Page 29 - 1958-03

Nr. 1003 jpRUMUL SOjl^lfMULOL Pap. 3

E»A G I I A F E m E FEMEI F R U N T A Ş E

*O O- m.

IN P R O D U C ŢIE

Cifre şi lapte Profesoara deputată - o »*»¦***¦¦

s « I n industria patriei noastre, Toamna începuse. Zilele erau fesoară de fizică şi matematică". la întreprinderii S.A.M. pentru
z femeile aduc un aport însemnat la tot mai mohorîte. O linişte a- a propune candidatul de depu­
$ lupta pentru creşterea producţiei şi păsătoare se aşternuse peste -k tat în alegerile pentru sfaturile
s productivităţii muncii, pentru redu- ¦tot. Pe străzile oraşului oame­ populare. Din partea consiliu­
nii treceau grăbiţi. A trecut de atunci mai bine de lui orăşenesc F.D.P. a luat cu-
In întreprinderile şi fabricile din regiunea noastră, femeile, <; cerea preţului de cost, realizarea un an. Emoţia primelor ore de oîntul tovarăşul Tiberiu Franc- ECATERINA MIHAI • ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦
organizate în brigăzi de producţie, aduc o mare contribuţie la L de economii şi îmbunătăţirea ca In curtea şcolii medii din o- curs a trecut. Tinăra profesoa­ jurt care a propus drept candi­ ţ muncitoare la fabrica „Simion Băr»
îndeplinirea sarcinilor de plan. Numeroase femei sint fruntaşe rasul Haţeg, atmosfera era cu ră Elena Zaiu, absolventă a fa­ dat in această circumscripţie pe J nuţiu“ — Sebeş.
pe fabrică sau uzină, fac propuneri preţioase pentru îmbunătă­ taţii produselor. Peste 710.000 de iotul alta. Vocile cristaline, ri- cultăţii de matematică şi fizi­ tovarăşa Elena Zaiu. Cînd i-a
ţirea procesului de producţie şi a calităţii produselor, dove­ femei muncesc cu elan în diferite setele şi voia bună umpleau în­ că din Bluf, a ciştigat în acest fost rostit numele un ropot de
dind totodată un dezvoltat spirit de organizare. ramuri ale economiei naţionale. treaga curte. Era prima zi de timp simpatia profesorilor, ele aplauze a făcut să răsune în­
şcoală, ziua destăinuirilor in- oilor şi a părinţilor acestora. A treaga sală. Cind a fost vorba
Antrenate in întrecerea socialistă, ele realizează însemna­ • La sate, ţărăncile muncitoare timplărilor din vacanţa de iarnă. cest lucru este pe deplin în de caracterizarea tov. Zaiu, cei
te depăşiri de plan. trezite la o viaţă nouă, păşesc cu dreptâţit. La orele de curs pro din sală s-au rdicat cu zecile.
ţ încredere pe drumul transformării Cind clopoţelul a anunţat in­ ţesoara Elena Zaiu se străduieş Toţi. o cunoşteau şi toţi au sus­
Iată in clişeul de mai sus pe membrele „Brigăzii Păcii" trarea in clasă şi in curtea şco­ te, ca folosind cele măi bune ţinut cu căldură propunerea
de la laboratorul cocso-chimic al Combinatului Siderurgic din < socialiste a agriculturii. In diversele lii s-a aşternut aceeaşi linişte metode pedagogice, să pregă­ făcută scoftnd in evidenţă cali­
Hunedoara, (responsabilă tov. Eva Caba), care in întrecerea z sectoare ale agriculturii muncesc apăsătoare care cuprindea în­ tească elevii cit mai bine. Pen­ tăţile acesteia în munca de pro­
socialistă organizată in cinstea zilei de 8 Martie, au cucerit V peste 59.000 de femei. Numărul fe- ' tregul oraş. Grăbiţi, elevii se tru acest lucru tovarăşa Zaiu se fesoară şi in activitatea obşteas­
drapelul de brigadă fruntaşă pe Combinat. < meilor tehnicieni se ridică astăzi la îndreptau spre clase, luindu-şi preocupă şi de felul cum elevii că.
/ aproape 3.000. in şcolile de califi» locul în bancă în aşteptarea îşi pregătesc temele acasă. Nu
\ care organizate de Ministerul Agri- ' profesorului. Pe uşa uneia din sint rare cazurile cînd la şcoa­ Cind şi-a manifestat mulţumi­
clase a păşit o tinâră, puţin îm­ lă organizează ore de meditaţii.
< culturii şi Silviculturii s-au calificat ¦ bujorată la faţă. S-a prezentat Vizitarea acasă în familie a ele­ rea fală de încrederea ce-i fu­
\ în anii 1956 — 1957 mai mult de scurt, cu emoţie în g la s: „Mă vilor a devenit de asemenea o sese acordată, glasul profesoa­
numesc Elena Zaiu şi sînt pro obişnuinţă. Cunoaşte acum nu rei vibra de emoţie. O mişcaseră
( 4.600 de femei. numai elevul ca şcolar dar şi fa­
Bazarul femeilor milia sa, problemele care îi frâ- cuvintele calde, încrederea ce i-o
< o Drumul femeii spre învăţătură mintă pe aceştia in fiecare zi. acordaseră cetăţenii prezenţi de
din Deva Deseori a discutat cu părinţii e- a-i reprezenta in sfatul popular
KcaBirari l i cinsteazilei Ic §Martie ( este astăzi deschis la fel oa şi < leuilor probleme legate de gos­ raional. In cuointul său candi­
r') bărbatului. Aproape 20.000 de tl-'ţ In cursul zilei de ieri Comi­ podărirea şi înfrumuseţarea o- data s-a angajat să răsplăteas­
tetul de femei al oraşului Deva rasului, pe care, fără sfială, le-a că prin muncă această încre­
i nere— adică o treime din numărul a deschis în localul magazinu­ adus la cunoştinţa sfatului dere.
lui „Mobila" din Piaţa Unirii, popular.
< total al studenţilor din ţara noas- ) Şi cu siguranţă că acum cînd ANA BUJIŢA
z tră — studiază în diferite facui- un bazar. Aici sînt expuse mai Ar
multe obiecte ca : rochiţe, bro­ au ales-o deputată va căuta să-i muncitoare la fabrica Simion Băr-, ¦
La uzina „ V ic to r ia " ™ Călan S ta ţi; peste 97.000 de femei s-au 17 ianuarie 1958 cetăţenii reprezinte cu cinste şi să par­
<( dedicat nobilei munci de educare' circumscripţiei raionale nr. 3 ticipe cu sirguiniă la rezolva­ nuţiu“ — Sebeş ¦
L şi instruire a copiilor şi tineretului din 11aleg se adunaseră în sa­ rea treburilor gospodăreşti.
Pentru a cinsti cum se cu­ a obţinut pe sortimente urmă­ < ca profesoare, educatoare, învăţă-
vine ziua de 8 Martie, munci­ toarele depăşiri de plan : ra­ ' toare ; alte aproape 2.000 de femei P. FAR CASIU
toarele de la uzina „Victoria"- diatoare 3,8 la sută ; cazane f sint profesori şi asistenţi universitari,
Călan au lucrat cu eforturi spo­ centrale 44 la sută ; piese sani­
rite reuşind să obţină însemnate tare lt),6 la sută, iar la sorti­ <j iar peste 1.500 de femei — cadre
depăşiri de plan. Echipa de Ia mentul piese mecanice şi tuburi < ajutătoare în învăţămîntul superior.
secţia montaj, de pildă, în lu­ de scurgere planul a fost de­
na februarie şi-a depăşit pla­ păşit cu 47,2 la sută. Din a- ^ o in regiunea Hunedoara, din derii, lucruri de mină, etc., e-
nul de producţie cu peste 30 ceastă brigadă, s-au evidenţiat 4 rîndul femeilor din întreprinderi şi
la sută. Printre muncitoarele muncitoarele Francisca Moli, ^ uzine, peste 5.000 sint antrenate în xecutate de femeile din oraş. întrecerea continuă
fruntaşe care au contribuit la Maria Homel, Cristina Creţu, > întrecerea socialistă aducînd o con- Un aport deosebit în efectua­
obţinerea acestei depăşiri sint Lili Brănescu şi altele. 4 tribuţie însemnată Ia creşterea pro-
tovarăşele Iuliana Roman, Iri- < ducţiei şi productivităţii muncii. rea lucrurilor expuse aici, l-au MARIA SĂLIŞTEAN
na Bauman, Marin Şteg, Rozi- Cele două brigăzi — montaj 5 o Numărul femeilor care fac: par- adus gospodinele de pe străzi­ « muncitoare în secţia croi a fabricii
na Bremer, Maria Bîra şi le Bariţiu, Eminescu, Ion Crean­
Margareta Iovan. şi turnătorie — în ziua schim­ • le din sectorul socialist al agri- gă şi altele. Iuliana Mezo şi Maria Iorda- ţa în muncă. Incepînd din pri­ „Simion Bărnuţiu" — Sebeş.
< culturii regiunii noastre este de che sînt muncitoare la fabrica ma zi a anului acesta, cele două
De asemenea, „Brigada Pă­ bului de onoare organizat la ''peste 26.000. Multe dintre ele sînt încă din primele ore de la I.A.R.T. Deva. Amîndouă sint prietene s-au luat la întrecere :
cii" de la secţia turnătorie a deschidere, bazarul s-a bucurat la fel de pricepute în muncă, au „Pentru cea mai mare depăşire
uzinei, condusă' de turriătoarea I martie a.c. — şi-au depăşit <( în consiliile de conducere. de o largă popularitate, fiind aceeaşi abilitate în mişcări. Mai de normă, pentru respectarea
Ana Metea, în luna' februarie S o Pentru educarea maselor de vizitat de un mare număr de normativului de calitate". Fie­
planul.cu 40 la sută. cetăţeni. în fiecare lună depăşirile lor de care vrea să fi,e prima. Muncesc
j femei, în întreaga regiune au fost cu entuziasm, fără să piardă o
I. CRAŞCA ) organizate şi funcţionează 1.600 de plan sînt aceleaşi. De altfel, ele clipă. Cu toate că în întrecere
sînt adversare, ele au rămas
corespondent sînt şi prietene bune. îşi îm­

La fabrica „ A r d e le a n a " cercuri de citit, în care femeile des­ părtăşesc una alteia experien-

făşoară o activitate rodnică. 1

*• v V N A -nA A A A /

In ziua de 6 martie a.c., la de aici cinstesc Ziua Internaţio­ prietene. Dacă se întîmplă ca
fabrica de încălţăminte „Arde­ nală a Femeii.
leana" din Alba-Iulia, unde lu­ fa p iele sînt acelea care vorbesc una să rămînă în urmă, cea­
crează un mare 'număr de fe­ Din rîndul muncitoarelor s-au mai bine ca orice despre grija ce laltă îi explică cum a reuşit să
evidenţiat tovarăşele Ana Fu-
mei, a fost organizat un schimb gaciu, de la secţia croi, Teodo­ se acordă in stalul nostru demo- dea mai multe cutii de conser­ PARASCHIVA POP J
ra Bădilă,.. din secţia pregătit crat-popular, femeilor mame. ve peste plan. Aşa că nici în
de onoare. In acest schimb de feţe, Elvira Mandrosca, din sec­ prezent nu se ştie cine-i cîşti- ff muncitoare în secţia ştrik la fabrica *
ţia finiş, Valeria Curuţ, din Pentru ele au fost înfiinţate sute gătoarea întrecerii. In primele
onoare, colectivul fabricii şi-a secţia tălpuit şi Viorica Oprean, de case de naştere şi maternităţi, două luni ale acestui am, amîn­ L „Sebeşul" — Sebeş J
din secţia-tras pe calapod. in care personal medico-sanitar bine două au realizat o depăşire de
depăşit planul cu 8,5 la sută, pregătit, veghează asupra sănătăţii 8,2 la sută.
mamelor şi copiilor noi născuţi.
depăşire cu care muncitoarele

La fabrica „ S e b e ş u l" Astfel de unităţi au fost înfiinţate Şi întrecerea continuă.
şi in regiunea noastră, pină în cele Acesta este doar un exem­

In ziua schimbului de onoare lenjerie cu 3,5 la sută. mai îndepărtate comune. plu. La fabrica I.A.R.T. Deva
organizat în cinstea Zilei Inter­ Fruntaşele schimbului de o- In clişeu: Lucreţia Vereş, moa­ — ca şi în multe alte fabrici
naţionale a Femeilor, la fabri­
ca de ciorapi „Sebeşul" din ora­ noare pe secţii sint tovarăşele, şă la casa de naştere din comu. din regiunea noastră — sînt
şul Sebeş, muncitoarele au lu­ na Lunca Cernii, raionul Haţeg, numeroase femei care, antrenate
crat cu entuziasm, reuşind să Maria Henegar şi Letiţia Ră- dînd îngrijirile necesare unei mame în întrecerea socialistă, aduc o
depăşească planul pe fabrică cu tean de la secţia lenjerie, ca­ mare contribuţie la realizarea
6,6 la sută. Cele mai frumoase re şi-au depăşit planul zilnic care a născut în această casă de sarcinilor de plan. Printre a-
rezultate au fost obţinute de co­ cu 40-70 la sută ; Maria Bologa naştere. cestea mai amintim pe munci­
lectivul secţiei Strik, care şi-a de la secţia apretură cu o de­ toarea Elena Gri 1 care este în
depăşit sarcinile de plan cu 11 păşire de 47 la sută, Anelize Muncitoarea Maria Mottel MARIA TIMPEA
la sută şi de cel de la secţia Kiepp şj Maria Opinear de la întrecere cu tovarăşa sa de mun­
secţia circulare cu depăşiri de că Letiţia Niţel. Amîndouă, în | tricoteră la fabrica „Sebeşul"
37 şi respectiv 23 la sută. cinstea zilei de 8 martie, şi-au
depăşit sarcinile de plan cu 11
O femeie de statură potrivită, tre­ veţe meserie atunci cînd avea 35 de o caracterizează au făcut din femeia la sută. L Sebeş.
cută de anii tinereţii, cu părul încă ani. Şi nu întîmpiător. Soţul ei a că­ stîngace ia început în meserie, o mun­
La fabrica „ V id r a " OvO *© « » « « « « « «« « * « < -

Şi la fabrica „Vidra" din Maria Eleneş, Livia Tomescu, negru, ondulat, cu ochi căprui şi cu zut răpus de gloanţele cotropitorilor citoare destoinică, apreciată şi stimată Cele cinci surori Feodorov
Orăştie a fost organizat un Maria Kainat, Rusalina Szabo privire prietenească. Am întîlnit-o dis- germani în cel de al doilea război de toţi muncitorii fabricii.
schimb de onoare în cinstea zi­ şi Eleonora Argint din secţia cutînd cu muncitoarele din secţia coni- mondial. A rămas fără nici un ajutor, — de K* CEREVKOV —
lei de 8 Martie. Cu acest pri­ vopsit. pactorie despre bunul mers al secţiei. fără nici o posibilitate de a-şi creşte Nu poţi vorbi de rezultatele secţiei
lej, cele mai mari depăşiri de Ceva simplu, obişnuit, devenit de mult cele două fiice cu care rămăsese, sin­ compactorie, de succesele muncitoare­ Reuniunea studenţilor de la Insti­ bit, şi a participai astfel ta an con
plan au fost obţinute de munci­ Pe secţii planul a fost reali­ firesc pentru vrednica muncitoare Ma­ gură. Acestea sînt lucruri de care lor de aici, fără să aminteşti de mun­ tutul tehnologic din Leningrad era cert dat de artişti amatori la Teatrul
toarele Aurelia Dănuţ, Rczalia zat astfel : secţia înnobilat in ria Mottel de la fabrica de hîrtie Maria îşi aminteşte cu amărăciune. ca vrednicei compactoare Maria Mot­ in toi cind se anunţă: Mare.
Benea, Paulina Benghel şi Ani- proporţie de 145 la sută, sec­ „I Mai“ — Petresti, veşnic preocu­ tel. In fruntea tuturor celor cuprinşi
ţia vopsit şi călcat 111 la sută pată să dea numai lucrări de calitate. Au trecut de atunci ani mulţi. Ma­ în întrecerea socialistă se află Ma­ — începe concertul surorilor fe o ­ Dar prima apariţie independentă a «
ria Mottel a devenit acum o munci­ ria Motlei. Pe panoul de onoare, în
şi secţia vînat, în proporţie de Maria Mottel lucrează de mulţi ani toare fruntaşă. Dîrzenia, hotărîrea, listele fruntaşilor în producţie, nume­

cuţa Suciu din secţia înnobilat, 115 la sută. în secţia compactorie. A venit să în­ perseverenţa şi conştiinciozitatea care le ei este nelipsit. Şi e firesc atita dorov I Melodia valsului amuţi. Toţi Galei în faţa spectatorilor a avut $

vreme cît lună de lună ea îşi depă­ se îndreptară grăbiţi spre sala de loc abia peste nouă ani, cînd ca a I

şeşte planul între 15 — 35 la sută. festivităţi. Ctirînd aceasta era arhi­ fost înscrisă ca artistă împreună cu I
Dar Maria Mottel nu este fruntaşă
Seară de iarnă. Mă îndrep­ plină. Apariţia pe scenă a surorilor surorile ei Katia, Nina, Ninel şi Nas- t
tam ca de. obicei, spre sediul numai în producţie. Deşi în vîrstă, ea
gospodăriei agricole colective O şe z ă to a re a c e rc u lu i ele citit constituie un exemplu demn de ur­ feodorov era îniîmpinată cu un ro­ ienka. t
ca să mai discutăm împreună, mat şi în ce priveşte munca culturală
despre unele treburi gospodă­ şi obştească. In formaţia artistică, la pot de aplauze, dar în acelaşi timp Cu anii, măiestria surorilor-cîntă- I
reşti. Am intrat în curte, apoi corul fabricii, ia toate acţiunile ce se
m-am îndreptat spre sala de şe­ întreprind ea participă activ, răspunde lumea se întreba nedum erită: reţe a crescut şi s-a perfecţionai.
dinţe, cînd — spre surprinde­ tuturor chemărilor. Pentru meritele ei,
rea mea — în locul vocilor de bărbaţi, obişnuiţii vizitatori, din re erau ocupate cu felurite lu­ Petec, Arghelia Ripoşan, Lidia Maria Mottel este preţuită de toţi mun­ — C inci? De ce cin ci? Surorile Conducătorul arlistic al acestui mic
sală' a străbătut un val de voci cruri de mînă. Se aflau aici har­ Lucia, Maria Cristea şi altele, citorii fabricii.
de femei. In sală nu se aflau nice colectiviste ca Valeria Igna, feodorov sînt doar numai patru / colectiv, L. Şim kov, a ales un re­
de data aceasta bărbaţi, ci nu­ în total 36 de femei. Aceasta este numai una din sutele
mai femei de diferite vîrste, ca­ Cornelia Ripoşan, Maria Mun­ M-am lămurit îndată : era o de femei vrednice cu care fabrica „1 \.Nu se ştie dacăîn salăau mai con­ pertoriu adecvat, a scris el însuşi
tean, Aurelia Muntean, Maria
şezătoare a cercului de citit, or­ tinuat mult iim p ________________ muzica peniru cin-
ganizată de comisia de femei.
Tovarăşa Sabina Munteanu, de­ discuţiile, cînd una iecele moderne, a
putată în sfatul popular şi res­ atras la această
dintre surorile ar- Figuri de fem ei sovietice

iiste, Ninel, în- muncă comoozUori

cepu să cînte. Melodia este conti­ amatori. f

ponsabilă a comisiei de femei Mai“ Petresti se mîndreşte. nuată de cvintet. Apoi, cu o voce Surorile feodorov se bucură de r
din satul Spini, citea cu glas cristalină, începu să cinie uşor Ca­ celebritate nu numai în patria lor. I

Itare nuvela „Umbra pămîntu- Mlini iscusite lea, care stătea alături de Ninel — fie au cîniat în oraşele şi satele din T
a cincea şi cea mai lînără dintre su­ Ungaria, Cehoslovacia, Austria, f i n ­
lui”, iar colectivistele ascultau

cu atenţie lucrînd în acelaşi rorile feodorov. landa, Rominia, Italia, Dulia... si pre-
timp cu iscusinţă dantele, trico­
taje de lînă şi cusături. > O ţesătură frumoasă, este mult Melodia cîniecului popular rus cînd luiindeni au fost întimpinate cu căi.
\ apreciată de cumpărători. Dar pină
După ce s-a terminat lectura, i a ajunge aici, ea parcurge un tcăpăta amploare, cînd se pierdea ca dură. In interpretarea lor măiastră
s-au încins discuţii chibzuite şi \ drum destul de lu n g i trece pr'n o şoapiă abia îngînată. cintecul popular rus cucereşte pe
cu rost, prin care s-a compa­ Ş mlini harnice şi iscusiic, de !a ma­
rat viaţa nouă de azi, faţă de Apoi în sală, răsună melodia ţi­ spectatori.
trecutul plin de zbucium şi fră- teria primă şi pină la produsul
finii. nui nou cîntec, născut in zilele noas. Ţoale surorile au acelaşi timbru
ire, în care se vorbeşte despre succe. al vocii, incit aproape că nu pot fi
La filatura din Lupeni, cele sele obţinute de oamenii sovietici în deosebite — spune L. Şim cov< Dar,
pesie 500 muncitoare care lucrează
valorificarea pămîniurilor înţeleniie. în acelaşi limp, fiecare dintre ele

mîntări. S-au purtat apoi discu­ aici, deplin mult interes peniru a De dala aceasta începu să ciule Ga- are nuanţa şi maniera ei proprie de

ţii şi în ceea ce priveşte munca produce fire de calitate. Peniru a- lea. interpretare, o meiodicitate deosebită.

colectiviştilor în cadrul gospo­ cest lucru, 425 muncitoare sini an­ Im cererea publicului surorile an Cînd surorile feodorov au început

dăriei. trenate în întrecerea socialistă. Din d a la i vreo zece cîntece. Concertul să apară în cvintet li s.au deschis

Judecind după atmosfera de mîinile acestora, zilnic sînt da'c s-a bucurai de un succes deosebii. noi posibilităţi de interpretare, gama

bună dispoziţie a tuturor celor pesie plan însemnate cantităţi de Cum s-a înlimplat totuşi că cvarieiul, vocilor ă devenit mai bogaiă, clnie-

prezente, seara aceasta, consti­ fire 'de calitate. alît de popular în ţară, a devenit ccje răsună mai amplu.
tuie un început bun, un îndemn Printre fruntaşele de la filatura dinir-odală cvintet ? Acum în repertoriul acestui colec- |
de a se organiza cît mai multe *
asemenea şezători. l.upc-ni se numără tov. Lc.iţia Me- Odată, pe cînd Galea feodorovna
saroş, Ana B'ărbănţeaim, Margare­ învăţa la şcoală în clasa I, i s-a in- tiv figurează pesie 60 de cinlece
tîmplat să înlocuiască In cvartet pe populare ruse vechi şi moderne, dife­

MIRCEA MUNTEANU ta Sibian si allele. d 'soră a sa care se îmbolnăvise sd- rite ca gen si iernatică.
corespondent
In clişeu : aspect 6 ’de la o şedinţă a cercului de citit de pe strada Bariţiu — Deva. s9 ¦ « «-«• O• »* » î o 9 o & î