Page 27 - 1958-03

8 HÂRTIE -
Ziua Internatiouală a Femei
Astăzi e 8 Martie — Ziua Inter­
naţională a Femeii, zi de mare săr­
bătoare pentru femeile muncitoare din
întreaga lume. In această zi miilloa-
nele de femei fac bilanţul drumului
glorios al luptei lor pentru o viaţă
mal bună, îşi mobilizează forţele pen­
tru noi succese în lupta comună pen­
tru pace, egalitate în drepturi şi
pentru o viaţă fericită a ţării lor şl
a copiilor lor.
Unite în puternica organizaţie in­
ternaţională F.D.I.F., peste două sute
de milioane de femei de diferite na­
ţionalităţi şi rase, de diferite convingeri R.P.R., peste 7000 de femei sînt de­
politice şi credinţe religioase luptă
pentru un ţel comun, pentru asigura­
rea păcii şi securităţii în întreaga
lume. Lupta lor plină de abnegaţie
se bucură de un prestigiu şi o in­
fluenţă imensă. Manifestările orga­
nizate de F.D.l.F. în ultimii ani pe
plan internaţional, au avut un mare
rjjsunet. Şl, pe bună dreptate, femeile
din întreaga lume pot fi mîndre de
activitatea lor.
Este semnificativ în această direcţie,
faptul că sesiunea F.D.l.F. din iunie
1957, ce a avut loc la Helsinki a în­
fierai „doctrina Eisenhower" pentru
amestecul în treburile interne ale ţă­
rilor din Orientul mijlociu şi a re­
comandat femeilor să ceară guver­
nelor lor să obţină la O.N.U. o în­
ţelegere intre forţele care deţin arma
atomică pentru încetarea experienţe­
lor şi folosirii armei atomice şl ter-
mo-nucleare. De asemenea, sesiunea
a treia a Comitetului internaţional per­
manent al mamelor, care a avut loc
în februarie a.c. la Sofia, a dezbă­
tut problemele cu privire la lupta
hotărită împotriva primejdiei războiu­
lui, pentru interzicerea experienţelor
cu arma nucleară, pentru încetarea
producerii şi folosirii armei atomice,
împotriva instalării de baze pentru
lansarea rachetelor şi pentru crearea
unei zone denuclearizate.
Femeile din ţările capitaliste împle­
tesc lupta pentru menţinerea păcii cu
aceea de cuceriri de drepturi econo­
mice şi politice, împotriva scumpetei.
In prezent, femeile din intreaga lu­
me se pregătesc pentru cel de-al lV-lea
congres al F.D.l.F., care va avea loc
între 1—5 iunie ta Viena. De aceea,
în acest an, ziua de 8 Martie se
sărbătoreşte sub semnul intensificării
pregătirilor pentru întîmpinarea aces­
tui eveniment.
Şi pentru femeile din ţara noastră
ziua de 8 Martie are o mare însem­
nătate. Cu această ocazie mai mult
ca oricînd ele trec în revistă marile
cuceriri politice şi economice pe care
le-au dobîndit odată cu instaurarea
în ţară a regimului de democraţie
populară. Statul nostru s-a îngrijit să
creeze femeilor condiţii deosebit de
Măsuri pentru obţinerea
unor recolte îmbelşugate
La gospodăria de staţ din
Apoi du de Sus se fac intense
pregătiri în scopul obţinerii u-
nor producţii sporite în toate
ramurile. Pentru ca lucrările din
campania de primăvară să poa­
tă începe la timp, muncitorii
de la atelierul mecanic s-au
străduit să termine reparaţiile
tractoarelor şi maşinilor cît mai
devreme. Ca un rezultat al stră­
duinţei lor, reparaţiile tractoa­
relor, maşinilor şi a celuilalt
utila], cu care se va lucra în
campania de primăvară, au fost
terminate cu 5 zile înainte de
data fixată. In felul acesta
muncitorii care lucrează în
cîmp, au putut începe arăturile
pentru însămînţările de primă­
vară. Au fost arate pînă acum,
5 hectare în cîmp şi 44 hectare
în livezile tinere.
Muncitorii de la această gos­
podărie au pregătit pînă acum
seminţele necesare şi au trans­
portat la cimp, la răsadniţe, în
vie şi în livezi peste 1.000 tone
gunoi de grajd. Au mai fost a-
menajate răsadniţe pe o supra­
faţă de 142 m.p., iar o supra­
faţă de 72 m.p. răsadniţe au şi
fost însămînţate.
In livezi au fost curăţiţi de
omiziţi un număr de peste
11.000 pomi, iar la 5.100 pomi
li s-a făcut stropitul de iarnă.
In vie au fost făcute peste
25.000 gropi în vederea înlocu­
irii vitelor bătrîne. La pepiniera
viticola au fost făcute pînă în
prezent bîloane pe o suprafaţă
de 2 ha.
Colectivul de muncitori, ingi­
neri şi tehnicieni de la această
gospodărie este hotărît ca în
campania de primăvară să facă
la timp toate lucrările şi la un
nivel agrotehnic superior cu
scopul de a realiza în acest an
producţii mult mai mari decît în
anii trecuţi.
prielnice pentru ridicarea nivelului de
cultură şi profesional, pentru partici­
parea lor Ia viaţa economică, politică
şl socială a ţării. Toate acestea au
făcut ca peste 710.000 femei să fie
încadrate în muncă în întreprinderi,
2000 femei sînt profesori şi asistenţi
universitari. Multe din aceste femei
sînt fruntaşe în muncă. Pentru munca
lor, partidul şi guvernul le-a răsplă­
tit acordînd unul însemnat număr de
femei ordine şi distincţii ale statului
nostru. Astfel, avem astăzi 65 femei
laureate ale premiului de stat, 35 maes­
tre ale artei şl artiste emerite ale
corate cu ordine şî medalii ale mun­
cii. De asemenea, mamele oare au
născut şi crescut mulţi copii au fost
distinse cu ordine şi medalii.
Dar, femeile din ţara noastră se
bucură şl de drepturi politice. Toate
femeile, fără deosebire de naţionali­
tate, participă la conducerea treburilor
obşteşti. Astfel, în alegerile pentru
deputaţii în sfaturile populare au fost
alese 35.082 femei, multe dinlre ele a-
vînd funcţii de preşedinţi şi vicepre­
şedinţi ai organelor locale a!e puterii
de stat.
In întîmpinarea zilei de 8 Martie,
femeile din regiunea Hunedoara au
obţinut succese deosebite în toate do­
meniile de activitate. Cele peste 5.000
de ’ femei din întreprinderile regiunii,
au adus o contribuţie însemnată ia
depăşirea sarcinilor de plan. In ulti­
mul iimp, ia sate, peste 200 de femei
din raioanele Mia, Alba, Hunedoara,
Orăştie, Sebeş şi altele, au in­
trat In i forme socialiste ale agricul­
turii. Pentru , ridicarea nivelului poli-, luate în consfătuirile de produc­
tico-cultural au fost organizate peste
1.600 cercuri de citit la care au par­
ticipat un mare număr de femei.
Anul acesta femeile din ţara noas­
tră sărbătoresc ziua de 8 Martie In
condiţii, deosebite. In această zi la
Bucureşti se va deschide Conferinţa
Naţională a Femeilor. Acest eveniment
marchează o etapă nouă în dezvolta­
rea activităţii în rîndul femeilor. Con­
ferinţa Naţională a Femeilor va face
un bilanţ al aportului adus de femei
în toate domeniile vieţii sociale în ul­
timii ani şi va trasa programul acti­
vităţii femeilor în lumina cerinţelor
actuale ale construcţiei şociaiiste din
ţara noastră. *.
¦1 j ¦ ¦¦¦¦¦¦
In secţia depănat din cadrul Filaturii Lupeni a fost constituită b bri- *
gadă de tineret, —con..d..u—să —de —tov........i.r..i.n.-a -M---o-l-n--a-r.. -Î-n--d--r-ăag-it~ă Tşi- -arp-r-e-c--i-a-t-ă-^
de întreaga brigadă pentru felul ciim munceşte şi conduce, această tovarăşă ţ
c un exemplu pentru toată filatura. D e fapt şi depăşirea medie zilnică a $
normei cu 55-60 la sută, vorbeşte su ficient de modul în care munceşte a -1
ceasta brigadă.
in clişeu : tovarăşa Irina Molnar controlînd firele de mătase. i
| Foto : I. TEREC J
t•
Urmîncl exemplu] gospodăriilor colective
şi al întovărăşirilor
Întovărăşirile agricole din
ITărău, Birsău şi Chimindia, ra­
ionul llia, au hotărît ca din a-
cest an să lucreze in comun. In
acest scop în fiecare întovără­
şire au fost adunate seminţele
necesare însămînţărilor de pri­
măvară.
Membrii, acestor întovărăşiri
au făcut şi alte pregătiri pen­
tru campania de primăvară;
ei au încercat puterea de itic.ol-
ţire a seminţelor, au procurai
însemnate cantităţi de îngrăşă­
minte chimice pe care le eoi
'PROLETARI 'DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VĂl
Citiţi în pag. IV-a
— Apelul F.D.l.F. adresat femeilor
din întreaga lume j
— U.R.S.S. şi R. P. Chineză vor
efectua mari lucrări de valorifi­
care a bogăţiilor din bazinul
fluviului Amur;
Anul X Nr. 1003 Sîmbătă 8 martie 1958 4 pagini 20 bani —Poporul bulgar cinsteşte me­
moria ostaşilor romîni căzuţi
Adunarea festivă în luptele pentru eliberarea
Bulgariei;
din oraşul Deva
— P. C. din Japonia propune pro­
cu prilejul Zii es clamarea Japoniei zonă denu-
clearizată ;
Internaţionale
Sn a b a ta j la Emanai! Bordea
a Femeilor
VULCAN (de la subredacţia noastră cum aţi ajuns Ia o aşa bună orga­
In sala cinematografului „Fi-
limon Sîrbu“ a avut loc ieri voluntară). nizare ? ,'
după-amiază o adunare festivă,
consacrată zilei de 8 Martie — Emanoii Bordea e şef de brigadă la — Aceasta se datoreşte în primul
Ziua Internaţională a Femeii. Cu sectorul IV al minei Vulcan. Deşi e rînd disciplinei, iar în al doilea rînd
această ocazie a luat cuvîntul tînăr, s-a făcut repede cunoscut în insăşi organizării muncii. Nimic de
tovarăşa Maria Oşvath, membră toată exploatarea prin modul în care zis, ne-a ajutat şi tov. ober Si-
în comitetul regional al femei­ munceşte, împreună cu întreaga sa comas, însă factorul hotăritor sîntero
lor, care' a vorbit despre impor­ brigadă, prin propunerile privind îm­ noi. Nu ştiu dacă ai urmărit baza pe
tanţa zilei de 8 martie. bunătăţirea muncii, propuneri mult a- care şi-a clădit Tucaciuc iniţiativa. Eu
preciate de conducerea sectorului şi a
In cuvîntarea sa vorbitoarea exploatării. da, şi am constatai că aceste două
a insistat asupra rolului pe elemente, disciplina şi organizarea
care-1 au femeile mame în edu­ Cînd m-am apropiat de abatajul în muncii, au fost factorii hotărîtori. Ori
carea patriotică a copiilor, pre­ care lucrează, tni-au ajuns la urechi
cum şi asupra sarcinilor ce re­ ultimele ecouri ale loviturilor de se­ la noi în brigadă acestea nu lipsesc.
vin organizaţiilor de femei în cure în armături. Cum să nu meargă bine ?
lupta pentru apărarea păcii.
— Gata fraţilor. Acum, că am ter­ — Şi cît ai de gînd să dai azi,
După adunare, cele cîteva sute minat cu armarea, să-i dăm rucăl la tov. Bordea ?
de participante au vizionat fil­
mul „Femeia are cuvîntul11. cărbune — zise Emanoii Bordea. — Angajamentul nostru e să dăm
în luptă pentru — Noroc bun ! Merge treaba? — in­ 4,2 tone de căciulă. Dar dăm ceva
îmbunătăţirea calităţii
trai în vorbă. mai mult. Cărbune este destul, con­
LUPENI (de la subredacţia
noastră •voluntară) In cursul — Tocmai la timp ai venit, acum diţiile le-am creat, aşa că reuşim să
lunii februarie, muncitorii din
cadrul Filaturii Lupeni şi-au a- începem. Stai un moment, vreau să-ţi scoatem în medie cam 6 tone de că­
xat eforturile in direcţia îmbu­ spun ceva — mi se adresă şeful bri­ ciulă.
nătăţirii calităţii produselor.' găzii.
¦k
Avînd în faţă angajamentele
După cîteva clipe craţerele vuiau, A doua zi am aflat că Emanoii Bor­
ţie; filatorii au obţinut succese
remarcabile. Astfel, la filajul fi­ iar pe scocuri vijîia cărbunele. dea şi ortacii săi au dat 7,6 tone pe
relor, faţă de luna ianuarie,
cantitatea deşeurilor a fost re­ — Ei, ce zicf... ? cap de muncitor. Mult, nu-i aşa ?
dusă în luna februarie cu 237
kg./ la depănat cu 770 kg., la —¦ Merge strună, n-am ce zice. Dar / LUCA DUMITRU0*1
răsucit cu 776 kg. şi la paie
sintetice ou 100 kg. ---------------------------- OO
„ SILVIAN MATEI Iniţiativa lui Tucaciuc se răspfndsşte
şi In alte ramuri ie producţie
LUPENI (de la subredacţia rea carotierii cu proba rezulta­
noastră voluntară). Iniţiativa tului carotajului; operaţiuni se­
minerului Mihai Tucaciuc, de la cundare care presupun prepara­
sectorul III Aninoasa a străbă­ rea noroiului de foraj, lărgirea
tut întreaga Vale a Jiului şi a găurii, circulaţia puţului, tuba-
devenit o mişcare de masă nu jul puţului.
numai în minerit. Ea a cuprins
şi alte ramuri de producţie din Operaţiunile principale se re­
economia ţării noastre. petă de unul sau două schim­
buri, iar cele secundare se re­
O iniţiativă atît de preţioa­ petă la intervale mai mari de
să nu putea rămîne lăra să dea 10 sau 30 schimburi. După ast­
Inginera Elena Roman de gîndît şi căutătorilor rezer­ fel de calcule, s-a ajuns la con­
velor de cărbune — sondorii cluzia că ambele operaţiuni re-
Văii Jiului. Primul care a gîn- petîndu-se în mod sigur la un
dit Ia extinderea iniţiativei a interval de o lună, toate schim­
fost brigadierul Dumitru Piţi- burile pot cuprinde întregul ci­
goi de la sectorul de foraj Lu­ clu de foraj, iar ce se poate
peni al întreprinderii de explo­
rări Lupeni. produce peste planul de produc­
— Vrednicii tovarăşă! — spun bră de partid. De atunci am înce- ţie lunar, este tocmai rezultatul
El a pornit de la ideea. că fo­ muncii tuturor membrilor bri­
muncitoarele fabricii „Sebeşul" din put să văd lucrurile. M-am înrolat rajul la adîncimi de sute de me­ găzii care au participat în mod
tri în roci diferite, ca acelea efectiv.
Sebeş, '(Arid" vine oarba despre in- în ritului comuniştilor şt am muncii care compun subsolul Văii Jiu­
lui, nu este aşa de simplu. To­ Altădată, angajamentele se
ginera Elena Roman de la secţia alături de ei m ulţi ani. Ei m-au cres­ tuşi, în sonderit se pot aplica luau în procente şi, fie că erau
iniţiative menite să ajute la în­ îndeplinite sau depăşite, nu con­
finisaj. cut cu adevărat. Ş i lor le daloresc deplinirea şi depăşirea planului stituiau un angajament bazat
de producţie şi la reducerea pre­ pe obiectiv fizic. Brigadierul
Elena Roman îndeplineşte de a- de fapt iotul. , In 1949-am fost trans­ ţului de cost. Iată de unde a Dumitru Piţigoi a găsit că prin-
proape 2\,ani această muncă de' răs­ ferată la fabrica de tricotaje de lină pornit brigadierul Piţigoi, îna­ tr-o organizare mai bună a pro­
pundere, dar neasemuit de frumoasă. „Drapelul roşu" din Sibiu. 'Aici am inte de a îmbrăţişa iniţiativa.
muticii pînă In anul 1951 cind, da­ cesului de producţie şi a ciclu­
— Prea mult am suferit Und e- torită muncii mele neobosite, tova­ Un ciclu de foraj cuprinde în lui de foraj, o sondă poate să
ram copil I spune ea. De aceea, mă răşii din conducerea jabricii şi lo mare, operaţiuni principale con foreze un metru pe lună peste
străduiesc acum să ajut felele din varăşii din biroul organizaţiei de crctizate prin introducerea ca planul de producţie, de fiecare
secţie să devină muncitoare bune, cu bază tn.au propus să plec la Jacul, rotierii cu freză în puţ, caro om din brigadă.
o înaliă calificare profesională. talea muncitorească de textile din tajul (adică săparea), extrage
Bucureşti', m utată¦mai iîrziu la laşi, Iniţiativa a fost găsită ca
Elena Roman a rămas orfană de sub denumirea de „Institutul de in­ ,,Drumeţii veseli" fiind bună şi s-a extins şi Ia
tlnără. Mama ei se îmbolnăvise prin dustrie uşoară". E greu să descriu alte brigăzi de foraj din cadrul
J9T1. A mai dus-o cu greu clfiva cită b u c u r ie a m simţit atunci. îmi la G îrbova acestui sector, şi anume la cele
ani, apoi s-a stins din viaţă. Era a- vedeam visul ca şl împlinit. Şi de conduse de Grigore Ştefănoiu
tunci pr.in 1944. Tată! ei, muncitor fapt aşa a şi fost. Am terminat in­ Intr-mia din duminicile trecute, di. de la sonda 5.120 şi Vasile Buc-
cizmar, clştiga puţin. Pe bruma de stitutul şi ială-mă ingineră. şan de la sonda 5.324.
bani ce-i primea muncitul, abia reu­ recţiunea şcolii de 7 ani din Gîrbova,
şea să aducă celor 3 copii o bucală Aşa îşi sfirşeşte de obicei poves Rezultatul iniţiativei a fost
de pline. Greutăţile prin care treceau împreună cu organizaţia de pionieri, foarte bun. Pînă la data de 18
februarie a.c., brigada condusă
au făcut-o pe Elena să renunţe la tea Elena Roman. Despre munca ei dc a organizat în sala căminului cultu­ de tov. Dumitru Piţigoi de la
sonda 5.119 a realizat planul
visut pe care şi-l făurise de mică, aici din fabrică, o auzi vorbind pu- ral din localitate concursul „Drumeţii
lunar în proporţie de 159,12 la
acela de a deveni inginer. Şi astfel, ţin. Şi ar putea spune doar multe. veseli“ între elevii claselor a Vl-a şi a
a intrat ca Ucenică Ia un atelier de N-a calificat. ea oare peste 6 sulă
croitorie din Sibiu. Clt -chin a In­ de tinere In aceşti doi ani 7 Nu V il-a pe tema „Ce ştim despre G.A.C.“
durat In anii care trebuiau să fie munceşte oare cu multă tragere de
cei mai luminoşi şi mai veseli, numai inimă în comisia de femei şi în co­
ea şiie. Doar cîteodaiă, privind cil mitetul sindical de secţie din care
sînf de fericite fetele, In miflocal că­ face parte 7 A r putea povesti multe
şi despre aceste lucruri, dar, mo­
rora trăieşte şi munceşte, ochii i se destia care d caracterizează, o face
umezesc şi atunci, ca să.şi alunge pe Elena să treacă cu vederea peste
tristeţea, povesteşte fetelor cea mai acestea. ¦'
frumoasă poveste pe care o ştie, po­ La Sebeş, inginera Elena Roman Sala a fost ocupată in întregime de sută. Conducerea întreprinderii
părinţii copiilor, curioşi să asculte răs­ a analizat din punct de vedere
vestea împlinirii visului ei, acela de a venit în primăvara anului 1956. punsurile odraslelor. tehnicii organizatoric această
in iţia la ), iar comitetul de în­
a deveni ingineră. Pe alunei fabrica era mai mică. La Totalizând punctele pe clase, juriul treprindere la propunerea orga­
a declarai cîştigătoarea concursului
***** — Prin 1945 atelierul patronului secţia finisaj lucrau mai puţine fele. clasa VIJ-a cu 175 puncte, acordîndti-i
unde eram ucenică s-a închis. Ră­ Astăzi, fabrica ca şl viaţă ei sini
măsesem, fără lucru. 'Am plecat dc de nerecunoscut. ¦»’
o excursie la fabrica „1 Mai" Pe- nizaţiei de bază P.M.R., a pre­
icasă Intr-O’ comună vecină, la Cis- Iată numai una din zecile de mii, ireşti, cu camionul G.A.C. Gîrbova. lucra' cu şefii de sectoare şi
Concurenţii au primit şi premii per­ preşedinţii comitetelor de sec­
nădie. Aici m-am angajat ca m un­ din sulele de mii de. 'femei cu care f ţii de la sectoare, felul cum să
sonale în materiale. se treacă la aplicarea iniţiativei
citoare la fabrică. In acest iimp în tara noastră se mândreşte. t VASILE URSU brigadierului Dumitru Piţigoi la
» ţară se produceau mari transformări. y. PIŢAN , ] corespondent
N-d să uit niciodată acea zi din
1'martie 1956 cină am 'devenit meni
toate locurile de muncă.
GRIGORE GOANTA
Mobilier pentru căminul
cultural
împrăştia pe semănăturile de lăranii muncitori cu gospodărie în cînsfea zilei 'de 8 marfie biblioteca regională a organizat Pentru ca activitatea cultu­
ioatnnă, şi au terminat de re­ individuală au reparai şi ei, în o «consfătuire cu femeile asupra cărţii „Preţui tăcerii" de Mir- rală, în comuna Benic, raionul
parat plugurile, grapele şi cele­ cea mai mare parte, utilajul cea Şerbănescu. i >.v i Alba, să se poată desfăşura în
lalte unelte agricole. cu care vor lucra în viitoarea bune condiţiuni cetăţenii au pro­
campanie agricolă şi au pregă­ IN CLIŞEU: A s p e c t din tim pul consfătuirii, pus să se procure mobilierul ne­
Gospodăria colectivă din Hă- tit sămânţa necesară. cesar căminului cultural. Sfatul
râu a terminat de asemenea 'pre­ popular şi deputaţii au găsit
gătirile pentru campania de pri­ Important este şi faptul că, în propunerea bine venită. Astfel,
măvară. Golectiviştii au selec­ scopul efectuării la timp şi la prin grija sfatului popular co­
ţionat cantitatea de seminţe ne­ un înalt nivel agrotehnic, a lu­ munal s-a făcut o comandă la
cesară, au trimis probe de se­ crărilor din această campanie, întreprinderea . de industrie lo­
minţe la laboratorul din Alba cală „I lori a“ din Alba lulia pen­
lulia, şi au terminat de repa­ ţăranii muncitori din Hărâu se tru confecţionarea de bănci pen­
rat maşinile şi celălalt utilaj a- tru 200 locuri, pairu mese de
gricol. cheamă între ei la întrecere pa­ şah şi două dulapuri.
Urmând exemplul gospodăriei triotică. Pînă acum au fost VIORICA BISCA
colective si al întovărăşirilor, semnate peste 120 'de contracte ¦i corespondentă
de întrecere.