Page 3 - 1958-03
P. 3

Nr. 997                                                                                                                                   DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                    Pdg. 3

O puternică manifestare a prieteniei                                                                                                                                                        TELEGRAME EXTERNE
                                                                                                                                                                                            H '¦                               .»• 6.

dintre                                        popoarele                                                                                   ungar                                     Sesiunea comitetului de conducere
                                                                                                                                                                                           a C* G. M. din Italia

                                                                                                                                                                                            Raportul secretarului general asupra situaţiei muncitorilor italieni

Marele milsng a! oamenilor muncii dinCapitală                                                                                                                                          ROMA (Agerpres). La 25 fe­       te anterior. Novella a subliniat          lor interese, ci şi de interesele
                                                                                                                                                                                    bruarie s-a deschis la Roma se­     că marii industriaşi ignorează            tuturor oamenilor muncii din a-
   Locuitorii Bucureştiului s-au              nale din toate regiunile ţării            Gheorghe Apostol, Emil Bodnă-                     nos, prim-secretar al C. C. al            siunea comitetului de conduce­      revendicările stăruitoare ale oa­         ceste ţări, deoarece ele pot îm­
intilnit joi după-amiază cu mem­              purtau portretele tovarăşilor             raş, Petre Borilă, Nicolae Ceau-                  Partidului Muncitoresc Socialist          re a Confederaţiei Generale a       menilor muncii, căutînd să-şi a-          piedica pe industriaşii europeni
brii delegaţiei guvernamentale                Kâdâr Jânos şi Mîinich Ferenc,            şescu, Alexandru Drăghici, A-                     Ungar, ministru de stat.                  Muncii din Italia (C.G.M.I.).       sigure în dauna acestora condi­           să respingă revendicările mun­
şi de partid a R. P. Ungare, in               Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Chi-            lexandru Moghioroş, Constantin                                                              Novella, secretarul general al      ţiile cele mai favorabile pentru          citorilor sub pretextul nivelului
frunte cu tovarăşul Kâdâr Jă-                 vu Stoica.                                Pirvulescu, D. Coliu, L. Sălă-                       Cuvîntările conducătorilor po­         Confederaţiei, a prezentat ra­      concurenţă în legătură cu crea­           scăzut al salariilor în Italia.
nos, la marele miting care a a-                                                         jan, L. Răutu, Şt. Voitec, Ion                    porului romîn şi ungar au fost            portul în problema „Lupta mun­      rea „pieţei comune" (Uniunea
vut loc pe stadionul Republicii.                 In tribuna oficială au luat            Gheorghe Maurer, J. Fazekas,                      salutate cu ovaţiile puternice            citorilor pentru satisfacerea re­   economică a şase ţări vesteuro-              In încheierea raportului său
                                              loc membri ai C.C. al P.M.R.,             VI. Gheorghiu, Al. Bîrlădeanu,                    ale zecilor de mii de participanţi        vendicărilor lor şi situaţia în     pene).                                    Novella a anunţat că în 1957
   Zecile de mii de oameni ai                 membri ai guvernului, deputaţi            P. Niculescu-Mizil, A. Bunaciu.                   la miting. Au răsunat puternic            domeniul contractelor colective                                               C.G.M.I. a obţinut 53,4 la sută
muncii umpleau tribunele pînă                 ai Marii Adunări Naţionale,                                                                 chemări în cinstea prieteniei ce­         de muncă“,                             Novella a declarat că în Ita­          din voturile, muncitorilor şi
la ultimul loc. De jur împreju­               conducători ai organizaţiilor                Au fost intonate imnurile de                   lor două popoare, în cinstea u-                                               lia nivelul de trai al oamenilor          funcţionarilor în alegerile pen­
rul stadionului fluturau drapele              obşteşti şi ai instituţiilor cen­         stat ale R. P. Romîne şi R. P.                    nităţii de nezdruncinat a puter­             Novella a declarat că în ul­     muncii este mai scăzut decît în           tru „comisiile interne" (organe
ungare, romîneşti şi steaguri                 trale, ziarişti romîni şi străini.                                                          nicului lagăr al ţărilor socia­           timele luni s-a intensificat lup­   oricare din cele şase ţări mem­           eligibile ale oamenilor muncii
roşii, iar in partea centrală e-                                                        Ungare.                                           liste, în frunte cu Uniunea So­           ta dusă de muncitori pentru îm­     bre ale „pieţei comune". El a             din întreprinderi) care au loc
rau aşezate portretele marilor                   Au asistat şefii unor misiuni             Mitingul a fost deschis de                     vietică, pentru pacea şi priete­                                                                                        în toate întreprinderile din Ita­
învăţători ai omenirii Marx,                  diplomatice acreditaţi în R. P.                                                             nia tuturor popoarelor lumii.             bunătăţirea situaţiei lor prin în­ arătat că revendicările legitime           lia.
EngV.rS, Lenin. Pe mari pancarte              Romină.                                   tov. Florian Dănălache, prim-
erau înscrise chemări în cins­                                                          secretar al Comitetului orăşenesc                    In aplauzele entuziaste ale            cheierea de noi contracte colec­ ale oamenilor muncii italieni                   La 27 februarie au început
tea trainicei prietenii romîno-                  Ora 16,30. Cu puternice o-             Bucureşti al P.M.R.                               tuturor participanţilor tovarăşii                                                                                       dezbaterile pe marginea rapor­
ungare, a unităţii de nezdrunci­              vaţii şi urale a fost întimpinată                                                           Kâdâr Jânos şi Gheorghe Ghe­              tive de muncă şi prin îmbună­ privind majorarea salariilor nu                 tului prezentat de Novella.
nat a lagărului socialist, a pă­              sosirea membrilor delegaţiei gu­             Primit cu aplauze şi urale                     orghiu-Dej s-au îmbrăţişat cu
cii şia prieteniei între toate po­            vernamentale şi de partid a R.P.          prelungite, a luat apoi cuvîntul                  căldură, exprimind astfel sim­            tăţirea condiţiilor celor încheia- sînt dictate numai de propriile
poarele.                                      Ungare, tovarăşii: Kâdâr Jâ­              tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-                     ţămintele trainice care unesc
                                              nos, Apro Antal, Kâllăi Gyula,            Dej, prim-secretar al C. C. al                    popoarele romîn şi ungar, de­                     -------------- ..................... .... t ooo
   Pe stadion erau aliniate deta­             Szirmai Istvân, Nemeth Kâ-                                                                  plina înţelegere şi unitate de
şamentele gărzilor muncito­                   roly, Sebeş Istvan, Keleti Fe­            Partidului Muncitoresc Romîn,                     vederi dintre cele două guverne           Sem narea unui protocol com ercial                                            Impofriva înarmării
reşti. Tineri in costume naţio­               renc şi a tovarăşilor : Gheorghe          membru în Prezidiul Marii A-                      şi partide.
                                              Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica,              dunări Naţionale.                                                                                   î n t r e ii. P. R o m î n ă şi F in la n d a                         Bundeswehrului

                                                                                           Participanţii la miting au sa­                                                           In urma tratativelor care au R. P. Romînă va importa din                         cu arma nucleară
                                                                                        lutat apoi cu căldură apariţia la
                                                                                        tribună a tovarăşului Kâdâr Jâ-                                                             avut loc la Bucureşti a fost sem­ Finlanda celofibră, hîrtie şi saci             BERLIN 28 (Agerpres) Opi*
                                                                                                                                                                                                                                                                  nia publică şi presa din Repu­
                                                                                                                                                                                    nat la 27 februarie 1958 un pro­ de hîrtie, piei, produse de lap­             blica Democrată Germană de­
                                                                                                                                                                                                                                                                  zaprobă categoric cuvîntarea ge­
                                                                                                                                                                                    tocol prin care se stabileşte vo­ te etc.                                     neralului Norstad, comandantul
                                                                                                                                                                                                                                                                  suprem al forţelor armate ale
                                                                                                                                                                                    lumul şi mărfurile oare vor fa­ Din partea romînă protocolul                  N.A.T.O. în Europa, transmisă
                                                                                                                                                                                                                                                                  de posturile vestgermane de te­
                                                                                                                                                                                    ce obiectul schimburilor pe anul a fost semnat de ing. L. Cogan,              leviziune, în care el a cerut
                                                                                                                                                                                                                                                                  înarmarea Bundeswehrului cu
                                                                                                                                                                                    1958 între R. P. Romînă şi Fin­ director în Ministerul Comerţu­               arma atomică.

                                                                                                                                                                                    landa.                              lui, iar din partea finlandeză               Comentînd această declaraţie,
                                                                                                                                                                                                                                                                  ziarul „Neues Deutschland“ su­
                                                                                        oo< — ...................— --  -----------------                                            Tratativele au decurs într-o de Matti Pyvkko, însărcinatul cu                 bliniază că generalul Norstad a
                                                                                                                                                                                                                                                                  încercat să intervină în chestiu­
                                                                                                                                                                                    atmosferă de înţelegere recipro­ afaceri al Finlandei la Bucureşti.           nea creării unei zone denuclea-
                                                                                                                                                                                                                                                                  rizate, care se discută în pre­
Cuvîntarea tovarăşului                                                                  Cuvîiîtarea tovarăşului                                                                     că. Au a sis ta t: ing. Mihail Petri,                                         zent. Acest amestec, subliniază
  Gh. Gheorghiu-Dej                                                                            Kâdâr Jânos                                                                                                                                                        ziarul, are un canacter ultima­
                                                                                                                                                                                    In baza protocolului semnat, adjunct al ministrului Comerţu­                  tiv. El nu poate deoît să contri­
                                                                                                                                                                                                                                                                  buie la agravarea încordării in­
                                                                                                                                                                                    R. P. Romînă va exporta în Fin­ lui, Nicolae Conda, director în               ternaţionale şi la adîncirea scin­
                                                                                                                                                                                                                                                                  dării Germaniei.
                                                                                                                                                                                    landa tractoare, maşini şi apara­ Ministerul Afacerilor Externe,
                                                                                                                                                                                                                                                                     „Berliner Zeitung" califică
                                                                                                                                                                                    te, produse chimice, produse pe­ funcţionari superiori din Minis­             declaraţia generalului american
                                                                                                                                                                                                                                                                  drept o provocare şi îşi exprimă
                                                                                                                                          500 de conducători, ci voinţa şi con­     trolifera, produse de lemn etc. terul Comerţului.                             convingerea că ea va primi ri­
                                                                                                                                          vingerea politică a milioanelor de                                                                                      posta cuvenită din partea celor
    Tovarăşi şi tovarăşe,                     prietenie frăţească uneşte poporul ro­       Dragă tovarăşe Gheorghiu-Dej,                  muncitori, ţărani şi intelectuali romîni          --------------------------------------------------------------------
                                              mîn şi naţionalităţile conlocuitoare                                                        şi unguri şi aceasta esfe principalul                                                                                   mai largi pături ale populaţiei
    Permiteţi-mi ca îo numele între­          din ţara noastră, pe toţi oamenii            Dragi tovarăşi, tovarăşe, prieteni,            în prietenia noastră.                     O medalie comemorativă închinată
 gului nostru popor, în numele Parti­         muncii, fără deosebire de naţionalita­    oameni ai muncii din Bucureşti.                                                                                                                                           vestgermane.
 dului Muncitoresc Romîn şi al gu­            te. Poporul muncitor din ţara noastră                                                          In ceea ce priveşte convingerea        lansării în U.R.S.S. a primului satelit
 vernului Republicii Popuiare Romîne,         înfăptuieşte cu succes politica Parti­       Toţi membrii delegaţiei noastre sînt           noastră politică, noi sîntem comunişti.                                                                                    Referindu-se la declaraţia lui
 să exprim aci marea bucurie pe care          dului Muncitoresc Romîn de indus­         deosebit de fericiţi că au putut veni             Cunoaştem cît de cît tezele marxism-              artificial al pămîntului
 ne-o prilejuieşte tuturor vizita în ţa­      trializare socialistă şi electrificare a  în Republica Populară Romînă prie­                leninismului şi ne străduim să cu­                                                                                      Norstad, ziarul „Junge Welt“
 ra noastră a delegaţiei guvernamen­          ţării, de mecanizare şi transformare      tenă, în frumoasa sa capitală în plină            noaştem şi mai bine această minunată         MOSCOVA 28 (Agerpres)'.          mîntesc cu satelitul care se ro­
 tale şi de partid a Ungariei vecine          socialistă a agriculturii, de dezvoltare  dezvoltare, Sîntem bucuroşi că la a-              ştiinţă care dezvăluie legile societăţii                                      teşte în jurul lui.                       scrie că americanii vor să în­
 şi prietene, în frunte cu tovarăşul          a culturii, politică al cărei scop este   cest marc miting am avut ocazia să                omeneşti.                                 Corespondentul Agerpres trans­
 Kădăr Jânos.                                 progresul şi înflorirea patriei, îmbună­  ne întîlnim personal cu reprezentan­                                                        mite : In urma hotărârii Ministe­      In afară de această medalie,           zestreze Bundeswehrul cu arma
                                              tăţirea continuă a condiţiilor de trai    ţii oamenilor muncii din Bucureşti şi                Dar in călătorie şi noi sîntem oa­     rului Culturii al U.R.S.S. mone-    la monetăria statului a fost re­
    Cu aceleaşi simţăminte de bucurie         ale poporului.                            mulţumim cu recunoştinţă sinceră pen­             meni sensibili la impresii ca orice                                           alizată o plachetă în amintirea           atomică şi să stocheze arma nu­
 şi dragoste au fost înconjuraţi solii                                                  tru primirea prietenească pe care                 călători şi cred că aceasta nu înseam­    tăria statului din Leningrad a      genialului savant rus Konslantin
 poporului maghiar pretutindeni, în o-           In toate regiunile ţării s-au înăl­    ne-aţi făcut-o.                                   nă o deviere de la linia principială      emis o medalie comemorativă în­     Ţiolkovski, care a elaborat pri­          cleară pe teritoriul vestgerman.
raşele şi satele pe care le-au vizitat,       ţat noi fabrici, uzine, centrale elec­                                                      a partidului către liberalism (Animaţii,  chinată lansării în U.R.S.S. a      mul teoria comunicaţiilor inter­
 in uzine şi gospodării colective, ca         trice, staţiuni de maşini şi tractoare,      Noi am considerat misiunea noas­               rîsefe).                                  primului satelit artificial al pă-  planetare.                                In cadrul unui conflict militar,
 şi in instituţii de stai şi universităţi.    institute ştiinţifice şi şcoli de toate   tră drept o sarcină deosebi! de im­                                                         mîntului.
 Sintem bucuroşi, dragi oaspeţi, că în        gradele, de care pe drept cuvînt se       portantă şi de mare cinste pentru noi:               Dar cum reacţionează călătorul la                                             In curînd, în U.R.S.S. se- va          aceasta va atrage fără îndoială
 contactul nemijlocit cu muncitorii,          mîndreşte poporul nostru.                 dezvoltarea pe mai deparle a bunei                impresii ? Dacă în drumul său dă de          Pe una din feţele medaliei se    organiza un concurs pentru cel
 ţăranii şi intelectualii din patria noa­                                               colaborări dintre partidele, statele şi           o stîncă mohorîtă, se întunecă şi el,     vede pe fondul globului pămîn-      mai bun proiect al unui obelisc           o contralovitură atomică asupra
stră, aţi pulul simţi căldura prieteniei         Poporul romîn s-a încredinţat că       popoarele noastre, întărirea pe mai               dar dacă are în faţă o privelişte fru­    tesc chipul unui om de ştiinţă.     ce se va ridica la Moscova în
sincere, frăţeşti, pe care poporul ro­        drumul pe care şi l-a ales, drumul        departe a prieteniei romîno-ungare.               moasă, se luminează. Dar dacă vede        Pe al doilea plan se înalţă spre    cinstea lansării primului satelit         Germaniei occidentale.
mtn o poartă poporului maghiar. (A-           socialismului, este drumul cel bun.                                                         un om prietenos şi inima lui se încăl­    cer racheta purtătoare cu sateli­   artificial. Sub auspiciile Consiliu­
 plauze).                                     Pe acest drum el este hotărît să pă­         Ştim cu toţii că — aşa cum spunea              zeşte. (Aplauze). Ce am văzut noi şi      tul. Pe reversul medaliei este      lui de Miniştri al U.R.S.S., obe­
                                              şească spre noi Izbînzi, mereu îna­       adineauri şi tovarăşul Gheorghiu-Dej              ce am simţit' în drumul nostru spre       gravată data lansării primului      liscul va fi ridicat în faţa clădirii
    Oamenii muncii din ţara noastră,          inte.                                     — relaţiile dintre popoarele romîn şi             Bucureşti ?                               satelit: „4 octombrie 1957“ şi
 Partidul Muncitoresc Romîn şi gu­                                                      ungar au fost supuse Ia mari încer­                                                                                             universităţii de stat „Lomono-
vernul Republicii Populare Romîne                Tovarăşi,                              cări în decursul istoriei, dar de cind               In gările din R. P. Ungară, tineri,    inscripţia : „In amintirea lansă­
îşi exprimă înalta preţuire faţă de                                                     în ambele ţări poporul muncitor şi-a              oameni maturi, bătrîni, bărbaţi şi fe­    ri în U.R.S.S. a primului sate­     sov“ din capitala Uniunii So­
politica justă a Guvernului Revolu­              Prietenia romîno-maghiară, care lea­   luat soarta în propriile sale miini şi            mei ne-au urat drum bun şi succes,        lit artificial al pămîntului". Tot
 ţionar Muncitoresc Ţărănesc Ungar            gă statele şi popoarele noastre, prin-    a preluat cîrma ţării, aceste relaţii             rugîndu-ne insistent să transmitem sa­    aici este înfăţişat şi globul pă-   vietice.
şi a Partidului Muncitoresc Socialist         tr-o frăţie şi alianţă de nezdruncinat,   au devenit cordiale şi prieteneşti. Pu­           lutul şi urările de bine tovarăşilor
 Ungar şi calda simpatie faţă de              este o mare cucerire a oamenilor mun­     tem declara cu deplină convingere că              romîni. Pe chipurile zîmbitoare şi în                                                                        *> -
muncitorii, ţăranii şi intelectualii ma­      cii din Romînia şi Ungaria.               prietenia noastră — atît pe linia re­             cuvintele calde rostite din inimă de
ghiari, care sub conducerea partidului                                                  laţiilor de partid şi de stat, cît şi pe          oamenii muncii unguri, care îşi /uau        Dezbaterile din                   Stassen propune un acord între
întăresc puterea populară si obţin               Se ştie că in trecut clasele stăpî-    iinia legăturilor directe dintre popoa­           rămas bun de la noi, am putut citi
realizări tot mai mari in construirea         nitoare, grofii maghiari şi boierii ro-   rele noastre — este astăzi o priete­              sentimentul puternic şi adînc al prie­        parlamentul                     S.U.A. şi UJRLSoS. în vederea limitării
societăţii socialiste.                        inîni, capitaliştii din ambele ţări du­   nie curată, adevărată, neumbrită.                 teniei frăţeşti romîno-ungare tAplauze,
                                              ceau o politică de asuprire şi învrăj­                                                      urale).                                            francez                           armamentelor şi interzicerii
    Planul de stat al Republicii Popu­        bire naţională, aflţînd pe unguri şi         Noi personal, precum şi toţi acei
lare Ungare pe anul 1957 a fost îm­           romîni unii împotriva celorlalţi, men-    care activăm azi în Comitetul Cen­                     Aceeaşi voinţă, voinţa strîngerii       r" YRIS 28 (Agerpres). In du­           experienţelor atomice
plinit şi depăşit, nivelul producţiei in­     ţinînd un focar de încordare şi ne­       tral al Partidului Muncitoresc Socia­             legăturilor frăţeşti, s-a manifestat şi   pă amiaza zilei de 27 februa­
dustriale ajungînd şi chiar întrecînd         linişte în această parte a Europei.       list Ungar şi în Guvernul Revoluţio­              în acele urări de bine, cordiale, şi în-  rie în Adunarea Naţională fran­       NEW YORK (Agerpres) TASS                care, scrie Stassen, nu poate şi
intr-o serie de ramuri importante ni­                                                   nar Muncitoresc Ţărănesc al R. P.                 tîmpinări călduroase cu care am fost      ceză au continuat dezbaterile cu    anunţă : Ziarul „New York Ti­             nu trebuie să ne facă să renun­
velul producţiei din 1955; a sporii              Experienţa amară a trecutului a în­    Ungare îi cunoaştem bine, îi stimăm               primiţi în drumul nostru prin ora­        privire la proiectul bugetului      mes" a publicat un articol con­           ţăm de a întări şi de acum îna­
producţia agricolă ; numărul coopera­         văţat popoarele noastre că de pe ur­      şi îi iubim, ca pe adevăraţii noştri              şele şi satele Republicii Populare Ro­    militar pe anul 1958.               sacrat dezarmării, semnat de              inte puterea militară şi de a ri­
tivelor agricole de producţie este în         ma acestei politici de învrăjbire ele     prieten: pe tovarăşii Gheorghiu-Dej şi            mîne, în reşedinţele de regiuni şi ra­                                        IJarold Stassen, fost consilier           dica nivelul pregătirii de luptă
continuă creştere. Consolidarea regi­         s-au ales cu mari suferinţe şi jertfe     Chivu Stoica ca şi pe ceilalţi condu­             ioane, Arad, Timişoara, Craiova, Pi­         Vicepreşedintele comisiei pen-   special al preşedintelui Eisenho-         al Statelor Unite. El ne va da
mului democrat-popular îşi găseşte ex­        de singe, dezvoltarea lor a fost frî-     cători cunoscuţi ai oamenilor muncii              teşti, laşi, Roman, Bacău, Tîrgu Mu­      ru apărare al Adunării Naţio­       wer pentru problemele dezar­              însă timp să căutăm căi pentru
presia în unirea din ce în ce mai                                                       din Romînia. Relaţiile noastre priete­            reş, Ploeşti şi în numeroase alte lo­     nale franceze, Jean Montalat        mării. Autorul este de părere că          a realiza un progres în încheie­
strînsă a maselor largi în jurul par­         nată.                                     neşti exprimă o încredere reciprocă de­           calităţi şi care au culminat în primirea  (S. F. I. O.) ,a cerut ca Franţa    „în următoarele 6-9 1uni“ ar pu­          rea unui acord mai cuprinzător
tidului şi guvernului. In ciuda calom­           In ciuda vrajbei şi duşmăniei pe ca­   plină. Acesta este un lucru foarte bun.           noastră de neuitat la Bucureşti. (A-      să înceapă producţia de arme        tea fi discutată problema înche­          şi de mai lungă durată". Stas­
niilor şi intrigilor cercurilor imperia­                                                                                                  plauze).                                  atomice pretinzînd că aceasta ar    ierii, „între Statele Unite şi li­        sen scrie în continuare că dacă
liste, se întăreşte continuu poziţia Un­      re o cultivau clasele exploatatoare,         Dar prietenia romîno-ungară expri­                                                       fi singura condiţie oa Franţa să-   ni unea Sovietică a unui acord cu         şi alte ţări îşi vor exprima do­
gariei pe plan internaţional. Republi­        în istoria popoarelor noastre au fost     mă nu numai prietenia a 10, 100 sau                  Mulţumim tovarăşilor noştri romîni     şi păstreze locul de mare putere.   titlu de încercare pe termen de           rinţa de a adera la acest acord
ca Populară Ungară, stat suveran al           înscrise multe pagini luminoase care                                                        pentru felul călduros cu care am fost                                         doi ani pentru efectuarea unui            „noi, bine înţeles, le vom salu­
oamenilor muncii, membru egal în              vorbesc despre luptele duse în comun                                                        întîmpinaji în cursul călătoriei noa­        Reprezentanţii cercurilor colo­                                            ta".
drepturi al marii comunităţi a ţărilor        pentru libertate şi dreptate socială.                                                       stre.                                     nialiste au cerut de asemenea       prim pas în vederea limitării
socialiste, are largi legături diploma­       Ţăranii iobagi romîni şi maghiari nu                                                                                                  intensificarea înarmărilor şi mă­                                                Stassen subliniază în încheie­
tice şi comerciale şi numeroşi prieteni                                                                                                      Dvs., dragi tovarăşi şi fraţi romîni,  rirea efectivelor forţelor armate   armamentelor şi interzicerii ex­
in lumea întreagă.                                         (Continuare in pag. 4-a)                                                       aţi întărit convingerea noastră poli­     franceze „pentru menţinerea or-                                               re că acordul între S.U.A. şi
                                                                                                                                          tică, şi anume că noi — oamenii cu        dinei“ în teritoriile deţinute de   perienţelor nucleare în condiţiile
   Tovarăşi,                                                                                                                              munci de conducere, care am hotărît       Franţa în Africa de nord. Depu­                                               U.R.S.S. propus de el „va îm­
                                                                                                                                          să consolidăm prietenia ungaro-ro-        tatul Maurice Bayrou (republi-      unui sistem sever de inspecţie
     Poporul romin, sfărimînd cătuşele                                                                                                    mînă şi să luptăm împotriva acelora       can-social)', raportor în problema                                            bunătăţi perspectivele unei păci
înapoierii în care-l ferecase domnia                                                                                                      care ar încerca să tulbure această        teritoriilor franceze din Africa a  reciprocă". După convingerea lui
moşierilc,:', burgheziei şi a capitalismului                                                                                              prietenie, — realizăm voinţa milioane­    cerni ca efectivul forţelor arma­                                             îndelungate. Milioane de oameni
monopolist străin, a păşit pe drumul                                                                                                      lor de oameni ai muncii unguri şi                                             Stassen acest prim pas „cere a-
larg al dezvoltării economiei şi cul­                                                                                                     romîni. (Aplauze).                        te franceze din Madagas­                                                      din întreaga lume trebuie să sa­
turii socialiste şi a dobîndit reali­                                                                                                                                                                                   celeaşi sacrificii din partea am­
zări de seamă în anii democraţiei                                                                                                            Tovarăşii Gheorghiu-Dej, Chivu         car şi Africa neagră să creas­                                                lute şi vor saluta un astfel de
populare Se întăreşte necontenit pu­                                                                                                      Stoica şi alţi tovarăşi romîni cu                                             belor părţi".                             acord".
terea populară, a cărei temelie de nez­                                                                                                   munci de răspundere au fost la noi        că pînă la 72.000 de oameni.
druncinat este alianţa înire clasa                                                                                                        în noiembrie 1956 şi la începutul lunii                                         „Acest acord cu titlu de încer­
muncitoare şi ţărănimea muncitoare.                                                                                                       ianuarie 1957. Atunci ei ne-au adus
Datorită politicii naţionale juste, le­        Plecarea spre patrie a delegaţiei                                                          ajutorul frăţesc al clasei muncitoare             Rezolvarea probleme! algeriene i i poate
niniste, a partidului şi guvernului, o           guvernamentale şi de partid                                                              romîne, al poporului Republicii Popu­                      Ii obiinuiă pe cate armelor
                                                         a R. P. Ungare                                                                   lare Romîne. Aceste două vizite ne-au
                                                                                                                                                                                            O cuvîntare radiodifuzată a preşedintelui Burghîba
                                                  Joi noaptea membrii delegaţiei Guvernului Revoluţionar Mun­                                       (Continuare în pag. 4-a)
                                              citoresc Ţărănesc Ungar şi a Comitetului Central a! Pnrtidu                                                                              TUNIS 28 (Agerpres). Pre­        ţa că ele vor contribui la re­            Tunisia, va fi prelungit mult
                                              lui Muncitoresc Socialist Ungar au părăsit Capitala îndreptin-                                                                        şedintele Republicii Tunisia,       zolvarea problemei algeriene.             spre sud. Chaban Delmas a a-
                                              du-se spre patrie.                                                                                                                    Burghiba, a rostii joi o cuvîri-                                              dăugat că, guvernul a contra­
                                                                                                                                                                                    tare radiodifuzată în care s-a o-      Din relatările agenţiilor dc           mandat toate măsurile prevăzute
                                                    Conducătorii de stat şi de partid unguri au fost însoţiţi la                                                                    cupat dc relaţiile franco-tunisie-  presă, rezultă că guvernul de ta          pentru reducerea trupelor. Refe­
                                              plecare de conducătorii Partidului Muncitoresc Romîn şi ai gu                                                                         ne şi de războiul din Algeria.      Paris ia noi măsuri pentru in­            rindu-se la problema cheltuie­
                                              vernului Republicii Populare Romîne.                                                                                                  Burghiba a protestat împotriva      tensificarea războiului din Alge­         lilor pentru războiul din Algeria
                                                                                                                                                                                    proiectului francez de a crea la                                              Chaban Delmas a spus că dacă
                                                    Au fost de faţă şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la                                                                    frontiera dintre Algeria şi Tuni­   ria.                                      evenimentele o vor cere, „guver­
                                              Bucureşti, membri ai ambasadei R. P. Ungare şi alţi membri ai                                                                         sia o zonă a pămîntului pîrjolil.     După cum anunţă agenţia                 nul nu va ezita să ceară majo­
                                              corpului diplomatic, precum şi reprezentanţi ai presei romîne şi                                                                      Burghiba a subliniat că rezol­                                                rarea fondurilor". In legătură cu
                                              străine. Sutele de locuitori ai Bucureştiului aflaţi pe peronul                                                                       varea problemei algeriene nu        France Presse, ministrul Apără­
                                              gării Băneasa au făcut o entuziastă manifestaţie de simpatie                                                                          poate fi obţinută pe calea arme­    rii Naţionale, Chaban Delmas,             aceasta un subcomitet al Adună­
                                              oaspeţilor, au ovaţionat îndelung pentru prietenia trainică .dintre                                                                   lor.                                Itiind cuvîntul în Adunarea Na            rii Naţionale franceze a anunţat
                                              popoarele romîn şi ungar, unite pentru totdeauna în marea fa­                                                                                                             ţională franceză la 27 februarie,         joi că fondul bugetar excep­
                                              milie a ţărilor socialiste.                                                                                                              Referind:: se la bunele oficii   a spus că Algeria trebuie com­            ţional pentru operaţiile din
                                                                                                                                                                                    nnglo-am cric ane, preşedintele     plet izolată de Tunisia şi Ma-            Algeria s-a ridicat Vi 1957 1a
                                                                                                                                                                                    Tunisiei şi-a exprimat speran­      roc. El a adăugat că barajul de           344.200.000.000 franci.
                                                                                                                                                                                                                        Urmă ghimpată eledrificată de
                                                                                                                                                                                                                        la frontiera dintre Algeria şi
   1   2   3   4   5   6   7   8