Page 33 - 1958-03
P. 33
Nr. 1004 DRUGUL S O Q lA h W m W I Pag. 3
Cînd există preocupare faţă lupta pentru reducerea SA NE C U N O A ŞTEM REGIUNEA Răspund
rebuturilor
de primirea ie partid oooooooooooc
CALAN (-de la subredacţja noastră
Uzina de reparat utilajul mi pii, Vaslle Dalea sau inginerul voluntară). La începutul ahului 1957, Pi intre atîtea colţuri pitoreşti Turcii Imperialişti, căutînd să SGÎnjteii răscoalei ţărăneşti de la chemare
nier din Petroşani, creată în a- Dumitru Crăciun, muncesc cu sectorul turnătorie din cadrul Uzinei ale ţării noastre, pe bună drep supună ţară după ţară din Eu la Bobîlna. Cronicarul Bonfi-
nii regimului de democraţie multă tragere de inimă în pro „Victoria" Călan, deţinea locul de frun tate, un loc de frunte îl deţine ropa, în a doua jumătate a se nius are cuvinte de laudă des OOOOOO0OO<XX>OOOOOO
populară în locul fostelor atelie ducţie, desfăşoară o activitate taş în ce priveşte producţia de slabă ţara Haţegului, Imediata veci colului al XlV-lea, cuceresc în pre felul cum a reuşit să strîn-
re centrale, s-a dezvoltat mult obştească rodnică, sînt oameni calitate la turnarea radiatoarelor. Din nătate a masivului Retezat — mod fulgerător aproape toate gă oaste în folosul cauzei pen Organizaţiile U.T.M. din G.A.S. şi
în ultimul timp. S-a dublat ca de nădejde cu care se mîndreş- scriptele controlului tehnic calitativ re cel mai mare parc naţional al provinciile imperiului bizantin tru care luptă. întovărăşire, comuna Lăpuşnic, G.A.C.
pacitatea turnătoriei, s-a mărit te întreaga uzină. zulta că cel mai mare procent de re ţării noastre — văile sale, mun şi îşi mută capitala din Asia şi sat Leşnic, raionul llia, socotesc
hala secţiei construcţiilor meta but s-a înregistrat la executarea radia ţii şi pădurile, izvoarele crista Mică la Adrianopole. Rînd pe După două lupte care au loc ca bună iniţiativa Comitetului comu
lice, s-a construit un cuptor Organizaţia de bază încre- toarelor şi că numărul pieselor respin. line, flora şi fauna acestui ţinut, rînd cad în ghearele semilunei în dreptul comunei Sîntimbru, nal U.T.AL din Daia Romină şi răs
nou pentru topit oţel, uzina a dinţînd celor mal buni comu se la recepţie, era cu 15 la sută mai toate laolaltă au contribuit ca ţărişoarele din Peninsula Balca pe malurile Mureşului (biserica pund ia această chemare.
fost înzestrată cu maşini mo nişti sarcina de a se ocupa de mare decît procentul admis. el să fie caracterizat de către nică. Lăcomia şi pofta de cuce reformată veche — azi monu
derne. 1-2 tovarăşi în vederea atrage marele povestitor şi folclorist ar rire a sultanului Baiazid Ilde- ment istoric — de pe dealul din Dat fiind specificul comunelor noas
rii lor în partid, s-a reuşit ca de „Starea lucrurilor solicită — spunea delean Ion Pop Reteganu, ast rim (Fulgerul) nu cunoaşte mar apropierea liniei ferate la Sîn tre, adăugăm la punctele 4 şi 6 din
Aici lucrează mulţi muncitori la 1 noiembrie 1957 şi pînă în inginerul Achlm Cîrleaya — întocmirea fel : „...deşi e mică ţara Haţe gini. In 1394 are loc ciocnirea timbru, a fost ridicată de Ioan chemarea lansată, următoarele obiec
.arnici, pricepuţi, care prin uti prezent, să fie primiţi la unui plan de măsuri concrete şi efi gului, ea întruneşte în sine tot turcilor eu Mircea cel Bătrîn, la de Hunedoara în amintirea a- tive :
lajele produse, prin piesele de U.R.U.M.P. 29 candidaţi de par cace, care să ridice indicele calitativ ce Ardealul are mai bun şi mai Rovine pe Argeş. Această luptă cestei lupte ca şi biserica din
schimb confecţionate sprijină tid. Majoritatea acestora sînt al producţiei, să micşoreze procentul frumos : ţara Haţegului se poa se încheie cu victoria domnito Valea Trotuşului), biruinţa de 1. Vom organiza în fiecare lună un
efectiv munca minerilor. tineri fruntaşi în producţie. Prin de rebut". te numi cu drept cuvint un rului Ţării Romîneşti care avea finitivă este de partea condu concurs pe diferite teme (literare, ştiin
tre ei se numără tov. Ioan Ilin- Ardeal în miniatură1;. să-şi apere „sărăcia şi nevoile cătorului hunedorean în lupta ţifice, agricultură), după modelul con
In uzină activează o puterni ca, electrician, Guţă Făcoaru, S-a trecut la luarea unor măsuri şi neamul11 (cum ne-o descrie de la Sibiu. Aici cotropitorii cursului „Cine ştie cîştigă", pentru ca
că organizaţie de bază de par tehnico-organizatorlce. S-a hotărît ca Ţara Haţegului este insă ves sînt înfrînţi împreună cu co re vom atribui premii în cărţi şi ma
tid care mobilizează zi de zi sudor şi alţii. nisipul de formare să fie asigurat în tită şi prin importanţa sa isto Momente ş i monumente mandantul lor, begul Mazid. Nu teriale sportive.
întregul colectiv la îndeplinirea Biroul organizaţiei de bază se cantităţi suficiente şi de bună calitate. rică deosebită. mărul leşurilor turceşti este
sarcinilor. Aşa se face că lună Nisipul pentru miezuri a fost pregă istorice hunedorene imens pentru acele vremuri. 2. Vom organiza lunar excursii cu
preocupă şi de educarea candi tit şi măcinat conform dozajului. Cu- încă din cele mai îndepărtate tinerii pentru cunoaşterea bogăţiilor şl
de lună la U.R.U.M.P. planul bilourile au fost încărcate planificat, timpuri ţinutul Haţegului a păs geniul lui Eminescu în Scrisoa Dar cea mai mare biruinţă a frumuseţilor patriei noastre şi în spe
este realizat. daţilor. Toţi aceştia au fost în respectîndu-se cerinţele tehnologiei de trat urmele aşezărilor omeneşti rea IlI-a) spre deosebire de ca lui Ioan de Hunedoara rămîne cial ale regiunii Hunedoara.
cadraţi în învăţămîntul de par încărcare. In felul acesta s-a îmbu ale omului peşterilor şi ale ce valerii feudali apuseni care, la cea de la Porţile de Fier.
In fruntea luptei pentru în nătăţit calitatea fontei lichide. lorlalte populaţii care au trăit Nicopole şi aiurea, luptau doar La celelalte puncte lansate prin che
deplinirea planului se găsesc tid, li s-au repartizat diferite în orînduirea comunei primitive. pentru gloria deşartă. Sultanul Murad înfuriat gro mare, răspundem întocmai şi ne an
Executarea acestor măsuri este în zav pentru înfrîngerile ce i-au gajăm să le realizăm.
comunişti ca tov. Ioan Roşea, sarcini concrete şi sînt ajutaţi mare parte meritul şefului de sector, Cînd peste dacii localnici, a- Dar, după o luptă de două fost pricinuite, şi dornic de răz
şi îndrumaţi să le ducă la înde inginer Dumitru Bucur, şi a maistru gricultori şi crescători de vite, decenii, turcii reuşesc să ocupe bunare, trimite pe beglerbegul Comitetul comunal U.T.Mt
fierar, Gavrilă Rusu, turnător, plinire. lui principal Iosif Delemia, care con au venit cu armata lor de co Ţara Romînească şi să facă Rumeliei, Sehabedin, în fruntea Lăpuşnic
Francisc Paşca, electrician, şi tinuu au urmărit procesul de amestec tropire, romanii, aici şi-au durat primii paşi înspre Ardealul mult unei oştiri de 80.000 de oameni,
Iată cîteva exemple privind ai materialelor şi au controlat pe faze ei capitala mîndră, Ulpia Tra- rîvnit. Luînd drumul Porţilor cu misiunea să dea o lecţie vo Comitetul organizaţiei de
mulţi alţii. Exemplul personal al lucrările. iană-Sarmizegetusa, de unde de Fier, otomanii invadează pă- ievozilor romîni care făcuseră a- bază U. T. M. — (B.A.Si
această problemă. Tov. Vasile conduceau destinele Daciei şi de mîntul Transilvaniei în mai lianţă cu Iancu (cum îi spuneau
comuniştilor constituie un pu- In urma acestor măsuri, ia sfîrşitul unde porunceau să i se exploa multe campanii. turcii) şi în acelaşi timp să cu Lăpuşnic
Dalea se ocupă de munca UTM anului, procentul de rebut a fost re teze bogăţiile. cerească întregul voivodat al Biroul organizaţiilor de bază
emic imbold în munca ce se în uzină, Silvia Diaconu de dus cu 0,6 la sută sub admis Siste Cea mai mare invazie a tur Transilvaniei. U.T.M. din G.A.C. si sat Leşnia.
mul îmbunătăţit de salarizare a con Urmele stăpînirii romane se cilor în Ardeal are loc la 1442.
desfăşoară în toate secţiile uzi munca culturală în cadrul sec tribuit şi el la reducerea rebuturilor, văd peste tot în ţara Haţegu După nereuşita asediere a Bel Uriaşa armată a lui Sehabe Din activitatea
nei. constituind un stimulent de seamă în lui şi pe valea Streiului. In a- gradului, sultanul otoman Mu- din, după ce trece Dunărea, pra clubului filaturii
ţiei sindicale, Şofronie Sîrbu de munca turnătorilor. fară de capitala provinciei şi de rad trimite pe cel mai încercat dă Ţara Romînească în lung
Creşterea influenţei organiza alte aşezări risipite de-a lungul comandant al său, pe begul şi în lat, treeînd-o prin foc şi LUPENI (de la subredacţia noastră
ţiei de partid din uzină reiese munca culturală pe întreaga u- Măsurile amintite au creat teren pri drumurilor pe care le-au parcurs Mazid, cu o oaste de 80.000 de sabie. Mii de vieţi nevinovate voluntară). In luna februarie a. c. ar
zină. Astfel de sarcini s-au re elnic progresului calitativ. In acest cotropitorii pe meleagurile regi oameni, formală din spahii, ca cad jertfă cruzimii singeroşilor tiştii amatori ai clubului Filaturii U i-
şi din faptul că tot mai mulţi fel, luna ianuarie a. c. s-a încheiat cu unii noastre, aici, la marginea re, la începutul lui martie nă otomani, alte mii au fost puse peni, îndrumaţi de tovarăşul Theodor
muncitori, tehnicieni şi ingineri partizat tuturor candidaţilor. un succes remarcabil în reducerea re cea mai de sud a ţării Haţegu văli în Ardeal. în lanţurile robiei, iar aşezările Bădescu, regizor la teatrul de păpuşi
buturilor la sortimentul radiatoare. 9 lui, la hotărnicia Ardealului cu au fost date pradă flăcărilor. din Petroşani, au prezentat pe scena
cer să fie primiţi în rîndurile Mulţi dintre candidaţi sînt şi a- la sulă sub admis. In primele două de Banatul, la trecătoarea dintre In acest timp se afirma pe Turcii lasă în urma lor numai clubului filaturii piesa Jd o lu l şi Ion
cade ale lunii februarie, procentul de munţi, singura cale cunoscută arena politică şi militară a tim jale şi ruină. Anapoda". Deşi începători, artiştii fi
candidaţilor de partid. gitatori şi ei desfăşoară o mun rebut admis a mai fost redus cu încă pe atunci pentru a pătrunde în pului, personalitatea lui Ioan laturii din Lupeni s-au dovedit a ft
La U.R U.M.P. lucrează un 3 procente. Transilvania, aici se fixează de de Hunedoara, ban al Severi- Prin Banatul Severinului, be talente demne de luat în considerare
că politică susţinută în rîndul către învăţaţii istorici locul ves nului, comite al Timişoarei, vo glerbegul, împreună cu armata şi au fost apreciaţi de cei aproape
mare număr de tineri din care muncitorilor. In această luptă s-au evidenţiat în titului punct de ciocnire dintre ievod al Ardealului şi guverna sa, cîtă frunză şi iarbă, se în 500 de spectatori.
mod deosebit turnătorii Gheorghe autohtonii daci şi invadatorii ro tor al Ungariei. Calităţile sale dreaptă spre Ardeal spunînd că
majoritatea sînt utemişti. Orga Rezultatele obţinute la Vucsta, Viorel Suciu, Vidrei Avram, mani : Tapae. Astăzi locul coin personale, priceperea lui de con este deajuns să-şi arate turba Echipa artistică a filaturii a pre
nizaţia de bază de partid se Ioan Verenca, tehnicienii Dumitru Bu cide cu trecătoarea Porţile de ducător de oşti, energia neîn- nul ca ardelenii să fugă cale de zentat apoi un bogat şi frumos pro
U.R.U.M.P. în munca de partid cur, Ioan Păsconi, Iosif Doleman, Vio Fier ale Transilvaniei. Deşi au frîntă, pusă în scopul unor idea nouă poşte. gram închinat zilei de 2 martie. Pro
preocupă îndeaproape de îndru rel Crişan, Iqan Mogan etc. fost învinşi la Tapae, pacea ce luri ca apărarea poporului şi a gramul a fost alcătuit din clntece, sol»
şi în educarea candidaţilor do se încheie la 89 e.n. sub împă patriei împotriva agresiunii bru Dar, Ioan de Hunedoara, cu voce, in interpretarea tovarăşelor Ro-
marea tineretului, de atragerea ratul Domiţian, în loc să fie fa tale şi a cotropirii, au făcut ca o armată de numai 15.000 de zalia Slavici şi Maria Somodo, reci
vedesc că acolo unde organiza vorabilă romanilor a fost mai acest erou pentru libertate, să oameni, strînsă mai mult din tări, jocuri populare romîneşti şi so-
celor mai buni utemişti în rîn degrabă prielnică lui Decebal stăvilească şi să întîrzie cu mai părţile Alba Iuliei, Hunedoarei vieticc, iar la muzicuţă a cîntai lăcătu
durile candidaţilor de partid. ţiile de partid se preocupă cu care obţine de la invadatori sub bine de jumătate de veac îna şi Haţegului, însufleţită de do şul Ionel Teodoriu.
simţ de răspundere de întări venţii în bani, meşteri pricepuţi intarea turcească spre centrul rinţa de a-şi apăra glia stră
Mulţi candidaţi de partid, ca pentru construirea de poduri Europei. moşească, aţine calea paşei la MATEI SILVIAN
rea rîndurilor lor, munca este şi cetăţi, arhitecţi iscusiţi şi in Porţile de Fier. întreaga ta
tov. Mihai Ghilea, Maria Toro structori militari de care se fo Semnele pîrjolului turcilor bără turcească a fost înfrîntă la
încununată de succes. loseşte pentru a-şi pune la punct sînt văile pline de sînge, rui- strîmtoare...
armata sa cu metodele de luptă nile fumegînde, lacrimile ma
P. UNGUR ale cotropitorului. melor şi ale văduvelor, convoaie In amintirea acestei victorii
de robi în lanţuri etc. depline, se ridică astăzi un mo
CERC PEDAGOGIC In evul mediu, ţara Haţegu nument comemorativ. Cine tre
lui este un vestit ţinut de cneji Aşa după cum s-a întîmplat ce cu trenul de la Caransebeş la
Nu de mult, inodjâtorii din gătiţi şi conduşi de învăţători, S-a remarcat îndeosebi fap romîni care se conduce după întotdeauna, nobilimea, după ce Subcetate, pe partea stingă, în
Deva au ţinut o şedinţă model şi elevii anului IV, au prezentat tul concret că elevii claselor II „vechiul obicei al pămintului". a fost chemată la arme, se miş dreptul satului Zeicani, la în
a cercului pedagogic pentru ele apoi un program artistic variat şi IV de la şcoala de aplicaţie ca foarte încet. Ioan de Hune ceputul strîmtorij prin care va
nii anului IV de la şcoala peda şi apreciat de asistenţă. răspund promt, au vocabular Porţile de Fier ale Transilva doara nu şovăie să recurgă la lea Bistrei trece din ţara Ha
gogică „1. A. Komenskţj". bogat, se exprimă corect şi dis niei au fost locul de trecere şi o măsură de care nobilimea se ţegului în a Severinului, vede
Partea importantă a consti pun de cunoştinţe frumoase pen al altor invadatori către bogă ferise : ridicarea în masă la lup un monument în formă de buz
Vădit emoţionali şi cu caietele tuit-o desigur analiza lecţiilor la tru virsta lor. ţiile minunatului pămînt al Ar tă a întregii populaţii — ro dugan, ca mărturie a acestei
de notiţe în mină, viitorii învăţă care au luat parte activă ele dealului. Printre aceştia turcii mîni, secui, unguri, ţărani li glorioase biruinţe.
tori au intrat în sala de clasă vi, învăţători şi profesori. Elevii şcolii pedagogice au au fost cei care în repetate rîn- beri sau iobagi. Şi aceasta nu
fost îndrumaţi de către 'învăţă duri an trecut prin strîmtoare mai la 4 ani de la stingerea
unde s-a desfăşurat programul Eleva Nicolcea Aurelia a ară torii şi profesorii prezenţi, să în Ardeal.
primei şedinţe de cerc pedago tat că este deosebit de satisfă achiziţioneze, încă de Ia înce
gic ia care asistă ei. Lecţiile de cută pentru faptul că a avut o- putul anului şcolar, material di
citire ia clasa ii şi ştiinţele na cazia să asiste la o asemenea dactic, necesar unei predări re
turii la clasa IV-a, predate si şedinţă de la care a putut în
multan de tovarăşa Maria Brai- văţa multe lucruri folositoare. alist-ştiinţifice.
ca, referatul pedagogic şi infor In acest sens a arătat că ea a
marea politică susţinute de în înţeles odată mai mult că numai In încheiere a fost vizitat ca
văţătoarele Vilma Lupu şi Lud-
mila Grosu, au fost urmărite cu după o pregătire temeinică, cu binetul pedagogic al şcolii, care
interes şi de către elevi şi de material didactic bogat şi pre
către învăţători. zentat la momentul oportun, se dispune de mult material meto
poate ridica clasa la nivelul de
Elevii şcolii de aplicaţie, pre cunoştinţe corespunzător. dic.
EUGEN VOICU
învăţător Deva
In ţara noastră, ca şi în Uniu Ocrotirea naturii— o sarcină precum şi pentru construirea v- Alegerile noilor organe sindicale
nea Sovietică şi în ţările de nor adăposturi, care să facă po
democraţie populară, resursele nobilă şi de mare răspundere sibilă valorificarea bogăţiilor La „Ceramica" — Propunerile privind îmbunătăţirea
naturale sint valorificate din ce naturale ale acestui masiv. Baru Mare muncii sindicale au fost trecute în
în ce mai mult, în interesul ţional Retezatul, pădurea Bejan bra) in Retezat, iar prin măsu regulile legale privind practica proiectul dc liotărîri.
dezvoltării economiei naţionale. din împrejurimile Devei cu va rile de ocrotirea vînatului nu rea vînătoarei şi pescuitului in Este necesar de amintit că se HAŢEG : Zilele trecute a avut loc la
Acest fapt impune ca ocrotirea loroşii ei hibrizi de stejari, par mărul caprelor negre şi al vî apele de munte. Unii pescari duce o insuficientă propagandă întreprinderea „Ceramica" din Baru OSWALD ZATOSCHIL’
naturii să devină o problemă cul dendrologic din Simeria, natului util este in continuă nu ţin seama de zonele de cru privind popularizarea importan Mare .alegerile organelor sindicale.
ieosebit de importantă. Protec Cetatea Devei, rezervaţia Parîn- creştere. ţare şi de zonele oprite, în spe ţei aplicării regulilor in vede După expunerea dării de seamă, care La Spitalul unificat
ţia pădurilor este cu atit mai gul, calcarele de la Arupoiţa, cial la Gura Zlata, Gura A- rea asigurării ocrotirii naturii. a scos în evidenţă activitatea vechili, V u 1c a n
necesară cu cit ştim că ele a- raionul Alba, Peştera Tecuri Cu sprijinul direct al sfatului pei şi lacurile alpine. Se vi- Secţia invăţămînt şi cultură a lui comitet în decursul unui an dc
sigură un debit constant al a- din raionul Haţeg, Rîpa Roşie popular regional şi al sfatului nează căprioare tinere fără ca Sfatului popular regional şi Fi zile, cît si unele lipsuri, un număr VULCAN: Rcc.cnt a avut loc la
pelor şi feresc solul de eroziuni. din raionul Sebeş, iezerele Ighiel popular raional Haţeg a fost vînătorul respectiv să aibă cu liala A.S.I.T. trebuie să sprijine de 9 tovarăşi au luat cuvîntul la dis Spitalul unificat Vulcan, adunarea ge
Pădurile au un mare rol şi in din raionul Alba şi Surianu— realizată o mai bună practi el un însoţitor din partea perso mai mult ca pînă acum consili cuţii coinplectînd uncie aspecte ale nerală pentru darea de seamă şi a-
ce priveşte ocrotirea animale Cugir, plantele : Tisa, Zimbrul, care a păşunatului în masivul nalului silvic. Personalul sil ul regional de ocrotire a natu muncii sindicale necuprinse în darea legcrca noului comitet sindical. Iată
lor şi plantelor rare. In acest Floarea de colţ, Papucul doam Retezat, s-a construit podul de vic şi de vinătoare nu este su rii în această direcţie. de seamă. ce a arătat tov. dr. Isac Fulviu in da.
scop au fost create în ţara noa nei, Angelica, Genţiana, precum la Runcul peste Rîul Mare şi s-a ficient de vigilent pentru a des rea de seamă:
stră un număr mare de rezer şi diferite mamifere şi oăsări curăţit pădurea de molul din coperi toate cazurile de braco Pînă în prezent nu s-au în Cu această ocazie, tovarăşul Tran
vaţii, monumente ale naturii. cum sint : ri.sul, vulturul băr rezervaţia ştiinţifică de arbori naj, deşi in repetate rînduri au treprins cercetări ştiinţifice în dafir Vancea, muncitor în cadrul în „In perioada de care se ocupă re
bos şi pleşuv, hoitarul, cocoşul uscaţi şi muscari, care prezen fost găsite urme. Numărul lu mod organizat şi pe o scară mai treprinderii, a scos în relief slaba feratul, numărul paturilor a crescut cu
In Republica Populară Po de munte şi altele. tau un permanent pericol de in pilor este prea mare din cau largă. Academia R.P.R. are în preocupare a comitetului pe linie de circa 70. S-a deschis secţia nouă de
mină, activitatea de ocrotire a cendii şi insecte. ză că nu a existat o preocupare programul său pe anul 1958 în asigurări sociale. Au fost întîmpinate conlagioşi, secţia T.B.C. şi pediatrie
naturii este încredinţată Acade- Datorită întăririi pazei, pre intensă pentru stirpvo i lor. Că fiinţarea unei staţiuni de cerce greutăţi din partea medicului Carmen Personalul medico-sanitar de la pedia
miei R. P. R., de această sarcină cum şi a creşterii conştiinţei In colaborare cu biroul de lu- prioarele nu sînt suficient de o- tare ştiinţifică a acestor monu Drăgan, care nu se deplasează la do trie şi contagioşi, a făcut cursuri de
ocupîndu-se în special comisia patriotice a turiştilor, vfnători- rism şi excursii din Petroşani erotit: şi nu ’i pesta tot hra mente ale naturii. Cu ajutorul miciliu pentru tratarea bolnavilor, Ia reîmprospătarea cunoştinţelor profe
monumentelor naturii de pe lin ior şi ţăranilor muncitori s-au s-a organizat o mai bună ca nă, mai ales sare-bulgări. acestei staţiuni şi prin străduin dispensar dă dovadă dc comoditate, iar sionale.
gă Academie. Comisia monu obţinut în ultimul timp eali- zare turiştilor la Bucura (par ţa personalului însărcinat cu în unele cazuri recomandă greşit li
mentelor naturii îşi desfăşoară zări însemnate in ce priveşte cul naţional Retezat), unde în Consiliul regional de ocrotire cercetările ştiinţifice, să sperăm nele medicamente. Aşa a procedat cu Pe lingă realizările obţinute, darea
activitatea prin consiliile regio respectarea regulilor legaie de timpul verii au fost amenajate a naturii împreună cu serviciul că se va îmbunătăţi activitatea liie Vancea, cil copilul lui Nicolac Po- de scamă şi discuţiile purtate au scos
nale constituite in acest scop ocrotire a naturii, mai ales in corturi şi s-au executat marca’je silviculturii şi al vînătoarei din şi in acest domeniu. povici, cu Maria Drăglrîci şi cu alţii. în evidenţă o serie de lipsuri. Cursu
pe lingă sfaturile populare re parcul naţionai Retezatul. Acest pentru orientarea călătorilor. Direcţia silvică-Deva, vor tre Cei prezenţi au fost dc acord cu cele rile de reîmprospătarea cunoştinţelor
gionale, care se bucură de spri lucru a dus la o simţitoare re bui ca în viitor să ia măsuri Natura noastră, pădurile, a; afirmate şi s-a atras atenţia ca noul nu au fosl absolvite de toate surot
jin din partea organelor de ducere a delictelor le tăiere a Cu sprijinul A.S.I.T. s-au ţi mai eficace în vederea înmulţi pele, animalele şi plantele, sînt comitet să se ocupe mai serios de a- rile, între comitetul sindicat şi con
partid şi de stat, precum şi din arborilor, de păşunat, i incendii nut cîteva conferinţe ,s-au popu rii păstrăvilor şi a vînatuiui u- dragi şi scumpe fiecărui cetă ceastă problemă. ducerea spitalului nu a existat o de
partea diferitelor întreprinderi lor, a braconajului etc. larizat broşuri şi s-au întreprins tii, precum şi pentru combate ţean. Natura se reflectă în mul plină colaborare, vechiul comitet sin
şi instituţii interesate îri aceas uncie cercetări ştiinţifice. rea răpitoarelor în parcul na te din operele marilor noştri S-a trecut apoi la alegerea noului dical nu a ţinui şedinţe la timp, res
tă problemă. In preocuparea personalului ţional Retezat. poeţi, scriitori şi pictori, in cre comitet de întreprindere, preşedinte ponsabilii grupelor sindicale nu au fost
silvic şi a celui din domeniul Acestea sînt doar citevi din aţia noastră populară. Cine nu fiind ales tov. Ioan Aldes. instruiţi ,şi analizaţi pentru activitatea
¦& vînătoarei s-au amplasat în a- realizările obţinute ne tărlmu! Drumurile şi potecile din Re cunoaşte doinele în care sînt lor.
cesfe rezervaţii peste 500 cui ocrotirii naturii în ca Irul regiu tezat sînt proaste şi multe din rîntate frumuseţile naturii, co DOINA ARDELEANU
In ultimii ani, pe tărîmul o- buri pentru ocrotirea păsărilor nii Hunedoara. Dar nu putem ele impracticabile. Nu sînt încă drul cu izvoarele, iutile, florile La discuţii, sora F. Virginica de Ia
crotirii naturii au fost obţinute folositoare, s-au aşezat cîteva vorbi despre aceste însemnate adăposturi suficiente şi cu un si poienile munţilor noştri! La Atelierele centrale secţia pediatrie, a arătat că în şecţia
rezultate care fac cinste regiunii sute de pancarde cu lozinci a- realizări fără să amintim că aspect civilizat. Este necesar a Natura a inspirat şi inspiră şi în Gura Barza sa numărul surorilor este nesatisfă-
noastre. Cu ajutorul Departa vertizatoare. s-au construit pes in ce priveşie ocrotirea naturii se întreprind--' unele acţiuni cu prezent oamenii noştri de litere călor în momentul de faţă. După dis
mentului silviculturii din Minis te 10 km. liniari garduri de sîr- mai există încă şi uncie lip sprijinul comisiei monumentului .şi artă. Natura, mai ales natura BRAD : Darea de seamă a vechiului cuţii s-a trecut Ia alegerea noului co
terul Agriculturii şi Silviculturii mă sau garduri vii, s-au con suri care trebuie să fie lichuiate naturii din Academia P.P.R. şi vio. este o mare forţă educativa. comitet, expusă de Iov. Dan Virgii, a mitet sindical. Dintre cei aleşi, fac
şi al Direcţiei silvice regionale struit două rezervaţii de semin în viitor. al C.S.C. pentru a se amenaja oglindit atit rezultatele pozitive, cît parte tovarăşii dr. Martin Virgii, dr.
Hunedoara, precum şi al Sfa A ocroli natura este o sarcină şi lipsurile manifestate în anul tre Isac Fulviu, sora Olimpia Gligor şi
tului popular regional a fost a- ţe pentru Zimbru (Pinus cem- In parcul naţional Retezat nu drumurile şi potecile necesare, nobilă şi de mare răspundere, cut în munca sindicală. alţii.
sigurată paza şi buna întreţine se respectă, de exemplu, întot atit pentru noi, cît şi pontai ur
re a rezervaţiilor şi bunurilor deauna si in mod corect toate maşii noştri. Discuţiile piirlnic de şoferul frun Ca preşedinte ai noului corniţei yn-
naturale, declarate monumente taş în producţie N. Bărbtilescu, tîm. dical a fost ales tov. dr. Virgii Mar
Ing. IACOR TRAI AN plarul Gh. Bucureştean şi de miiiici- tin. El s'.a angajat în numele corhife-
ale naturii cum sîn t: parcul na- loarea Ileana Lazăr, au scos în evi lului să ducă o muncă mult mai sus
preşedintele Consiliului regional ai denţă unele lipsuri ale vechiului comi ţinută penirti a contribui din plin ha
tet. însănătoşirea bolnavilor.
ocrotirii naturii.
AUREL HOZU
