Page 31 - 1958-03

PROLETARI V W TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ
Anul X Nr. 1004
Mmm prieteniei şi colaborării
r©mîn@"i§id!i©ti@
Incepînd de vineri 7 martie, o de­
legaţie guvernamentală a ţării^ noas­
tre formată din tovarăşii Chivu Stoica,
Emil Bodnăraş şi Avram Bunaciu în­
treprinde o vizită în Republica India.
Considerată de către popoarele romîn
şi indian ca un remarcabil eveniment
în istoria relaţiilor de prietenie dintre noaştere mai detailată a vieţii celor
cele două ţări, vizita înalţilor soli ai
poporului romîn a început chiar din
prima zi sub semnul caldei şi strîn-
sei prietenii oare uneşte poporul ro-
inîn şi indian. O mulţime imensă de
oameni ai muncii din capitala indiei,
New Delhi, a făcut o primire căldu­
roasă reprezentanţilor poporului romiti
iar premierul indian Nehru, salutînd
delegaţia Republicii Populare Romînc,
a declarat: „După vizita dvs. noi ne
vom cunoaşte mai bine şi vom putea
colabora şi mai bine pentru apărarea
păcii". Aceste cuvinte exprimă cum nu
se poate mai bine importanţa ce o are
vizita pe care conducătorii de stat din
ţara no.astră o întreprind în India
prietenă — întărirea colabotării şi
prieteniei dintre cele două popoare şi
ţări.
Deşi situate la multe mii de kilome­
tri depărtare, popoarele romîn şi in­
dian sînt legate printr-o sinceră prie­
tenie. Poporul romîn nutreşte senti­
mente de admiraţie faţă de capacităţile
creatoare ale poporului indian, faţă
de marile opere şi monumentele de
artă de o vechime multimilenară, ca­
re au fost create de-a lungul veacuri­
lor de popoarele indiei. In anii grei,
cînd poporul indian lupta neobosit
pentru dobîndirea independenţei na­
ţionale, poporul romîn urmărea cu ad­
miraţie succesele obţinute în această
luptă dreaptă şi s-a bucurat sincer
cînd victoria finală a fost de partea
patrioţilor indieni.
In prezent oamenii muncii din ţara
noastră urmăresc cu simpatie efortu­
rile pe care le depune guvernul indian
pentru lichidarea rămăşiţelor şi dure­
roaselor răni lăsate de către colonia­
lişti, pentru întărirea economică a ţă­
rii, pentru independenţa deplină a ei.
Poporul romîn apreciază şi stimează
poporul indian şi pe conducătorii săi
pentru eforturile continue pe care Ic
depun pentru apărarea păcii şi secu­
rităţii în Asia şi în lumea întreagă.
Dezvoltarea şi lărgirea colaborării
dintre ţările noastre a luat o amploa­
re mare după ce intre India şi ţara
noastră au fost stabilite relaţii diplo­
ma tice. Oamenii muncii din Republica
Populară Romînă apreciază cu deplină
satisfacţie faptul că legăturile dintre
ţările noastre se dezvoltă cu succes
pe baza trainică a principiilor coexis­
tenţei paşnice, spre binele şi folosul
Zilele trecute, secţia de desulfurare a g'a2ului de cocs din ca­
drul Uzinei cocsochimice a Combinatului siderurgic Hunedoara,
a intrat in prima fază de funcţionare. In curînd, dat fiind modul
in care decurg lucrările de rodaj şi puneri succesive în funcţi-
Citiţi în numărul de azi :
ambelor popoare. In urma unor schim­
buri reciproce de specialişti şi expo­
ziţii tehnice şi de cultură, între ţara
noastră şi india au fost încheiate a-
corduri comerciale şi culturale care
au dus la o apropiere mai mare a
popoarelor romîn şi indian, la o cu­
două popoare. R.P.R. livrează în pre­
zent indiei utilaj petrolifer, ciment,
maşini-unelte, tractoare şi alte maşini
agricole, hîrtie, produse farmaceutice
etc. şi importă din India minereu de
fier, ceai, cafea, bumbac, lină şi altele. ) apărarea păcii şi făurirea u-
in anii din urmă relaţiile dintre ţă­
rile noastre s-au strîns şi mai mult.
Reprezentanţele diplomatice de la
New-Delhi şi Bucureşti au fost ridi­
cate la rangul de ambasade, acordul
cultura! încheiat în anul 1957 a creat
bazele pentru o mai strînsă colaborare
în acest domeniu, iar vizita pe ce ¦
un grup folcloric din ţara noastră a
făcut-o la începutul acestui an în
India e o dovadă grăitoare în acea­
stă privinţă. Festivalul filmului indian
care a avut loc anul trecut la Bucu­
reşti, vizitarea ţării noastre de către
reprezentanţi de seamă ai cinemato­
grafiei indiene, organizarea unei ex­
poziţii de artă plastică indiană la
Bucureşti ca şi numeroase acţiuni şi
manifestări romîneşti ce au avut loc
în india au contribuit la întărirea şi
consolidarea prieteniei şi colaborării
dintre popoarele noastre. Dar cu toate
acestea, n-au fost epuizate încă toate
posibilităţile de colaborare dintre In­
dia şi Republica Populară Romînă.
Vizita pe care d-1 S. Radhakrishnan,
vicepreşedinte al Republicii India, a
făcut-o în anul 1956 în ţara noastră,
ca şi vizita unei delegaţii guverna­
mentale romine în frunte cu tovară­
şul Chivu Stoica, preşedintele fConsi­
liului de Miniştri, în India, care are
loc în prezent, sînt acţiuni care vor
contribui, fără îndoială, la strîngerea
şi consolidarea legăturilor prieteneşti
dintre popoarele şi ţările noastre, spre
binele cauzei păcii şi securităţii în în­
treaga lume. Calda manifestare de
prietenie făcută solilor poporului nos­
tru la sosirea pe pămîntul indian, lo­
zincile in limba hindu şi romină „In­
dienii şi romînii sînt fraţi", care în-
timpină pretutindeni pe reprezentanţii
poporului romîn în vizita pe care o
fac poporului indian, sînt o pildă grăi­
toare a trainicelor sentimente de prie­
tenie care leagă popoarele noastre, a
posibilităţilor inepuizabile de întărire
şi lărgire a acestei prietenii. Iar vi­
zita in sine e un pas înainte spre în­
tărirea legăturilor de colaborare ro-
mîno-indiene, spre binele şi folosul
reciproc al ambelor noastre popoare.
4 pagini 20 bani
ADUNARE
FESTIVĂ
HAŢEG (de la subredac-
(ia noastră voluntară). 1 In .
; ziua de 7 martie a.c., in sala
ide festivităţi' a oraşului Ha-.
1feg a avut loc adunarea fes­
tivă închinată zilei de 8 Mar-
;tie — Ziua internaţională a
i femeii.
In faţa a peste 400 de par­
ticipanţi, iov. Doina Ardelea-
; nu, secretara comitetului ra-
)ional al femeilor, a vorbit)
\ despre însemnătatea zilei de
>5 Martie şi despre contribu-
,fia femeilor în lupta pentru
\nei vieţi fericite.
Sutele de participante la
[adunare au adoptat textul u-
ţnei telegrame pe care au tri-
ţmis-o Conferinţei naţionale
fa femeilor.
Adunarea s-a încheiat cu
1un frumos program artistic\
)susţinut de elevii şcolii me-
' dii locale. Programul a fo st:
)compus din dansuri, coruri,
)recitări etc.
P. FARCAŞIU
Bibliotecile din regiunea noastră
şi frecvenţa cititorilor sînt în con­
tinuă creştere. Zilnic, cititorii« îşi
îmbogăţesc cunoştinţele, din uria­
şul număr de cărţi ce le sînt puse
la dispoziţie. De pildă, în rafturile
bibliotecii raionale Sebeş pot fi gă­
site 23.250 volume dintre cele mai
noi şi mai interesante.
In clişeu : un grup de cititori a-
legîndu-şi cărţi de la biblioteca
amintită.
¦z'v~\r
une, această secţie va produce cu întreaga sa capacitate.
Prin darea în funcţiune a acestei secţii, pe lingă faptul că se
va produce un produs chimic nou (sulful), preţul de cost al
tonei de cocs metalurgic se ya reduce cu 30 lei,
Prima sesiune a Sfatului Cărbune peste pian
popular regional
In dimineaţa zilei de sîmbătă, 8 mar­ de tov. deputat Constantin Covaci, ra­
tie, în sala festivă a Sfatului popular
regional au început lucrările primei
sesiuni a deputaţilor aleşi la 2 martie
în Sfatul popular regional Hunedoara.
in deschiderea lucrărilor a luat cu­
vântul tov. deputat Dumitru Dejeu,
care a subliniat importanţa ce o au
sfaturile populare în conducerea trebu­
rilor obşteşti. De asemenea, vorbito­
rul a subliniat succesul repurtat de
candidaţii F.D.P. în alegerile din sfa­
turile populare de la 2 martie,
S-a trecut apoi la propunerea prezi­
diului care să conducă lucrările pri­
mei sesiuni a Sfatului popular regio­
nal. in prezidiu au fost propuşi şi
aleşi tovarăşii deputaţi David Lazăr,
Gheorghe Oprlnescu, Silvia Cotoi,
Lucreţia Costa şi Aron Pîrva.
Au fost propuse şi alese apoi comi­
siile de validare a mandatelor de de­
putaţi, de propunere a Comitetului exe­
cutiv al sfatului popular regionţiU a
comisiilor permanente şi de rcdăcfa-
re a proiectului de regulament cu pri­
vire la organizarea şi funcţionarea
Sfatului popular regional.
Raportul comisiei de validare a man­
datelor de deputaţi, a fost prezentat
Succese
Căminul cultural din Vata
de Jos şi-a reînceput din plin
activitatea. Echipa de teatru a
tineretului, condusă de profesoa­
ra Medina Petrişor, a prezentai
recent, piesa „Păcală argat“ de.
Petre Dulju.
Publicul spectator a rămas
satisfăcut de măiestria cu care
* -* -* * ¦* +*+ + + * sebite în producţie, reuşind să
Activişti culturali \
fruntaşi
- Coloniile engleze din peninsula Arabia (pag. 2-a) ;
din raionul Alba
. - Momente şi monumente istorice hunedorene (pag. 3-a' ;
^ — Ocrotirea naturii — o sarcină nobilă şi de mare răspun­
dere (pag. 3-a) ;
- De la subredacţiile noastre voluntare (pag. 3-a) ;
- Savanţii sovietici studiază păturile superioare ale atmosfe­
rei cu ajutorul rachetelor meteorologice (pag. 4-a) ;
- Noi paşi spre convocarea unei conferinţe la nivel înalt
, (Pag. 4-a) ;
- Colonialiştii francezi continuă exterminareapatrioţilor al­
gerieni (pag. 4-a).
UR16AN1 (de la subredacţia RlGHARD MILDT
noastră voluntară). In perioada director al căminului cultural
1—5 martie a.c., colectivul ex­ din Berghin
ploatării miniere Uricani, a ex­ GAVRHiA POPA
portul comisiei de alegere a Comitetu­ tras peste sarcinile de plan 335 director al căminului cuttuţaJ
lui executiv al Sfatului popular regio­ tone cărbune. Din această can­
nal a fost prezentat de tovarăşul de­ titate, 202 tone cărbune apar­ din eomuna Strein)
putat Samoiiă Momeu, raportul comi­ ţin colectivului sectorului II,
siei pentru alegerea comisiilor perma­
nente a fost prezentat de tov. deputat iar restul de 133 tone, sectoru­
losif Hajdu, iar proiectul de regula­
ment al organizării şi funcţionării lui I.
Sfatului popular regional a fost pre­ La obţinerea acestui succes,
zentat de Iov. deputat loan Gorea.
cea maii mare contribuţie au
Intr-unui din numerele viitoare ale adus-o grupele de mineri condu­
ziarului nostru vom publica un articol se de Alexandru Eisler, losif
privind lucrările primei sesiuni a
Sfatului popular regional Hunedoara. Kutoşi şi loan Şt el.
S. BALOl
Din resurse proprii —
un local de cooperativă
l-n cadrul unei adunări' cetă­ îngrijească de procurarea mate­
ţeneşti locuitorii din salul Du rialelor necesare şi executarea
rneşti, comuna Sîrbi, au hotă- lucrărilor propriu zise ale loca­
rit să construiască un local lului.
pentru cooperativă numai prin In decurs de 2 zile, după a-
muncă voluntară şi' cu fonduri ceastă adunare, majoritatea ce­
din autoimpuneri. In cadrul a- tăţenilor au predat sumele stabi­
celeaşi şedinţe s-a ales şi mvco­ lite pentru fondul de autoimpu-
mitet de construcţie care să se nerc pe anul 1958. Apoi, comite­
tul de construcţii, cu sprijinul
deputaţilor şi al cetăţenilor din
sat, a pornit la acţiune. Pînă
acum au procurat şi transportat
la locul destinat pentru cons­
trucţie un 'număr de 8.000 buc. AURELIA SZABO
cărămidă. Tot prin muncă volun­ bibliotecară la biblioteca sătească
tară se procură şi piatra nece­
sară pentru temelia localului. din comuna Ighiu
ADRIAN CAŞOLEA
coresponden1
Votarea autoimpuneri
..pentru anul 1958
fu satul Chitid te Mureş şi lucrările de electri­
ficarea satului care au fost fă­
în munc Sala şcolii elementare din'sa­ cute prin munca voluntară a ce­
tul Chitid, raionul Hunedoara, tăţenilor, autoimpuneri şi cu a-
au fost interpretate rolurile. în care s-a ţinut adunarea popu­ jutorul statului. Convinşi de im­
S-au remarcat utemiştii Avram lară pentru votarea autoimpune- portanţa ce o are autoimpune-
¦Tzarie, Aurel Sendrei, Gheor­ rii, devenise neîncăpătoare. Ma­ rea în înfrumuseţarea satului,
ghe Nicoară, Constanţa Indrei, joritatea cetăţenilor acestui sat cetăţenii din Turdaş au hotărît
Mariana Bilec, Anula Buzdu­ de muute, a venit aici să ho­ ca în anul 1958 să procure ma­
gan şi alţii. tărască lucrările gospodăreşti terialul necesar pentru constru­
necesare pe care să le facă a- irea unui cămin cultural. In a-
Datorită succesului obţinut, nul acesta din autoimpunere. cest scop, într-o adunare popu­
echipa de teatru şi-a planificat Propuneri au fost multe. Insa, lară, s-a votat autoimpunerea pe
ca in cursul lunii martie să pre­ ţinînd seama de posibilităţile anul acesta, consti'tuindu-se tot­
zinte acest spectacol in diferite cetăţenilor, s-a hotărît executa­ odată şi comitetul de construc­
alte localităţi ca Baia de Gris, rea unui gard împrejurul şcolii ţie din care fac parte tovarăşii:
Bdiţa, Hălrnagiu etc. Din sume­ elementare pentru care au vo­ Mihail Dumitru, Alexandru
le realizate se va confecţiona o tat suma de 7.000 lei, iar în ve­ Acss, Petru Lazăr, Vasile Mun-
cortină nouă şi se va înfrumu­ teanu, loan Vlad şi alţii.
seţa sala mare a căminului. derea ridicării unui cămin cul­
ACS IOS1F
ELENA VULCAN tural, cei prezenţi au hotărît ca
corespondentă corespondent
prin muncă voluntară să con­
In satul Ciula Mică
fecţioneze cărămida necesară.
Adunarea populară pentru vo­
I. MAR1NESCU tarea autoimpunerii în satul
Ciula Mică, raionul Haţeg, s-a
corespondent ţinut la şcoala elementară con­
struită prin autoimpunere şi da­
In satul Turdaş tă în folosinţă în anul 1957. In­
teresaţi în înfrumuseţarea sa­
Locuitorii satului Turdaş, ra­ tului lor, locuitorii au venit în
ionul Orăştie, în anul 1957, număr mare, hotărînd ca în a-
prin muncă voluntară şi prin cest an să construiască din
autoimpunere au făcut ’ nume­ autoimpunere o sală pentru că­
roase lucrări de folos obştesc. minul cultural.
Printre acestea amintim doar
construirea podului plutitor pes- Cu acest prilej, mulţi cetăţeni,
printre care Aron Magdescu,
Noi maşini de cusut romîneşti Sirnion Iacobini, Simion Dăn-
cescu, Aron Crai, Miron
* De ia începutul anului colectivul uzinelor metalurgice din Cu- Belceanu şi alţii, şi-au n-
gir a livrat comerţului de stat şi cooperatist 33.100 maşini de chitat sumele ce le reveneau.
cusut. De curînd aici s-a început fabricarea în serie a maşinii de Astfel, chiar în adunarea popu­
cusut „Electrocasnica". Această maşină acţionată electric şi por­ lară, s-a încasat suma de 1.075
tabilă în valiză, este de 3 ori mai uşoară decît cea de tip lei, adică 22 la sută din debi­
„Supercasnica". tul de autoimpunere votat pen­
tru anul 1958.
In prezent se proiectează o altă maşină de cusut automată,
care va executa peste 70 de tipuri de cusături, ca de pildă dife­ DOINA A
rite motive naţionale şi broderie. Ea se va fabrica cu masă tip
mobilă sau portabilă în valiză. corespondentă
Un alt tip de maşină de cusut care va intra anul acesta în — «¦&» —
fabricaţie pe baza prototipului realizat anul trecut este maşina
de cusut cu manivelă. Concerf de esfradă
Maşinile de cusut romîneşti au fost expuse anul trecut la VULCAN (de la subredacţia
tîrgurile internaţionale de la Daţnasc, Salonic, Poznan etc., noastră voluntară). Aproape 500
bucurîndu-se de succes. de spectatori din oraşul Vulcan
au asistat de curînd la concer­
La sfîrşit de Juna tul de estradă în care şi-au dat
concursul mai mulţi cîntăreţi
HAŢEG (ele la subredacţia producţia marfă cu 57,50 la cunoscuţi.
noastră voluntară). Membrii sută.
cooperativei meşteşugăreşti „Re­ Melodiile populare romîneşti,
tezatul" din Haţeg au încheiat Gete mai mari depăşiri le-au romanţele şi cîntecele satirice
înregistrat secţiile tinichigerie, interpretate de Gică Petrescu,
luna februarie cu succese deo­ vopsitorie de lină şi bumbac, Maria Tănase, Carmen Constan-
vulcanizare, croitorie bărbăteas­ tinescu, Petre Guşti, Victoria
depăşească sarcinile de plan. că şi croitorie femei. Depăşirile Darvin şi bucăţile de muzică
de plan realizate de muncitorii populară executate de orchestră
Astfel, la producţia globală acestor secţii sînt cuprinse între au fost apreciate de specta­
"lanul a fost depăşit cu 105 la 141,98 si 262,75 la sută. tori.
sută, la prestări servicii pentru
r j palatie cu 9 1 ,lh la sută, la N |LU SBUCHEA AUREL HOZU