Page 32 - 1958-03

!*ag. 2
De pe pista de beton a unui aero-
dron) c|j_n ^n/Ţiia a decolat un avion
de yînatoare. Curind după aceea el
s-a izbit de ^ n mare stol de păsări.
Trupurile delicate ale păsărilor se lo­
veau de aripile şi de parbrizul avio­
nului. Pi!oIul a încercat să dirijeze a-
vionul în direcţia verticală dar era
prea tîrziu. Din motor a izbucnit o
flacără portocalie. învăluit de rotocoale
de fum, avionul s-a prăbuşit.
Cercetările au stabilit că prăbuşirea
avionului a fost provocată de cele cî-
teva zeci de păsări absorbite de valul
de aer în efuzorul motorului cu re­
acţie. in urma acestui fapt motorul s-a
încălzit şi a luat foc.
In aviaţie se întîmplă în mod frec­
vent avarii din cauza ciocnirilor cu
păsări. Primul accident de avion de a-
cest fel s-a produs în anul 1940, oînd
în California un avion a căzut da­
torită faptului că un pescăruş s-a lo­
vit de volanul maşinii şi a rămas În­
ţepenit acolo.
lYumal în patru ani (1942 — 1940)
în America au fost înregistrate 473 de
cazuri de ciocniri între păsări şi a-
vioane. Păsările mari, cum sînt le­
bedele, gîatele sau raţele sălbatice,
provoacă de obicei avarii grave maşi­
nilor atunci ,dtid se ciocnesc de par­
brizul cabinei avioanelor. Pilotul poate
să-şi piardă cunoştinţa şi avionul se
prăbuşeşte. S-a întîmplat că un cîrd
de păsări mici, aşezîndu-se în veci­
nătatea aerodromului, au îngreunat
înţr-atît zborurile, 'încît a trebuit fca
aerodromurile să fie j închise pentru un
timp oarecare.
Cum pot fi gonite păsările din ju­
rul aerodromului)?
După cum se ştie, viermişorii din
pămîut sînt hrana prirncipălă a stâh-
cuţelor şi a graurilor. S-a crezut că
stîrpirea acestor viermişori va contri­
bui la reducerea numărului păsărilor
din jurul aerodrom ului. Dar, după cum
se şiie, aceşti vierm'işorl îmbunătă­
ţesc solul şi contribuie 'Ia creşterea ier­ păsările au făcut găuri adîncl în inter­
bii pe cîmpViriie de zbor. Stîrpirea vier-
mişorilor ar fi dus la înrăutăţirea ga­
zonului, ceea ce ar fi însemnat pră-
fulrea cîmpurilor de zbor. A trebuit
să se renunţe deci la această metodă,
Sperietorile electrice, împuşcăturile
şl rachetele gonesc păsările numai
iiiii
BROMUL SOCIALISMULUI
l^aeffiZfceteMdSiSSSSXSfk»
Nr. 1004
temporar. S-a încercat să se instaleze PEŞTII MARTI ©R uri ozi
pe aerodroame generatoare ultrasonice A D IN C U R I
producînd ultrasunete cu o frecvenţă
de 20.000 — 30.000 de vibraţii p* se­
cundă. Aceste sunete nu sînt percepute
de om şi nu dăunează cu nimic, în
schimb ele sînt foarte dureros recep­
tate de păsări. Totuşi aceste instalaţii
au neliniştit foarte puternic clinii,
precum şi celelalte animale domestice
din împrejurimi. S-au primit reclama­
ţii din partea populaţiei şi astfel nici
generatoarele ultrasonice nu au putui
fi utilizate.
O măsură mai eficientă s-a dove­ Peştii aduşi la suprafaţă prin dra. In luptă corp la corp cu lupii
dit a fi întreţinerea de către aero- gafele efectuate la adincimi mai mici
cjroame a unor şoimi, special dresaţi. de 7.000 metri nu depăşesc o lungime ...In şcolile orăşelului danez dus, denumit „potaris", poate Aceasta s-a intimplat pe pă­ Atunci Djatiev s-a repezit in
Aceştia nu numai că distrug, dar şi de 20 cm. „Bassogigas Macrurides", Hvam s-a constatai o adevărată fi stocat timp îndelungat fiind şunile colhozului „Kalinin“, din ţarc avind la el un cuţit de vf-
gonesc păsările mici. Dar şi această descoperii după sondaje repetate în invazie de ...pureci, care au îm­ pus în vinzare în formă de praf raionul Ordjonikidze — R.A.S.S. nătoare. El a izbutit să răneas­
măsură îşi are neajunsul ei — răpi­ stdmtoarea Sunda de Ungă Java, tră­ piedicat desfăşurarea normală a sau mici cocoloaşe. Din 60 de că doi dintre lupi ; dar cel mai
toarele distrug porumbeii domestici. ieşte în zona cea mai adâncă acce­ cursurilor. Directorul s-a văzut tone de cartofi se pot fabrica Osetină. puternic dintre lupi s-a repezit
sibilă peştilor (7130 m .) Ochii iui, de nevoit să ordone o vacanţă de 10 tone de „potaris". Noul pro­ In acest colhoz lucrează cio­
Legătura telegrafica s-a întrerupt venifi inutili, s-au atrofiat, reducîn opt zile pentru dezinfectarea să­ dus poate fi folosit ca materie
brusc. Care să fie cauza ? Timpul era du-se la două puncte minuscule, lilor de clasă. Ulterior s-a des­ primă in industria cofetarilor banul Boris Djatiev. Odată, in
minunat. De cîteva luni nu fusese în­ tjBenthosauru-s" se distinge prin e coperit că purecii au fost intro­ şi ca garnitură la mîncărurile
registrată nici o furtună şi nici chlat vanlaiul aripioarelor foarte lungi, u duşi in şcoală in cutiuţe de cu peşte şi carne. timpul nopţii, el a observat că furios la cioban, împlintind col­
vreo ploaie mal puternică. Şi totuşi Hlizate atit ca organe taotile cit şi ca chibrituri de către elevii şcolii,
era clar că linia era întreruptă. Vi­ aparat de aterizare In zonele de ma­ spre a obţine o vacanţă in ...Ada Wheeler, o femeie din in ţarcul oilor au pătruns lu­ ţii in piciorul acestuia. Djatiev
novate de aceasta erau tot...păsările— rc adincimi'. Acestei categorii îi apar­ plus... Londra, în etate de 70 ani, a pii. Ciobanul nu putea să tra­ nu şi-a pierdut firea şi a înce­
ţine şi „Qalaiheathauma Axeli" din crescut 150 de copii, dintre care gă cu puşca în lupi fiindcă ar put lupta corp la corp cu fia­
de data aceasta — clocănitorl. familia peşlilor-lanterne, care dispune ...Un locuitor din Buhl (Ger­ numai unul era copilul ei. Din fi împuşcat şi din oi. Patru ra.
de un organ luminisceni pentru des­ mania occidentală) a fost lovit cîte a spus ziariştilor, reiese
De cîteva decenii se duce o luptă coperirea prăzii in tenebrele submarine. de trăznet. Fulgerul a trecut că suprema bucurie a vieţii ei dini s-au repezit în ţarc. Doi Curind lupul fu ucis şi astfel
continuă între societăţile feroviare şi prin tot lungul corpului, fără a constituit-o faptul că s-a pu­ dintre ei au fost răniţi de fiare,
telegrafice pe de o parte şi olocănitori Sub 5.000 de metri organismele să provoace vreo arsură. Este tut îngriji de cit mai mulţi co­
pe de altă parte. prezintă tendinţe pronunţate de sim­ interesant că locuitorul în cau­ pii mici ai căror părinţi nu au iar ceilalţi nu mai puteau face îndrăzneţul cioban a salvat tur­
plificare. Viermele „Pogonophora", pes­ ză, care suferea de astm, n-a avut posibilitatea să se îngri­
In căutarea de insecte ciocănltorlle cuit in Marea Celebes, nu are gură, mai făcut de atunci nici o criză jească de copiii lor. faţă luptei. ma.
fac în stîlpii telegrafici găuri mari, în nici anus, hrănindu-se prin osmoză. astm alică.
urma cărora stîlpii devin absolut inuti­ La prima vedere aceste simplificări Printre cei 150 de copii se ** -------------------------
lizabili. Societăţile suferă pagube u- permit viermilor amintiţi, precum şi ...In Abisinia s-a instituit o aflau albi, negri şi galbeni. In
riaşe. Şi totuşi ciocănitoarele nu pot fi holoturiilor să irăiască la fel de bine nouă distincţie, unică in felul căminul bătrînei Ada Wheeler A fosf dezlegată taina unui vechi morrrrnf
distruse întrucît ele stîrpesc dăună­ în adincimi variind între 100 şi 6000 ei. Distincţia se acordă pentru trăiesc şi astăzi şase copii mici.
tori) pădurilor şi sînt apărate de lege. metri. Toiuşi se poate intimpta că ne­ decorarea...soţilor fideli. Decora­ Cu prilejul unor săpături fă­ Institutul de Istorie ai Acade
an scăpat particularităţile chimice sau ţia poate fi remisă numai băr­ ...Faptul s-a petrecut la New cute în valea Oş din Kirghizia, miei de Ştiinţe a R. S. S. Kir
Cîte măsuri nu au fost luate pentru fiziologice, care deosebesc intre ele baţilor care au rămas fideli so­ York. De curind, un hoţ a co­ unde este situat aşa-numitul ghize, seputorul de la Kara Ba
apărarea de ciocănitori a stîlpilor de exemplarele capturate la adincimi atit mis o spargere într-o locuinţă sepuloru de la Kara-Bulansk, lansk datează din sec. /-/// e. n
telegraf. La început s-a încercat să de diferite. ţiilor lor cel puţin 25 de ani. furînd servicii de argint de ma­ un grup de arheologi au des­ După toate posibilităţile, sepu
se menţină stîlpii defectaţi alături de re valoare şi o importantă sumă coperit intr-un sicriu de lemn torul a aparţinut unor nomazi
cei noi pentru a distrage atenţia pă­ Decretul nu ne lămureşte insă de bani. înainte de a părăsi lo­ Această primă descoperire de a
sărilor. Dar ciocănrtorile au ciocănii despre posibilitatea verificării cuinţa, hoţul a pus în funcţiune osemintele bine păstrate ale u- cest gen din Kirghizia prezintă
şl pe unii şi pe ceilalţi. Oamenii au fidelităţii... magnetofonul mulţumind pentru un mare interes pentru studierea
căptuşit stîlpii cu fîşii de tablă, totuşi nei femei. Ea poartă haine, ciz­ culturii şi traiului vechii popu­
...O întreprindere din Norve­ laţii din sudul Kirghiziei.
valele dintre fîşii. Nu a ajutat cu ni­ me uşoare din piele, mărgele,
mic nici agăţarea pe stîlpi a unor ste- gia a produs din cartof un ali­
guleţe multicolore. Ciocănitorile pur şi brăţări de bronz, un inel, pre­
simplu nu te-au luat în seamă. Atunci ment nou şi ieftin. Noul pro- cum şi alte obiecte.
s-a încercat să se impregneze stîlpii
Potrivit informaţiilor date de
prada bogată.
Radiodifuziunea americană a O fem eie vînător în verstă de 7 3 ani
transmis de atunci de repetate
cu creozot sau cu alte preparate chi­ ori textul imprimat, în speran­ Praskovia Budenik a împlinii nereţe, ea ajuta tatălui său să
ţa că cineva dintre auditori va 73 de ani, dar totuşi este în pu­ vîneze diferite animale sălbati­
mice. Deocamdată însă nici aceste mă­ recunoaşte glasul hoţului „gen­ tere şi sănătoasă. Ea este bine ce şi încă de pe atunci ea a în­
til". cunoscută în raionul Anjero- drăgit pentru totdeauna această
suri nu au avut succes. Sundjen (regiunea Kemerovo). muncă pasionantă. Timp de o
...Recent a fost editat la Pe­ Adesea în zilele geroase de iar­ jumătate de veac aceasta femeie
-------=1 kin un dicţionar al limbii ti- nă, ea poate fi văzută cu cei curajoasă a cutreierat întreaga
betane, alcătuit de învăţatul doi cîini ai ei, îndreptîndu-se taiga. Acum, fără a ţine seamă
Geşi Ciuji Ciaba de la mănăs­ spre taiga, de unde se întoarce de vîrsta ei înaintata ea nu sc
cu un vînat bogat. desparte de arma de vînătoare.
tirea Sera.
Dicţionarul cuprinde 26.000 Praskovia Budenik este vînă­ Recent Praskovia Budenik a
tor din tată în fiu. încă din ti- predat Ia centrul de primire a
de termeni budişti, precum şi
cuvinte şi locuţiuni uzuale. Ad­
notările . sînt traduse îri limba
chineză.
0 doare care blănurilor o blană de rîs, pre­
îşi schimbă de trei ori cum şi cîteva blănuri de vulpi.
Tinărul pe care tl vedeţi in fotografiile alăturate e un tî- Vizitatorii grădinii botanice O singură frunză cîntăreşte Anul trecut ea a predat 7 blă-
năir obişnuit, pe nume Viaceslav Berezin, student la faculta­ a Universităţii de stat din Mos­ peste 3 kg şi poate suporta o nuri de rîs, peste 100 blănuri de
tea de biologie a Universităţii de stat „Lomonosov“ din Mos­ cova vin adesea să admire floa­ încărcătură de pînă la 90 kg.
cova. Pasiunea sa extrauniversitara nu mai e insă atit de obişnuita. rea Yictoria-regia — un nufăr dacă bineînţeles aceasta est-' re­ veveriţă şi multe alte blănuri
El se ocupă in prezent — după cum lesne se poate vedea şi uriaş al cursurilor de apă Ama­ partizată omogen pe întreaga ei ale animalelor vînate de ea.
din fotografiile de faţă — cu imblînzirea a doi şerpi boa — zoanele, Parana şi Orinoce din suprafaţă. Această neobişnuită
pitoni de culoare inclusă. America de Sud. Florile lui sînt „capacitate de încărcare" se da- ~«x»-
de un alb ca laptele şi se deschid toreşte reţelei de nervuri avînd
Viaceslav Berezin lucrează cu multă pasiune pentru „edu­ obişnuit către seară. Spre dimi­ o înălţime de pînă la 5 cm., care Ochelarii de soare
carea“ acestor animale, care vor trebui să „interpreteze" un epi­ neaţă, ele capătă o culoare roz, Ia desfacerea frunzei se umple
sod din coproducţia sovieto-fin lancleză ...Sampo", in care eroul iar spre sfîrşitul celei de a doua cu aer, formînd un original pon­ au o vîrsta de 1.000 de ani
principal trebuie să se lupte cu şerpi boa. zile devin roşii ca zmeura şi se ton.
afundă sub apă. Sini prea puţini care ştiu că
Repetiţia e destul de interesantă. Un şarpe boa lung de 5 La grădina botanică a Uni­ ochelarii de soare care ne fe­
metri, care şuieră ascuţit ca un cauciuc de automobil ce sc Vicloria-regia este una diri versităţii de stat din Moscova resc ochii pe timpul verii au o
desumflă, se încolăceşte in cile va clipe in jurul trnărului stu­ cele mai interesante reprezen­ aceşti nuferi uriaşi se cultivă vechime de cel puţin 1.000 de
dent. Prins acum citeva luni în Republica Populară Chi­ tante ale lumii vegetale. Deose­ de cinci ani. ani.
neză, acest piton trebuie obişnuit cu omul şi de aceea Viaces­ bit de ciudate sînt frunzele ei.
lav depune inepuizabile eforturi pentru a acomoda şarpele. Cînd sînt tinere, ele sînt răsuci­ Atenţia vizitatorilor este atra­ Iniţial ochelarii de soare au
te, semănind cu o opincă. Dar, să şi de planta Nepantes care fost folosiţi în regiunile zăpe­
Iar munca aceasta grea cere o, atenţie foarte mare. Tină­ deoarece toate nervurile frunzei se hrăneşte cu insecte.---Ca apa­ zilor veşnice, fiind confecţionaţi,
rul trebuie să se obişnuiască să înţeleagă fiecare nlişcare a sînt slrînse la un loc formînd rat pentru prinderea acestora îi nu din sticlă ci din plăci sub­
şarpelui, să reacţioneze prompt la aceasta. Şi nu trebuie scă­ oarecum un ghem, frunza serveşte frunza ei care seamănă ţiri de chihlimbar. Mai tirziu
pat din vedere faptul că reflexele condiţionate la şerpi se ob­ seamănă cu un arici. Dar iată cu un ulcior avînd pe el un că- chihlimbarul a fost 'înlocuit ai
ţin mult mai greu clecît la alte animale, mai greu chiar decît că foaia se desface, creşte re­ băşici de peşte bine întinse. A-
la tigri. Dinţii pitonului sini mai ascuţiţi ca ai unui dine. pede şi capălă forma unei ti- păcel. ceste materiale, deşi nu erau a-
găi uriaşe cu un diametru de tît de transparente ca sticla, lo­
Repetiţia continuă. Lupta este în toi. Principalul consta pînă la doi metri. In grădina botanică se culti­ tuşi protejau ochii împotriva
in aceea ca să nu se dea şar pelui posibilitatea să se încolă­ vă de asemenea arborele de cio­ strălucirii zăpezii. Astfel de o-
cească în jurul omului mai mult de două o r i: lucrul acesta
e foarte periculos căci imediat poate urma o strinsoare de fier. colată Mimoza şi Yucca. chelari de soare mai pot fi in-
tilniji şi astăzi printre eschi­
din care omul poate ieşi numai omorîncl şarpele.
In aşteptarea rindului, al doilea şar­ moşi.
pe boa se agită şi se frămintă in locuin­ ' l-M * - 9 o-»-«- O - a I I » • M la-M-** « * * ¦ o c »o ¦• « Io <*» • ¦-
ţa sa — un dulap de sticlă — lovind încon­ Coloniile engleze din aproximativ 200.000 de locui­
tori. Capitala Iui este Ahmadi
tinuu cu botul în geamul de sticlă. Al doilea Arai) 1 —<cu 7.600 de locuitori. Bur
şarpe are „numai’' 4.50 metri, dar e mai di­ gan şi Magua sînt două cen­
Numeroase state şi triburi ă- toratul Aden se înţelegeau o rile principale sînt Maskat, El- tre petrolifere. Kuweitul este
baci, mai şmecher, mai plin de energie şi mai cea mai bogată sursă de pe­
rău deciI primul. rabe din partea de sud a pe­ serie de regate situate la nor­ matra, Sohar şi Sur. trol din lume. Producţia lui a
atins în 1956 52.851.000 tone.
Odată, in timp ce Viaceslav era la facultate, ninsulei Arabia se află sub dul coloniei Aden şl Ia sud In interiorul teritoriului sul­
acesta a „evadat“ din locuinţa, sa. Pină la în­ Triburile arabe din această
stăpînirea colonială a Angliei. est de Yemen. Aceasta repre­ tanatului se află regatul (ima- parte a lumii sînt stăpîuite de
toarcerea acasă a „stăpinului", mama şi sora imami, emiri şi şeici, stăpîni-
lui Viaceslav au stat închise intro altă ca­ Este vorba de Aden, Hadra- zintă aşa-numitul protectorat matul) Oman, care nu recu­ tori cu titluri mari şi posesi­
meră. Beabia cină acesta s-a întors acasă, Giga uni mici care huzuresc cu aju­
maut, Djoîar, Oman (A'laskat), occi:di.iental Aden. şi terme noaşte stăpînirea Angliei şi în torul subsidiilor engleze. Ei
Pefrovna, mama sa, i-a ajutat să-l introducă in regatul (imamatul) Oman, O- Englezii folosesc 1913 s-a declarat independent vînd bogăţiile pămînturilor lor
dulap. Căci, nu-i tare uşor să ridici 50 de kilo­ de sultanat. Se presupune că şi îşi asigură puterea cu ajuto­
manul Contractual, Kuweit. Si iui de protectorat Aden în- teritoriul regatului este bogat rul trupelor şi armamentului
grame care se agită şi se frămintă: Şi Olga tuaţia este identică în insulele tr-un sens larg cuprinzînd o in petrol. englez.
Pefrovna ii ajută cu plăcere fiului său. Bahrein din Golful Persic, deşi serie de sultanate mari de la In partea de est a .peninsu­ Poporul din Oman, care lup­
Iranul pretinde că teritoriul îi lei arabe se află Omanul Con­ tă de ani de zile împotriva co­
Deşi grea şi primejdioasă, imblînzirea şerpi­ aparţine. Hadramaut şi aşa-numitul pro­ tractual care este de asemenea lonialiştilor englezi, s-a ridi­
lor boa ÎL pasionează pe Viaceslav Berezin, şi tectorat Oriental Aden care sc un protectorat englez. El se cat acum cu arma în mînă ca
acestei munci el îi dedică multe ore pe zi. Cu In vocabularul şi socotelile mărgineşte la est cu Omanul şi compune din şapte mici regate să-i izgonească de pe pămîntu-
toate acestea, cină este întrebat de profesie, colonialiştilor englezi, Adentd cuprinde insulele Socotra. Te­ arabe. Oraşele principale sînt rile patriei lor.
Viaceslav răspunde categoric: student. ocupă un loc important. Cînd ritoriul protectoratului occiden Dibai, — centrul comercial şi
va sub numele de colonia A- tal şi oriental Aden are o su port-Abu Dabi, Şarja şi altele Cu participarea unor feudali
( După Ogonioc) den, ei înţelegeau peninsula A- prafaţă de aproximativ 300.000 Teritoriul protectoratului cu­ locali, monopolurile petrolifere
den şi centrele populate situate km. p. şi o populaţie de circa prinde aproximativ 16.000 km. americane caută să ia locul
deasupra acestuia — Şeih Os­ p. şi are o populaţie de circa concurenţilor lor englezi, dar
man, His şi Imad, peninsula 600.000 de locuitori. La est dc poporul îşi varsă sîngele nu
Micul Aden, insula Pcrim şi protectoratul Aden se află pro­ 100.000 de locuitori. pentru ca să înlocuiască un
strîmtoarca Babelmar leb. Co­ tectoratul englez sultanatul O Kuweitul este un protectorat stăpîn cu altul, ci ca sa scu­
lonia are o suprafaţă de 207 man '(Maskat). Suprafaţa sul ture pentru totdeauna jugul co­
tanatului este de aproximativ englez situat în pustiu între
Irak, Arabin Saurlltă şi Golful lonialist.
km. p. şi o populaţie de 86.000 200.000 km. p„ iar populaţia Persic. El are o suprafaţă de
locuitori (după date din 1946). de circa 500.000 locuitori, în
Apoi, sub numele de protec­ special arabi. Oraşele şî jportiî- 15.000 km. p. şi o populaţie de
*-4j i t : i »»*1*-* t i c i » i ¦