depresiunii a trecut.
este extrem de interesat ca con ce sînt inacceptabile. In aceste că în următorii ani în Uniunea prezenta o mare siguranţă, iar „Mulţi se întreabă, a spus el, volte şi în afara Statelor Unite.
ferinţa şefilor de guverne din condiţii, a spus Ollenhauer, se Sovietică pasagerii vor călăto tarifele transporturilor de pasa dacă nu cumva ne aflăm deja De asemenea, cu cit mai serioa Pe de altă parte, guvernato
Est şi Vest să aibă loc cît mai creează impresia că în Occident rii în cea mai mare parte cu a- geri vor echivala cu costul unei în pragul depresiunii şi în spe să va fi depresiunea economică
curînd şi ca astfel să se facă un există forţe puternice, care vor vioanele. călătorii pe calea ferată în va cial ce se va întîmpla în Sta mondială, cu atit mai greu lc rul Băncii Angliei, Cobold, vor
pas înainte pe calea spre dezar să amine cît este posibil confe goane necapitonate. tele Unite. Cred că puţini din va fi americanilor să o ţină in
mare şi slăbirea încordării. Este rinţa la nivel înalt. In articol se arată că parcul In Uniunea Sovietică lungimea tre noi împărtăşesc, previziu bind la clubul bancherilor şi
de avioane al flotei aeriene ci liniilor de aviaţie de însemnătate nile optimiste ale preşedinte frîu pe a lor".
vile a Uniunii Sovietice va fi lui Eisenhower...". Referindu-se financiarilor britanici a subli
Acelaşi ziar publică un arti
unională şi locală a crescut a- niat că pentru a se „imuniza"
col intitulat „Depresiunea ame
! nul trecut faţă de anul 1940 de împotriva unei depresiuni eco
ricană se accentuează" de Paul
Sesiunea Comisiei economice O. N U două ori şi jumătate, iar volu nomice din afară, Marea Bri
mul total al transporturilor ae
riene în tone — km a crescut tanie trebuie să întreţină relaţii
pentru Asia şi Extremul orient în aceeaşi perioadă de 19 ori şi la unul din simptomele cele Samuelson, profesor de econo comerciale atit cu Vestul cît şi
mai alarmante ale conjuncturii mie la Institutul de tehnologie cu Estul.
bunătate. economice in lumea capitalistă, ,
In articol se arată că în U-
KUĂLÂ LUMPUR 6 (Ager teriile prime pe piaţa mondială mia S.U.A. şi care se extinde niunea Sovietică cresc pe an ce şi anume scăderea continuă a
asupra Europei occidentale, a a- trece liniile de însemnătate in preţurilor materiilor prime, Ber-
pres). —- TASS anunţă: La 5 şi condiţiile economice din Ame vut o puternică influenţă asu ternaţională şi că extinderea co ver a exprimat părerea că da
pra situaţiei economice din ţă municaţiilor aeriene internaţio că aceasta se va agrava sau va
martie în capitala Federaţiei ma- rica de Nord şi din Europa. El iile Asiei. El a vorbit de ase nale, va contribui la stabilirea persista timp îndelungat, ea va
menea despre neliniştea pe care unor legături culturale şi de a- avea repercursiuni serioase a-
laeze — oraşul Kuala Lumpur a declarat că organele economice o provoacă reducerea exportului faceri mai largi între popoarele supra puterii de cumpărare a
ţărilor asiatice şi sporirea im U.R.S.S. şi aie altor ţări din ţărilor producătoare de aseme
— s-a deschis cep de a XlV-a şi financiare ale O.N.U. trebuie portului în aceste ţări. lume. nea materii prime, care sînt şi
sesiune a comisiei economice să studieze posibilităţile unei Delegatul Japoniei şi-a expri SIMBATA 8 MARTIE 1058
mat neliniştea în legătură cu
OlN.U. pentru Asia şi Extremul mai mari stabilizări în domeniul influenţa fenomenelor de criză
din S.U.A, şi din ţările Europei
arieni (C.E.A.E.O.). La lucră activităţii economice internaţio occidentale asupra situaţiei eco SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
nomice a ţărilor Asiei. El a a-
rile sesiunii participă delegaţii nale. tras atenţia asupra înrăutăţirii DEVA: Trepte abrupte; PE- Moulin R ouge; BARU MARE: Urme
balanţei de plăţi a Japoniei şi a IROŞANI Legenda din Pole- pe zăpadă ; ILIA : Fedra ; ZLATNA :
din 23 de ţări, printre care din Arătînd în continuare ce im reducerii exportului japonez. z ia ; Mindrie; ALBA 1UL1A: Vultur 101 ; TEIUŞ : Camelia; APOL-
Discordia « ORÂŞT1E : Gînd înfloresc DU DE S U S : Bulevardul principal;
India, Birmania, Indonezia, portanţă are ajutorul străin pen Un viu interes a trezit dis Dezvoltarea industriei lalelele; S E B E Ş : Rîpa dracului: SIMERIA: Măgăruşul M agdei; LO-
cursul Iui Sab, ministrul de stat constructoare de maşini BRAD : Muzică cu bucluc ; HAŢEG : NEA: Doua victorii.
U.RiS.S., Pakistan, S.U.A., An tru ţările asiatice din zona al Comerţului şi Industriei şi
conducătorul delegaţiei indiene, a R. P. Bulgaria
glia, Franţa ete. Delegaţia C.E.A.E.O., Abdul Rahman şi-a
care a .vorbit despre eforturile
U.R.S.S. la cea de a XlV-a se exprimat părerea că pe viitor a-
Indiei în vederea dezvoltării e-
siune a C.E.A.E.O. este condu eesl ajutor va fi şi mai necesar. SOFIA 6 (Agerpres). — In cole, o uzină constructoare de
conomice planificate şi despre dustria constructoare de maşini vagoane, o uzină de maşini pen
să de K.P. Firiubin, locţiitor al Apoi a fost aprobată ordinea este o ramură nouă a economiei tru construcţii, o uzină pentru SELECŢIUN1 DIN PRO / RAMUL DE RADIO
problemele de care se loveşte în naţionale a R.P. Bulgaria. Iu construcţii şi reparaţii navale.
ministrului Afacerilor Externe al de zi a sesiunii. Sesiunea va 1944 producţia construcţiei de Programul 1: 6,15 Jocuri populare J5,30 Program interpretat de pianista
prezent economia Indiei. maşini reprezenta 0,28 la sută Anul acesta va fi dată în ex roinîneşti; 6,30 Muzică uşoară; 7,40 poloneză Barbara Bukowska; 16,30
U.R.S.S. La sesiune participă discuta raportul -cu privire la si din producţia industrială globa ploatare uzina de piese pentru Jocuri populare rom îneşti; 8,30 Mu Prin sălile de concert a!e Capitalei;
La 5 martie a luat euvîntul şi lă a ţării. ‘tractoare din Kolarovgrad, va zică : 9,30 „Cutezătorii": 10,00 Mu 17,30 Muzică de estradă; 18,05 Pre
numeroşi observatori din partea tuaţia economică a Asiei şi pro zică de estradă; 11,03 Concert de lucrări de folclor ale compozitorilor
reprezentantul Laosului care a In ultimii 13 ani în Bulgaria începe construirea noii uzine de muzica- populară sovietică ; 12,15 Con noştri: 19,00 Muzică uşoară; 19,30
organelor specializate ale O.N.U. blema ajutorului tehnic acordat au fost construite numeroase motoare electrice la Troian, vor cert de estradă; 14,00 Interprete de Album din operetele lui Kalm an;
vorbit de planurile de dezvolta mari întreprinderi constructoare muzică populară romînească; 15,05 21,15 Emisiunea „Cu zîmbetul pe
ah unor organizaţii internaţiona ţărilor din zona C.E.A.E.O., pre de maşini înzestrate cu maşini fi terminate cîteva uzine. Interprete de muzică uşoară; 15,35 buze" ", 21,45 Muzică distractivă;
re a resurselor hidraulice ale şi utilaj de mare productivitate, In prezent industria construc Cîntece de dragoste şi jocuri popu 22,00 Muzică de d ans; 22,30 La sfir-
le, precum şi din partea unor cum şi alte probleme. printre acestea se numără : lare romîneşti j 17,25 „De la strămoşi şit de săptămînă, cîntec, joc şi voie
fluviului Mekong- două uzine de reparaţii auto,' o toare de maşini produce peste pentru nepoţi": „Milinea Vodă" — de bună; 23,55 Muzică de dans.
ţări care nu sînt membre ale Secretarul executiv . al uzină de maşini pentru •tăierea 200 tipuri de maşini şi meca Al. Odobeşcu; 18,00. Muzică distrac
metalelor, o uzină constructoare nisme, utilaje complexe, fabrici tivă; 19,15 Muzică’ populară romîneas BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; 6,00:
C.E.A.E.O,, printre care şi Ce C.E.A.E.O., a dat citire raportu de cazane, o uzină del instru şi uzine întregi, diferite maşini că; 21,00 Muzică uşoară; 21,30 Mu 7.00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00:
mente, o uzină de maşinf agri- zică de dans; 22,30 Muzică de dans. 19,00; 20,00 ; 22,00; 23,52 (progra
hoslovacia. lui cu privire la situaţia econo unelte, motoare Diesel, locomo Programul l l : 14,40 Melodii populare; mul 1); 14,00; 16,00; 18,00; 20.00,
22,00; 23,00 (programul II).
- Sesiunea a fost deschisa de mică a Asiei, pregătit de secre tive electrice, combine, îmbine
Tengku Abdul Rahman, primul tariatul C.E.A.E.O. După pre- hidraulice etc.
ministru al Federaţiei malaeze. xi. .-::a raportului au începui
Referindu-se la situaţia eco discuţiile.
nomică a Asiei. Abdul Rahman Deschizînd discuţiile, De Sey-
a scos în evidenţă influenţa ne ne, secretarul adjunct al O.N.U.
gativă pe care o exercită asupra . pentru .problemele economice şi
situaţiei economice a ţărilor din sociale, a arătat că-declinul care
Asia oscilarea preţurilor la ma se observă în prezent în econo-
Redacţia ţi administraţia ziarului *tr, 8 (Vtartle or. 9, Telefon» 188—189. Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P .I.IJţ. or. 239.320 din 0 noiembrie 1919» rs 1(parul; întreprinderea Poligralica „l Mai" — DEVA.