Page 28 - 1958-03
P. 28
QkUMUL SOCIALISMULUI Nr 1003
Pag-
Adunarea de alegeri sindicale Sc•Vhimb de experienţă IN SAT LA ANINOASA...
dela Uzinadereparat utilaj minierPetroşani in munca culturală Pentru omul zilelor noastre mierei exclusive. Am rîs cu toa
Recent s-a desfăşurat în sala ştie cîştigă". surpriza şi-a pierdut din sem tă sala, am aplaudat (nu de
festivă a şcolii medii „Decebal" Din lucrările consfătuirii a nificaţia ei de altădată. Mă gă convenienţă) şi am felicitat,
di# Deva, un schimb de experi reieşit că informările politice, seam zilele trecute, intr-o li cum m-am priceput, pe inter
Recent, a avut loc la Uzina orchestră, au dat spectacole în varăşul Emerîc Farkaş & vor enţă cu activul cultural din lo care s-au desfăşurat cu regula brărie, unde răsfoiam ultimele preţi după căderea ultimei cor
mai multe localităţi din raion bit despre necesitatea îngrijirii calitate, schimb organizat de ritate la B.R.P.R., procuratură apariţii, cind a intrat un om tine.
de reparat utilaj minier din Pe maşinilor şi a sculelor, factori Consiliul sindical local. tribunal, A.D.A.S. etc, au fost de la munte, cu desagii pe spa
troşani alegerea comitetului de şi regiune. importanţi în economia între axate pe teme de politică inter te. Cu graiul legănat al local E meritorie încercarea colec
întreprindere. Din darea de sea prinderii. Tov. Ioan Cosma, se Activul cultural din oraş (res nă şi internaţională şi destul nicilor de pe costişele Paringu- tivului corpului didactic din A-
mă prezentată de tov. Iosif He- Pe lingă rezultatele pozitive cretarul organizaţiei de partid ponsabilii culturali din institu de bine pregătite. lui, acesta se adresă vinzătoa- ninoasa de a ataca o piesă ca
bedean, preşedintele comitetu U.R.U.M.P., a arătat că trebuie ţii şi întreprinderi, bibliotecari rei, cerindu-i un manual de lim „Gaiţele". Şi e lăudabilă reu
lui, au reieşit o serie de reali obţinute, au fost arătate şi părţi dusă o muncă intensă de lămu şi delegaţi culturali din grupe In privinţa muncii cu cartea, ba germană. şita lui, ţinîndu-se seamă de
zări obţinute în domeniul pro negative. Astfel, în domeniul în rire a tineretului pentru a-şi le sindicale, în număr de peste s-a folosit metoda bibliotecilor condiţiile in care se face teatrul
trecerii socialiste se puteau ob îmbunătăţi atitudinea faţă de 60), a discutat felul în care s-a volante. In afara celor 5.000 de — Pentru ce clasă ? de amatori.
ducţiei în anul 1957. ţine rezultate şi mai frumoase muncă şi întărirea disciplinei. desfăşurat in ultimul timp mun cărţi, de cîte dispune bibliote
dacă s-ar fi depus o muncă mai Sarcina tuturor membrilor de ca culturală de masă. ca Trustului regional de con — Pentru mine, răspunse o- Un spectacol născut din en
Astfel, s-a arătat că produc intensă. Cabinetul tehnic nu a strucţii locale, s-au creat biblio tuziasm, realizat din pasiune
ţia globală a fost realizată în desfăşurat o muncă rodnică. sindicat este de a munci cu Din cele două referate pre teci volante şi pentru alte şan mul pe cel mai firesc ton. creatoare, din înţelegere şi co
proporţie de 112,27 la sută, pro Astfel, din lipsa de preocupare zentate de către comitetul sin tiere, cum e cazul celor din Ve- laborare. Celor 9 actori ama
ductivitatea a fost realizată în a colectivului său în cursul anu conştiinciozitate pentru ridica dical local I.A.S. .şi comitetul ţel şi Alba Iulia. Un aspect şi Socot că nu este necesar să tori din distribuţie, li s-au a-
proporţie de 113,75 la sută, iar lui 1957, au fost înregistrate de întreprindere al T.R.C.L.H., mai pozitiv al activităţii cu bi fii prea emotiv pentru a recep lăturat doi profesionişti, de la
preţul de cost a fost redus cu doar 32 de inovaţii şi raţiona rea nivelului de trai al între cît şi din discuţiile purtate, au bliotecile volante, constă în fap ţiona cum se cuvine acest fapt. Teatrul de Stat din Petroşani.
0,86 la sută. Procentajul rebu lizări, care au adus întreprin reieşit metodele pozitive folosi tul că s-a încetăţenit metoda Bătăile inimii au transmis gin- Comitetul de întreprindere de la
turilor a fost redus simţitor. derii o economie în valoare de gului popor muncitor. te în muncă şi rezultatele ce de a se face deplasări la domi dului o legitimă bucurie: Iată Aninoasa a dat sprijinul său
Din totalul de angajaţi, au fost 151.000 lei, iar recompensele a- au fost dobîndite în ultimul ciliul salariaţilor pentru a-i de omul zilelor noastre, setos de confecţionării decorurilor, iar
antrenaţi în întrecerea socialis cordate inovatorilor şi raţionali- Pentru asigurarea îndeplini timp în activitatea culturală. servi pe aceştia cu cărţi. cunoaştere, avid de cultură! Teatrul din Petroşani a ţinut
tă 85 la sută. Se pot cita ca zatorilor au fost în valoare de Nu voi greşi considerind cazul la dispoziţia interpreţilor gar
fruntaşi ai întrecerii socialiste, 8.733 lei. In această situaţie s-a rii planului de stat pe 1958, Bunăoară, la T.R.C.L.H. s-a tipic, pentru zilele pe care le deroba sa.
trăim. Sub alte forme, se dez
îmbunătăţirea calităţii produse văluie aceeaşi trebuinţă de a E minunată această solidari
apropia minţii şi sufletului lu tate pentru înfăptuirea unor.
lor şi reducerea preţului de cost, mina. scopuri de bine.
tov. Simion Bogar, strungar, complăcut şi cercul A.S.I.T., ca conducerea U.R.U.M.P. s-a an înjghebat o nouă brigadă artis Consfătuirea a constituit un „Melir Lichl" a lui Goethe nu Mai tirziu, cind emoţia spec
decorat cu „Ordinul Muncii , re a depus o slabă activitate tică de agitaţie, în cadrul că mai înseamnă un simplu apel tatorului . s-a consumat, aşa
care lucrează în contul anului in dezvoltarea mişcării de ino gajat să ridice productivitatea reia au fost atraşi cei mai ta bun prilej de împărtăşire a ex al spiritului superior, ci a de după cum era normal, U urmat
196-1, Lucian Paul, rectificator, vaţii. lentaţi artişti amatori. La ban venit necesitatea conştientă a retrospecţia, pentru aflarea sen
Ioan Bocşa, forjor, Constantin muncii cu 2 la sută faţă de sar ca R.P.R. s-a organizat un reu perienţei înaintate in munca maselor.
Nicu, sudor, Zoltan Fenedi, ti In darea de seamă, ca aspect şit si interesant concurs, „Cine sului etico-educativ al conţinu
nichigiu, Francisc Paşca, bobi- dăunător în bunul mers al pro cina planificată, să reducă pre culturală. Cu această digresiune, expli
nator, Ioan Panţa, topitor şi al cesului de producţie, s-a vorbit cabilă totuşi, voi trece la te tului de idei înregistrat şi ast
ţii, care lucrează de asemenea şi despre disciplina în muncă, P. JURCON1 ma propriu-zisâ a notelor de
în contul anilor viitori. scoţîndu-se în evidenţă lipsurile faţă. fel şi-a făcut loc şi criticul. Fie-i
nemotivate, întîrzierile de la lu ţul de cost cu 0,5 la sută faţă corespondent
In ii. ma aplicării sistemului cru şi altele. Pentru combate Deunăzi, am asistat la un îngăduit să-şi spună părerea.
îmbunătăţit de salarizare şi nor rea acestor lipsuri, s-a folosii de plan, să reducă cheltuielile spectacol de teatru. Nimic deo
mare a muncii, salariul mediu gazeta satirică „Urzica" etc., sebit, azi cind in (ara noastră „Gaiţele" au fost corect pre
pe cap de muncitor a crescut obţinîndu-se unele rezultate de regie cu 1 la sută în raport Curs agrozootehnic activ slnt peste 40 de teatre perma
de la 594 lei, la 738, ceea ce bune. nente. Numai că eu am vizio zentate. Pe alocuri au avut mo
reprezintă o îmbunătăţire de cu volumul producţiei realizate. La începutul lunii decembrie In discuţiile ce se poartă pe nat spectacolul la Aninoasa şi
circa 30 la sută. In perioada de După prezentarea dării de sea mente de veritabilă calitate ar
experimentare s-au făcut 78 pro mă, cei 26 membri de sindicat S-au enumerat apoi măsurile 1957 în comuna Roşcani, raio marginea lecţiilor expuse, actorii erau de-acolo, dintre
puneri, dintre care 43 au fost înscrişi la cuvînt, au vorbit în tistică. Terjetul Aneta-Zoia-Le
acceptate şi mare parte din ele spirit critic şi autocritic, făcînd tehnico-organizatorice menite să nul llia, s-a deschis un curs cursanţi ca Ion Ursu, Ion To- dealurile cu pintecele sfredelite
puse în aplicare în procesul de propuneri valoroase în munca na s-a prezentat unitar, cu re
de viitor. asigure realizarea planului de agrozootehnic cu o durată_ de 3 moaie, Lazăr Cimpoer, Alexan de vrednicii mineri..
producţie. Darea de seamă a levarea unor mlădieri molcom
Creşterea şi educarea tinere producţie. Una din ele a fost luni. Lector la acest curs este dru Muntean şi alţii, insistă in Sala plină, in freamătul aş
mai scos în evidenţă succesele tului — a spus tov. Martin Biro, moldoveneşti in glasul Anetei.
director la clubul şcolar minier antrenarea în întrecerea socia tov. Ion Băcan, învăţător. La special asupra modului greşit teptării primului gong. Publi
în activitatea culturală, sporti Altfel cu vervă, umor, convin
vă etc. din Petroşani — este o sarcină listă a muncitorilor, inginerilor •curs sînt înscrişi 33 de tova de aplicare a regulilor agroteh cul disciplinat. Citeai pe toate
primordială a tuturor oamenilor. gere. Margareta s-a impus ca
O preocupare de seamă a a- şi tehnicienilor pentru îndeplini răşi, recrutaţi din rîndul înto- nice, ca urmare a necunoaşterii feţele interesul pentru specta
Tov. Gheorghe Pădean-u, su figură scenică, dar a lucrat
vut comitetul de întreprindere dor, a arătat necesitatea unei rea şi depăşirea angajamentelor vărăşiţilor şi ţăranilor indivi lor. Pentru a se convinge şi col, dorinţa de delectare şi poate
strînse legături între maiştri şi prea puţin pentru autenticitate
faţă de clubul muncitoresc muncitori, ţinînd cont de făptui luate în contractul colectiv. Con duali cu gospodărie mică şi mai bine de felul cum trebuie şi mindria că cei de pe scenă erau
că sînt mulţi tineri care trebu în intenţii. Frăulein a fost un
U.R.U.M.P., în cadrul căruia ie ajutaţi în ridicarea cunoş mijlocie. să lucreze raţional pămintul, de ai lo r; tovarăşele şi tovară
tinţelor profesionale şi califica personaj bine conturat, pito
activează o echipă de dansuri, rea lor. Tov. Francisc Paşca, ducerea U.R.U.M.P. şi- comitetul Fiind bine organizat, cursul sfatul popular comunal a pus şii dascăli.
bobinator, a arătat că neglija resc realizat. Colette, lonache,
o brigadă artistică, o echipă de rea şedinţelor de producţie a de întreprindere se obligă prin respectiv îşi atinge scopul atît la dispoziţia cursanţilor, un te De la catedră, la scenă. E
Gheorghe şi Zamfira de aseme
teatru şi altele. Biblioteca clu tre altele să organizeze lunar prin mobilizarea cursanţilor, ren, ca lot pentru experienţe surprinzător ? Deloc azi, in ţa
nea au desfăşurat un joc de
bului numără în prezent 11.780 schimburi de experienţă între cit şi prin însuşirea materialu Lucruri folositoare s-au pre ra zecilor de mii de artişti a-
lui predat. Prezentindu-se la dat şi în cadrul lecţiilor cu ca calitate. Wanda şi Mircea Aldea
volume cu 1.200 cititori, din ca fruntaşii în producţie în vede lecţii bine documentat şi folo racter zootehnic. După ce s-a rnatori.
sind material didactic cit mai făcut expunerea teoretică, toţi încadraţi in unitatea spectaco
re se evidenţiază tovarăşi ca rea extinderii experienţei înain variat şi atractiv, lectorul cursu cursanţii au vizitat staţiunea Notiţele de faţă n-au preten
lui a reuşit să asigure o frec de montă din comună, grajduri lului, au adus in, plus nota
Vasile Dolea, Ioan Danca, Ioan tate. Se vor organiza manifes venţă de 90 — 95 la sută la ale ţăranilor muncitori din sat, ţia unei cronici dramatice. Su
bine întreţinute, precum şi alte profesionismului.
Fischer, Didina Zairn, Alexandru tări culturale cu echipele de fiecare expunere. Datorită inte le slab îngrijite. Din aceste vi biectivismul spectatorului —
resului pe care-1 depune lec zite şi in urma explicaţiilor da Regiei, semnată de Dana
Bojenescu şi alţii. dansuri, formaţia de estradă, torul în predarea materialului, care am fost in seara de 16 fe
legării lui de practică (adecvat te ei au învăţat cum să între Pantazopol şi Alex Jeles de la
In cadrul clubului s-au orga brigada artistică etc. condiţiilor locale de climă şi bruarie 1958 — face imposibilă
sol), la curs mai participă de ţină adăposturile şi să îngri Teatrul de Stat din Petroşani,
Noul comitet de întreprindere
i se cuvine o binemeritată a-
ales se obligă să sprijine din
preciere.
plin îndeplinirea planului de
producţie ia toţi indicii, precum fiecare dată, pe lingă cei în jească animalele, pentru a ob
şi acţiunile culturale şi spor scrişi, cîte 10 — 15 ţărani mun ţine o productivitate mărită de
tive. citori, dornici de a învăţa cum la ele.
FRAMCISC ŞERBAN să lucreze pămintul şi să ingri- ^8vî.\kwO.&4'<’b-'- DRAGOM'IR COJAiN.
corespondent
corespondent jească animalele mai bine.
¦•r ' :’¦.
nizat concursuri-ghicitoare, con slăbit şi activitatea sindicală obiectivitatea criticului, raţio Două vorbe despre decor :
( M a n i f e s t ă r icursuri „Drumeţii veseli", ser din secţia electrică, colectivul romîncştipeste h o t a r enamentul lui strict, riguroasa frumos, adecvat, servind piesa
lui analiză. in primele două acte, zelos in
literare, o expoziţie filatelică etc de muncitori necunoscînd pla
Echipele de dansuri, teatru şi nul lunar defalcat pe secţii. To LONDRA 6 (Agerpres). Co hora „Stacato", „Sîrba tineretu col întitulat „Fermecătoarele Poate că intenţia iniţială a al treilea, unde scenograful s-a
respondenţă specială : La înce lui” şi „Ciocîrlia” executate de dansuri” în care scrie: „An fost aceea de a însemna la rece întrecut pe sine, pictînd pentru
putul acestei săptămîni ansam orchestră sub conducerea lui samblul romînesc de dansuri şi
Lucrare prin autoimpunere blul C.F.R. Giuleşti a sosit în Micu Stănescu provoacă ropote muzică populară a adus o adie observaţiile, dar sala şi apoi grădina Anetei Duduleanu un
oraşul Bath din sudul Angliei re de prospeţime de pe conti pasiunea cu care artiştii s-au parc, rivalizind cu cel al Rege
HAŢEG (de la subredacfia tribuie pentru a realiza lucra unde îşi continuă turneul. Spec de aplauze. nent pe care englezul rezervat străduit, de la primele replici, lui Soare.
noastră voluntară). La adunarea rea propusă cu suma de 300 tacolele au loc în marea sală a Presa continuă să publice o găseşte cuceritoare şi plină să fie cît mai convingători, m-au
populară din satele Livadia de piuă la 500 lei. In urma discu lui Royal Theatre din Bath. Pu de farmec. Dansurile ca şi mu cucerit, m-au dezarmat. O concluzie e certă: cit mai
Cîmp şi Coastă, au fost pre ţiilor s-a votat suma de 12.669 blicul spectator salută cu multă cronici elogioase la adresa an zica au îneîntat auditorul. Fie multe spectacole, ca cel al ca
zenţi peste 400 cetăţeni care au lei pentru ambele sate. Pentru căldură dansurile şi muzica samblului romînesc. Ziarul „E- care membru component al a-
votat autoimpunerea pe anul populară romînească. Spectaco vening Post” scrie : „Dansurile Am urmărit „Gaiţele“ lui A- drelor didactice din Aninoasa.
1958 pentru construirea unui conducerea lucrărilor a fost ales lele s-au bucurat de un mare cestui ansamblu este un excelent
pod din beton peste rîul Strei. succes. Dansurile „Suita de pe sînt pline de colorit şi se des lex. Kiriţeseu cu atenţia pre D. CAP1TANU
un comitet format din 5 tova Mureş" şi „Oaşul” stînnesc ad făşoară într-un ritm din ce în interpret.
In cuvîntul său, cetăţeanul miraţia- publicului. Piesele de ce mai dinamic, ajungînd pînă # • -o • •** -O O -3 •
Ceuţă Ioan Epure a arătat că răşi şi o comisie de revizie for muzică populară romînească c: la mişcări de o repeziciune ui In toate cronicile se sublinia
locuitorii sînt de acord să con- mitoare". II
mată din 3 tovarăşi. ză de asemenea şi valoarea in
Ziarul „Chronicle and He- 9
DOINA ARDELEANIJ ,ald” din Bath publică un arti-li terpreţilor orchestrei.
Un cadou frumos de Ziua internatiouala a fem eii
G
ă
Pădurile ţării noastre, care Apărarea pădurilor împotriva să ia măsurile necesare pentru 3
ocup» suprafeţe întinse, consti popularizarea normelor de pre
tuie o mare bogăţie naţională, o incendiilor - ¦o datorie patriotică venire a incendiilor în, păduri. i
podoabă a munţilor noştri. A- Nu s-au îngrijit de asemenea să
cestea nu mai aparţin acum voacă incendiile, precum şi mă anului, trebuie să avem cea mai Orăştie. asigure oamenii necesari pentru t j
exploatatorilor. Ele constituie un surile de prevenire şi stingere mare grijă pentru a preveni in In afară de toate acestea nu observarea pădurilor şi nici de
bun al întregului popor şi sînt a incendiilor. cendiile în păduri. In timpul ve mobilizarea cetăţenilor la stin i
gospodărite de stat. rii pericolul nu este prea mare s-a dus o suficientă muncă de gerea imediată a incendiilor iz
Analizîndu-se cauzele care duc deoarece iarba şi frunzişul ver lămurire în rîndul muncitorilor bucnite. l
Partidul şi guvernul acordă o la izbucnirea incendiilor s-a pu de împiedică în mare măsură forestieri, păzitorilor de vite, că
deosebită importanţă refacerii tut constata că acestea sînt de răuşilor şi călătorilor pentru a In faţa colectivelor de preve a
pădurilor distruse de regimul terminate în cea mai mare par pătrunderea focului. li se arăta pericolul ce-1 pre nirea şi stingerea incendiilor, în
burghezo - moşieresc, precum şi te de neglijenţă. Multe din in Trebuie să arătăm că în anul zintă facerea la înlîmplare a faţa tuturor organelor silvice, a m
măririi productivităţii acestora cendii sînt provocate de aprin focurilor în păduri, precum şi sfaturilor populare stă ca o sar
şi folosirii raţionale a lamnului. derea resurselor vegetale adu trecut, cu toate că s-au luat măsurile necesare de prevenire cină principală desfăşurarea u- a
Ca o sarcină principal* prevă nate de pe terenurile agricole şi unele măsuri, au avut totuşi loc a incendiilor. Au fost puse prea nei intense munci de lămurire g
zută în cel de-al doilea plan de pe păşuni în scopul cură incendii numeroase. Acestea pu puţine tăbliţe şi panouri la in şi instruire a muncitorilor fo a
cincinal este aceea de a se îm ţirii lor, de nercspcctarea reguli trările în păduri şi la locurile restieri, a ţăranilor muncitori,
păduri terenuri forestiere dez lor în legătură cu facerea fo teau fi prevenite dacă nu s-ar fi de muncă, în care să se arate privind regulile de prevenire a z
golite pe o suprafaţă de peste cului în păduri de către munci manifestat o serie de lipsuri în cauzele care produc incendii şi incendiilor în păduri. In acest i
400.000 ha. torii forestieri, ciobani, excur activitatea organelor însărcinate metodele de prevenire a lor. scop este necesar să se ţină
sionişti etc., de aprinderea focu cu luarea măsurilor necesare de conferinţe, să se scrie şi să se n
Buna păstrare a pădurilor lui în păduri sau în apropierea prevenirea şi stingerea incen Trebuie arătat că atît perso afişeze lozinci şi panouri pe a-
noastre, apărarea lor de orice acestora de către copiii care diilor în păduri. nalul de teren — pădurarii şi ceastă temă. Organele silvice au e
vătămare este o datorie patrio merg cu vitele la păşune. O brigadierii — cît şi şefii de o- obligaţia de a asigura o pază
tică a fiecărui cetăţean cinstit. cauză principală care provoacă In anul 1957 unii şefi de o- coale silvice (Pui, Simeria, Hu permanentă a pădurii, în peri l
incendii este şi aceea că unele coale sau directori de I.F.E.T nedoara, Baia de Criş, Orăştie oadele periculoase pentru iz
In scopul prevenirii incendii organe ie exploatare (I.F.E.T.- ş.a.) nu au făcut un control bucnirea incendiilor. e
lor — un duşman principal al uri cu C.F.F.) nu au prevăzut (din raioanele Haţeg şi Petro sistematic pe teren pentru a se
pădurilor —¦ în anul 1957 s-au locomotivele cu sile paraseîntei şani) n-au întocmit şi aplicai vedea in ce măsură se aplică in Iritrucit s-a constatat că aprin c
întreprins o serie de măsuri. sau folosesc combustibil neco la timp planul de apărarea pă strucţiunile cu privire la preve- derea focurilor pe păşuni, la o
Astfel, au fost întocmite de că respunzător (lemn în loc de căr durilor împotriva incendiilor. nirea incendiilor. distanţă mai mică de 300 m. o
tre ocoalele silvice şi I.F.E.T.- bune), aşa cum s-a întîmplat Nu s-au îngrijit de asemenea de marginea pădurii, constituie
uri planuri de acţiune care au destul de des la calea ferată fo să organizeze paza şi observa Problema preveniri incendii un mare pericol de incendiu, este 0
fost aplicate pe teren. Potrivit restieră Baru Mare. rea pădurilor în perioadele pe lor şi a stingerii imediate a ce necesar să se ia măsuri pentru
acestor planuri marea parte a riculoase. Mulţi pădurari au lip lor care eventual izbucnesc, tre a fi interzise categoric astfel de p
pădurilor a fost curăţita de us Majoritatea incendiilor din a- sit din sectoarele lor de pază buie să preocupe în cea mai fapte.
cături şi în locurile necesare nul trecut au fost semnalate în în aceste perioade, aşa cum a mare măsură şi sfaturile popu e
s-au creat linii izolatoare, în lunile martie şi aprilie, aceasta fost cazul la ocoalele silvice lare. Se poate spune că multe Datoria fiecărui cetăţean cin
perioada de uscăciune şi pericol din cauza primăverii timpurii, Simeria, Hunedoara, Baia de sfaturi populare înţeleg însem stit de la oraşe şi sate este de r
de incendiu. Paza pădurilor a a uscăciunii şi căldurii ridica Criş şi altele. Un fapt care, nătatea acestei sarcini şi se a- a fi vigilent, de a-şi depune tot a
fost întărită şi s-au activizat te care s-a menţinut încontinuu, deşi socotit mărunt, a avut to chită cu cinste de ea. Sînt însă interesul pentru apărarea pădu
mijloacele de prevenirea şi stin precum şi a viaturilor puternice tuşi consecinţe grave, este a- sfaturi populare comunale ca ce rilor împotriva incendiilor. Apă- t
gerea incendiilor, s-a dus tot cela că nu s-au luat măsuri pen le din Cugir, Baru Mare ş.a., rînd pădurile de distrugeri, vom
odată muncă de lămurire în rîn care au bătut în primăvara tre tru ca în permanenţă să facă precum şi sfaturi populare raio apăra o mare avuţie a poporu 1
dul muncitorilor forestieri şi al cută. De aici putem trage con cineva de serviciu la telefoane. nale ca cele din Haţeg şi Hu lui nostru, îndeplinindu-ne ast
maselor de ţărani muncitori, Această neglijenţă s-a manifes fel o datorie patriotică. v
prin ţinerea de conferinţe, difu cluzia că în această perioadă a tat în special în raza ocoalelor nedoara, care nu s-au îngrijit
zare? de cărţi şi broşuri, în care silvice Simeria, Baia de Criş şi Irig. IAC.OB TRAIAN e
sînt arătate cauzele care pro- şefiil Serviciului silvicullurii al l
Dnecliei silvice Deva o
r
d
e
c
o
n
s
u
m
• •• i i * »
