Page 30 - 1958-03
P. 30
Pae 4 •CLsSsitfbBxm DRUMUL SOCIALISMULUI r<r. 1003
Cu prilejul zilei de 8 Martie
¦ x d tim e lje siir i • juilimjeie s ilfi ¦xJiirrtels şliri
Apelul F.D.I.F.
adresat leuciloran Mrcadalame
BERLIN 7 (Agerpres) TASS nală de luptă a femeilor pentru
anunţă : Cu prilejul Zilei inter drepturile lor — ele vor ţine
naţionale a femeii, Federaţia De adunări şi mitinguri pentru a
mocrată Internaţională a Feme face un bilanţ al realizărilor lor
ilor a dat publicităţii un apel şi pentru a-şi exprima din nou
Poporul bulgar cinsteşte memoria P. C. din Japonia propune CDeeLamţiile. în care salută femeile şi orga hotărîrea de a obţine egalitatea
nizaţiile de femei din întreaga în drepturi în muncă, în fami
ostaşilor romîni căzuţi în luptele proclamarea Japoniei regelui Marocului lume şi le urează fericire şi o lie şi în societate, salariu egal
viaţă paşnică. pentru muncă egală, dreptul la
pentru eliberarea Bulgariei zonă denncscarlzaiâ RABAT 7 (Agerpres). — învăţămînt şi dreptul la ocroti
Noi, se spune în apel, salu rea mamei. In această zi feme^
TOKIO 7 (Agerpres jţ La uh ce şl cB Hidrogen, de sindicate France Presse relatează că adre- tăm femeile care au pretutin
miting al oamenilor rriuncii din le japoneze şi diferite organiza sindu-se unui grup de directori
SOFIA 7 (Agerpres)'. Referin- în luptele pentru eliberarea Bul oraşul Nagano a luat cuvîntul ţii democratice, intenţionează să de ziare franceze sosiţi la Ra deni un rol mai important ca ile vor cere de asemenea redu
Sandzo Nosaka, prim-secretar al prezinte împreună cu Partidul bat, regele Mohamed al V-lea
du-se la participarea armatei ro- gariei. In satul Griviţa a fost C.G. al Partidului Comunist din socialist spre examinare actua al Marocului a vorbit despre ri oricînd în măreaţa luptă pentru cerea înarmărilor şi vor cere ca
Japonia. El a vorbit despre lup lei sesiuni a parlamentului ja nele probleme privind politica
mîne la războiul de eliberare a ridicat un Mauzoleu al ostaşilor ta clasei muncitoare japoneze şi ponez o rezoluţie cu privire la Marocului cit şi situaţia ac libertate şi pace şi aduc un a- cheltuielile în scopuri militare
a oamenilor muncii din Japonia proclamarea Japoniei zonă de- tuală din Africa de nord. El a
Bulgariei de sub jugul otoman, romîni, cinstit cu sfinţenie de pentru drepturile lor şi a criti nuolearizată. Dacă guvernul cerut ca problema prezenţei port de seamă la dezvoltarea vi să fie folosite pentru îmbunătă
cat planurile guvernelor S.U.A. liberal-'democrat, protestează trupelor străine pe teritoriul
ziarul „Rabotnicesko Delo“ su mii de bulgari care vin aici să-şi şî Japoniei cu privire la stoca împotriva acestei rezoluţii, a Marocului „să fie soluţionată eţii politice, economice, sociale ţirea condiţiilor de viaţă şi pen
rea de arme atomice pe terito spus Nosaka, poporul il va rapid" şi a exprimat speranţa
bliniază că 52.000 de ostaşi din manifeste recunoştinţa. Multe riul Japoniei. Nosaka a decla condamna. Nosaka a subliniat că Franţa va întreprinde măsu şi culturale a societăţii. tru binele familiilor lor.
rile necesare în această privin
Romînia frăţească au trecut Du străzi din satul Griviţa poartă ţă. „Prezenţa trupelor străine
pe teritoriul Marocului, a spus
nărea la 31 iulie 1877 şi au numele eroilor romîni căzuţi aici. el, este în contradicţie cu inde In ape! se subliniază că fe Federaţia Democrată Interna
luptat eroic la Plevna. In curînd va fi amenajat parcul pendenţa ţării căci nu se poate
prieteniei de arme ruso-bulgare concepe o ţară suverană ocu meile cer încetarea experienţe ţională a Femeilor cheamă fe
Poporul bulgar — scrie „Ra pată de trupe străine".
botnicesko Delo“ — cinsteşte lor cu arma atomică şi a răz meile din întreaga lume să săr
memoria ostaşilor romîni căzuţi şi romîno-bulgare. boiului rece. Ele doresc ca toa bătorească in anul 1958 Ziua
** rat că Partidul Comunist din că această rezoluţie are o im te problemele să fie rezolvate internaţională a femeii sub sem
Japonia, sprijinit de Comitetul portanţă deosebită şi adoptarea
U. R. S. S. şi R. P. CHINEZĂ japonez pentru apărarea păcii, ei va face imposibilă aducerea ar pe calea tratativelor. nul pregătirii pentru Congresul
Federaţia Democrată Interna mondial al femeilor care va a-
vor efecfua mari lucrări de valorificare de Consiliul naţional de luptă mei nucleare din Statele Unite ţională a Femei>or subliniază că vea loc la Viena între 1 şi 5
la 8 Martie — Ziua internaţio iunie 1958.
pentru interzicerea armei atomi în Japonia.
a bogăţiilor din bazinul fluviului Amur oo-
F. S. M. protestează Referindu-se la situaţia din **
Algeria, el a arătat că starea
PEKIN 7 (Agerpres); CHINA In bazinul fluviului A-nur t u împotriva represiunilor din Spania de lucruri actuală primejduieşte Preşedintele Eisenhower recunoaşte
NOUA transmite s La Pekin s-a fost descoperite zăcăminte de în mod serios relaţiile dintre eşecul politicii americane în Orientul
deschis cea de a doua sesiune grafit, fier, mangan, cositor, mo PRAGA 7 (Agerpres). Fede şi democraţie se pronunţă din Maroc şi Franţa şi nu poate du
a Consiliului ştiinţific al expe libden, magneziu, aur, cărbune, ce deeît la înrăutăţirea raportu apropiat şi mijlociu
diţiilor He pe fluviul Heiiunţzian şisturi combustibile şi alte mi raţia Sindicală Mondială a dat nou cu hotărîre împotriva aten rilor dintre marocani şi fran
(Amur)’ ale Academiei de Ştiin nerale utile. cezi. Regele Marocului a preco
ţe a R.P. Chineze şi Academiei publicităţii o declaraţie în legă tatelor la libertăţile şi drepturile nizat o soluţie a problemei al WASHINGTON 7 (Agerpres). popoarele din această regiune.
de ştiinţe a U.R.S.S. Un grup special a efectuat geriene care să dea satisfacţie Cu ocazia împlinirii unui an de Raportul lui Eisenhower consti
cercetări pe traseul viitorului tură cu represiunile din Spania oamenilor muncii. la aprobarea de către Congre tuie o nouă reafirmare a sco
Sesiunea va asculta şî va dis canal între regiunile Sungari şi sul S.U.A. a mesajului cu privi purilor imperialiste, cotropitoa
cuta o serie de referate ştiinţi împotriva persoanelor care se Federaţia Sindicală Mondială aspiraţiilor naţionale ale po re la politica Statelor Unite in re, ale politicii externe ameri
fice ale oamenilor de ştiinţă chi Liaohe, pe o lungime de 300 pronunţă împotriva regimului lui îşi exprimă solidaritatea frăţeas porului algerian şi să-i recu Orientul mijlociu, cunoscută cane în Orientul apropiat şi
nezi şi sovietici şi va discuta km. Au fost întocmite proiecieie că cu oamenii muncii şi cu de noască şi suveranitatea prin sub numele de „doctrina Eisen mijlociu, politică ce corespunde
şi va aproba de asemenea pia construirii de baraje pe fluviu Franco, mocraţii spanioli şi cheamă oa respectarea şi garantarea drep hower", preşedintele Eisenho intereselor marilor monopoluri
nul cercetărilor complexe chino- în conformitate cu dezvoltarea Federaţia Sindicală Mondială, menii muncii şi organizaţiile wer a adresat Congresului un petrolifere. După ce arată că
sovietice în bazinul Amurului pe navigaţiei. măsurile cuprinse în rezoluţia
1958. Totodată In cadrul coordo se spune în declaraţie, care a raport cu privire la activitatea aprobată la 9 martie 1957 „con
nării lucrărilor sesiunea va e- S-a stabilit că pe cele două tinuă să fie unul din stîlpii de
xamina planul comun de iucrări maluri ale fluviului Amur există sprijinit. întotdeauna lupta cla sindicale din toate ţările să se turilor şi intereselor sale. ” in legătură cu „progresul ţelu susţinere a politicii externe a
de cercetări cu privire la cons multe pămînturi înţelenite, fa sei muncitoare şi' a poporului alăture, acţionînd în sprijinul
truirea de hidrocentrale. vorabile valorificării. Aproxima rilor rezoluţiei comune pentru Statelor Unite în această regiu
spaniol pentru revendicările lor solidarităţii internaţionale. El a .condamnat de asemenea
La sesiune s-a aiăfat că o tiv 2 milioane ha părnînt pe teri promovarea păcii şi stabilităţii ne de primă importanţă", pre
expediţie complexă Intenţionează toriul chinez pot fi valorificate -S $ - politica duşmănoasă dusă în
să aleagă localitatea Suhofino in Orientul mijlociii". şedintele Eisenhower declară
pentru culturi cerealiere. Spe Guvernul austriac despăgubeşte pe... special în ultima vreme de li
pentru construirea unei hidro cialiştii chinezi şi sovietici au Raportul preşedintelui are ca că această rezoluţie a fost me
centrale pe Amur a cărei capa foştii nazişti şi criminali de război nii conducători politici ai Fran
citate va fi de 2.200.000 kw, întocmit hărţi geologice şi ău trăsătură generală recunoaşte nită să întărească politica pro
elaborat măsuri pentru îmbună VTENA 7, (Agerpres). Consi- birea lor au fost cheltuite peste ţei fafă de Maroc — politică
tăţirea şi folosirea solurilor. trei miliarde şilingi, pentru des rea eşecului politicii americane movată anterior prin pactul de
liui naţional al Austriei a adop păgubirea victimelor fascismu ce se manifestă prin colabora
tat o complectare la legea în vi lui s-a cheltuit mult mai puţin. in Orientul mijlociu şi relevă la Bagdad.
goare cu privire la înapoierea rea dintre armata franceză şi
averii foştilor nazişti. Deputaţii Fischer a cerut guvernului să condamnarea politicii expansio Eisenhower este nevoit să re
comunişti au votat împotriva a- aloce mult mai multe mijloace cea spaniolă în acţiunile între
cestei complectărî. Potrivit corn- pentru despăgubirea victimelor niste a Statelor Unite de către cunoască că în rîndul opiniei pu
plectării, criminalii de război care războiului şi fascismului. prinse împotriva cetăţenilor ma
au devenit cetăţeni austrieci au
dobîndit dreptul de a li se îna rocani de pe teritorii ap'arţinînd
Scurte ştiri Marocului. >*•¦%
MOSCOVA’. — La 5 martie repre şefului statului major, generalul Na- poia averea confiscată in tre Misiunea „bunelor oficii*4 blice din Orientul apropiat şi
zentanţii S.U.A. Richard M. Scam- sution. In centrul discuţiilor s-au aflat cut. şi îngrijorarea Franţei mijlociu „doctrina Eisenhower"
mon, Cyril E. Black şi Hadley O. masurile adoptate de guvernul central a fost apreciată ca un efort al
Donovan, care au sosit în U.R.S.S. pentru a reprima rebeliunea din Su Deputatul comunist E. Fis- Statelor Unite de a-şi extinde
pentru a lua cunoştinţă de felul în cher, care a luat cuvîntul în dominaţia in această regiune,
care se desfăşoară campania electorală inatră centrală şl Celebes. De ase cadrul discutării acestei proble de a scinda lumea arabă şi de
me, a criticat vehement politica
menea, conducătorii politici de la guvernului austriac care adoptă
şi alegerile pentru Sovietul Suprem Djakarta au luat atitudine împotriva diferite măsuri pentru despăgu Robert Murphy şi Harold guvernatorui adjunct al regi denţă să se angajeze în fond a reinstaura o formă de colo
al U.R.S.S., au fost primiţi de G. A. birea foştilor nazişti şi a crimi Beeley, reprezentantul ameri unii şi doi membri ai Gărzii in vreun fel, nu a izbutit ca nialism.
Jukov, preşedintele Comitetului dc născocirilor scornite de propaganda nalilor de război. Fischer a a- can şi englez în comisia „bu Naţionale şi să încercuiască străduinţele sale să fie apre
stat pentru relaţiile culturale cu ţă imperialistă, ostile Republicii Indo rătat că dacă pentru despăgu- ciate de guvernul francez. In —«? »—
rile străine. nezia. nelor oficii" duc în prezent localitatea Ramada. recentele dezbateri din Adu
tratative la Paris, pentru a Trupele franceze au împie Sîfuafîa din Cuba
WASHINGTON. — La Washington Un articol din revista „Mejdunarodnaia jizn ‘ găsi o soluţie pentru aplanarea dicat libera circulaţie a unor narea Naţională a Franţei, de HAVANA 7 (Agerpres). La
continuă de trei zile tratativele dintre consacrat problemelor strategiei militare claraţia ministrului Afacerilor 7 martie dictatorul Cubei, Ful-
ministrul vest-german al Apărării, conflictului franco-tunisian is vehicule ale administraţiei tu Externe al Franţei, Pineau, gencio Batista, şi-a remaniat
Strauss şi conducătorii cercurilor po care a făcut o legătură directă cabinetul în vederea alegerilor
cat în urma mîrşavului atac nisiene, iar numeroşi funcţio intre statutul Bizertei şi statu prezidenţiale fixate pentru data
tul Maltei şi al Gibraltarului au de 8 iunie. Batista a respins însă
aerian al aviaţiei franceze a- nari tunisieni au fost împie exprimat deajuns de limpede propunerea făcută de personali
temerile colonialiştilor fran tăţi catolice şi de diferite orga
litice şl militare americane. In cen şi politicii externe supra localităţii Sakiet-Sidi dicaţi de către francezi să-şi cezi că interesele lor ar pu nizaţii democratice de a forma
trul tratativelor de la Washington un guvern de uniune naţională,
Yussef. îndeplinească sarcinile lor. tea fi lezate chiar de „aliaţii" cuprinzînd şi membri ai opozi
ţiei, menit să pună capăt răz
se află problema înarmării atomice MOSCOVA 7 (Agerpres). Re folosi această superioritate pen Pînă în prezent „bunele o- Dacă se ţine seama că toa- lor atlantici, iar declaraţiile boiului civil din Cuba.
a Bundeswehrului, precum şi problema vista „Mejdunarodnaia jizn“ a tru un război preventiv şi pen
instalării pe teritoriul R. F. Germane publicat un articol semnat de tru un atac prin surprindere îm ffcil“ (exercitate numai de re- te aceste lucruri se întîmplă lui Pineau au provocat o vă Deşi Batista a anunţat că nu
de baze americane pentru lansarea general maior Talenski, doctor potriva cuiva. Stalul sovietic dită nemulţumire în Statele
de proiectile teleghidate cu rază medie în ştiinţe militare, consacrat nu a proclamat doctrina „repre prezentantu! american, repre pe teritoriul unui stat suveran, îşi va mai pune candidatura la
de acţiune. saliilor . masive", aşa cum s-a Unite şi în Marea Britanic. alegerile prezidenţiale, persoane
problemelor strategiei militare întîmplat cu .conducătorii poli zentantul britanic intrînd de- recunoscut de O.N.U., stat le desemnate de el pentru pos
DELHf. — După cum anunţă Bi şi politicii externe. ticii externe ai S.U.A., care s-au Intre timp, presa franceză, turile de conducere ale guvernu
roul indian de informaţii, guvernul bazat pe monopolul armei nuc abia marţi în acţiune) nu s-au care a întreţinut relaţii diplo- lui sint menite să-i perpetueze
Uniunii indiene a hotărît să constru Pentru o perioadă de timp. leare şi pe „superioritatea" în nu-şî ascunde îngrijorarea că conducerea la cîrma ţării.
iască o uzină pentru prelucrarea ura scrie Talenski, Uniunea Sovie domeniu! aviaţiei strategice. soldat cu rezultatele dorite, niatice cu Franţa, reiese mai
niului în vederea producţiei de mate tică deţine monopolul in- do misiunea „bunelor oficii" şi-ar
riale fisionabile. Uzina va costa Generalul Talenski atrage a- Dimpotrivă, în Franţa se apre- clar gravitatea acestor fapte,
2.700.000 de rupii. meniul rachetelor intercontinen tenţia asupra teoriei războaielor putea depăşi atribuţiile.
tale foarte puternice. Totuşi mo „locale" cu folosirea armei nuc ciază că S.U.A. urmăresc prin In ciuda opoziţiei guvernului
DJAKARTA. — După cum anunţă nopolul în domeniul acestei ar leare şi „a folosirii dozate a
agenţia PIA, preşedintele republicii me hotărîtoare a zilelor noastre forţei". Toate aceste raţiona „medierea" lor să cîştige po- tunisian, guvernul francez a
Indonezia, Sukarno, a conferit cu pre nu a imprimat nici o trăsătură mente despre eventualitatea răz
mierul Djuanda în prezenţa celor trei boaielor „limitate" în condiţiile ziţii diplomatice şi militare în hotărît să creeze la frontiera
vicepreşedinţi ai Consiliului de Mi agresivă politicii externe a sta folosirii armei nucleare consti
niştri, a ministrului de Externe şi a tului sovietic. In Uniunea Sovi tuie o înşelare a poporului. A- favoarea americanilor. Aceas- dintre Tunisia şi Algeria o
etică nimeni nu vorbeşte şi nu
se gîndeşte la necesitatea de a ta !-a făcut pe Jacques Sous- „zonă a nimănui", din care ar
telle, fostul guvernator gene- urma să fie evacuaţi zeci de
ral al Algeriei, să declare că mii de algerieni. Aflarea ştirii
„sentimentele antiamericane că se creează o zonă a pămîn-
nu au fost niciodată atît de tului pîrjolit a determinat ime
puternice". diat un număr important de
A menaja Franţa fără a in algerieni să lase totul în voia
dispune popoarele nord-afri- soartei şi să se refugieze în
cane şi a ţine seama de aspi Tunisia.
cesta este un camuflaj menit raţiile naţionale ale acestora Era firesc ca în faţa unor
să ascundă pregătirile în vede
Recunoaşteri am are fără a leza într-un fel oare asemenea acţiuni Tunisia să DUMINICA 9 MARTIE 1958
rea unui -război mondial. In con care poziţiile colonialiştilor insiste asupra evacuării trupe
„ W a ll S tre e f J o u rn a l" d e s p re c o n d iţiile diţiile actuale un război „local" din Paris, iată dilema în care lor colonialiste franceze. Gu SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
nu poate fi altceva deeît etapa s-au încurcat „mediatorii" vernul francez sinchisindu-se DEVA: Trepte abrupte) PE iubiri î HAŢEG : Moulin Rouge j
iniţială a unui război mondial. TROŞANI: cinema „Alexandru Sa-
grele de frai ale m uncitorii or agricoli anglo-americani. însă prea puţin de violentele hia“ : Legendă din Polezia j cinema BARU MARE: Urme pe zăpadăî
„7 Noiembrie" : Mîndrie ; ALBA IU- ILIA : Fedrai ZLATNA : Vultur 101 j
Generalul Talenski subliniază că Nu lipsesc voci lucide şi re proteste tunisiene, cere dimpo L IA : Discordia ; ORAŞTIE: Cînd T E IU Ş: Camelia i APOLDU DE
în istorie încă n-au mai existat înfloresc lalelele i S E B E Ş : Rîpii SUS : Bulevardul principal; SIME-
am ericani aliste în presa acestor ţări trivă deplina libertate de miş dracului j BR A D : Povestea primei RIA : Măgăruşul Magdei i LONEA:
Două victorii.
NEW YORK 7 (Agerpres). cazuri cînd la izbucnirea unui care arată că încercarea de care pentru trupele sale.
Ziarul american „Wall Street război părţile să fi evitat folosi
Journal" relatează despre con întregi la rină pentru „o masă rea celei mai puternice arme. mediere pornind de la aseme Evident că tot lanţul acesta
diţiile de trai extrem de grele gratuită", distribuită de orga Războiul „total" sau războiul
ale munciiorHor agricoli ameri nizaţii de binefacere. Dar chiar „local" va duce inevitabil la nea premise nu poate avea de samavolnicii din Tunisia
cani din statul Florida. Munci această „porţie“ de mizerie se consecinţe catastrofale in spe
torii agricoli, scrie ziarul, sini dă¦numai odată la- două săptă- cial pentru regiunile cu populaţie prea mari şanse de succes. nu constituie deeît o faţetă a
nevoiţi să locuiască in cocioa mini. Corespondentul . descrie densă ale Europei occidentale,
be construite in talare specia felul in care se distribuie ali unde cel puţin în prima etapă Interesele americane în Afri întregii politici colonialiste SELEGŢIUN1 DIN PROGRAMUL DE RADIO
le. \ntr-una din aceste tabere mentele în oraşul Flomestead. a -războiului va fi. concentrată
din apropierea oraşului Florida De la ora 11, scrie corespon întreaga putere a rachetelor ou ca de nord sint însă prea mari, dusă de Franţa în Africa de
numeroase familii cu patru, dentul, se adună muncitorii a- încărcături atomice şi termonu
cinci copii locuiesc in nişte gricoli, negri, mexicani şi albi. cleare, a aviaţiei de bombarda lucru de altfel subliniat în re nord. Programul 1 : 6,40 Muzică uşoară ) presei străine; 10,20 Cu cîntecui şî
bordeie înjghebate în grabă. Reprezentantele diferitelor orga ment de toate tipurile şî a arti 7,30 In slujba patriei; 8,20 Teatru la Jocul pe întinsul patriei; 13,00 Solişti
Multe din aceste familii şi-au nizaţii de binefacere din loca petate rînduri în presa fran Mediatorii anglo-saxoni au microfon pentru co p ii; l’0,00 De toate de muzică populară romînească; 14,15
făcut locuinţe Rin caroseriile litate supraveghează ca nimeni leriei atomice. Politica externă pentru to ţi; 11,30 Revista presei; 14,00 Cîntă Alin Noreanu; 14,30 Concert
maşinilor .vechi. Condiţiile . in să ¦nu primească două porţii.. care ;se orientează spfe un răz ceză, ca americanii să renun fost puşi într-o situaţie intr- Din repertoriul orchestrei de muzică de muzică populară romînească; 15,15
care trăiesc sint cu totul ne- In această regiune sint' circa boi de orice tip, scrie în -înche populară Radio; 14,30 Cu zîmbetul pe Concert 'de estradă; 16,00 Vorbeşte
higienice. 12.000 de muncitori agricoli iere generalul Talenski, este o ţe Ia posibilităţile de imixti- adevăr delicată cînd, sub pre- buze; 16,30 Jurnalul satelor; 17,10 Moscova ; 18,00 Muzică uşoară ; 20,20
şomeri. Muncitorii. agricoli flo Muzică uşoară romînească; 18,00 Dru Muzică de dans; 20,50 Pagini de sa
tanţi nu au mijloace să se de politică criminală şi nefastă, a- une ce li ss oferă. siunea puternică a opiniei pu- meţii v eseli; 18,30 Melodii populare tiri şi umor; 21,05 Din cele mai cu
romîneşti; 19,05 Teatru la microfon:
In chiar perioada de desfă- blice, Burghiba a cerut ca pe „Jocul ielelor" de Camil Petrescu; noscute romanţe; 21,35 Arii şi duete
şurare a tratativelor relaţiile agenda unor viitoare convor- 20,50 Muzică de d a n s; 22,30 Muzică din operele : 22,00 Muzică de dans.
populară romînească; 23,00 Muzică BULETINE DE ŞTIRI: 6,30; 13,00;
franco-tunisiene au continuat biri franco-tunisiene să fie de dans. Programul I I : 8,00 Cîntece
19,00; 22,00; 23,52 (programul I) ;
să se agraveze. Luînd ca pre- inclus şi războiul din Algeria
text accidentul suferit de un ca şi evacuarea trupelor fran
camion francez care s-a lovii ceze din Bizerta. Franţa nu
de o mină, comandantul gar vrea să admită acest lucru cu
nizoanei franceze din locali nici un preţ, iar Murphy, deşi
Lipsiţi de mijloace 'de existen plaseze într-o altă regiune a ţă vînd urmări dezastruoase pentru tatea Ramada a dat ordin tru în convorbirile sale cu Bur-
pelor franceze să răpească pe ghiba s-a ferit cu extremă pru- şi jocuri populare •romîneşti; 8,30 E- 7,50; 14,00; 20,00; 23,00 (programul
ţă, muncitorii agricoli stau ore rii pentru a căuta de lucru, popoare. misiune pentru studenţi; 9,45 Revista IO-
Redacţia şl administraţia ziarului sti. 6 Martie or. lelelo n : 188—189, Taxa plătită io numerar conform aprobări1 Direcţiunii Generale R.i.UR. or. 236.320 din 0 noiembrie iy-iy. — tiparul s Întreprinderea Pol igr atică ,1 Mai” — DL VA.
