Page 34 - 1958-03
P. 34
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1004
ju iîlm e L e s J tu â . • ju iiim a le ş jf e i • x t lt lr n e l^ ş l i r i • .u ilim e la ş t i r i Protestul F.S.M. împotriva
0 ii i i ii ii miraiiiiiiiiihrrriirnTiiirr muin . --r—. r .. - ,r teroarel din Cuba
PRAGA 8 (Agerpres). —- La încălcării drepturilor comise de
Praga a fost dată publicităţii către guvernul Cubei, care a-
declaraţia Federaţiei Sindicale lentează la drepturile sindicate
Mondiale în legătură cu situaţia lor şi la libertăţile democratice.
serioasă creată în Cuba. In de Federaţia Sindicală Mondială îşi
claraţie se subliniază că în ulti exprimă solidaritatea cu oamenii
mele luni guvernul Batista a muncii din Cuba şi este convin
stabilit în ţară un regim de te să de victoria lor apropiată pen
Savanţii sovietici studiază păturile Critici In Anglia împotriva Cheltuielile militare ale R. f. roare sălbatică. Au fost arestaţi tru condiţii de viaţă mai bune,
superioare ale atmosferei cu ajutorul Germane depăşesc o treime şi executaţi zeci de oameni ai pentru libertate şi democraţie.
p o liticii americane muncii şi democraţi cubanezi.
rachetelor meteorologice I i i întregul bnget Numeroşi conducători şi activişti Federaţia Sindicală Mondială
.LONDRA 8 (Agerpres). — sindicali au fost victimele sama declară că este hotărîtă să pre
Ziarele engleze, continuă să a- BONN 8 (Agerpres). — Zia re ale guvernului se mai adau volniciilor. zinte Organizaţiei Internaţiona
corde. o mare atenţie problemei rele vest-gennane publică o se gă o serie de alte cheltuieli le le a Muncii o plîngere împotri
convocării unei conferinţe la ni rie de informaţii ilustrînd creş gate indirect de înarmare". In numele celor 92.000.000 de va guvernului Batista care în
vel înalţ. Fruntaşul laburist Mic-
h'a-el Fo'ot critică în paginile zi membri ai săi, Federaţia Sindi calcă în mod sistematic dreptu
arului .„Daily Flerald" poziţia
' MOSCOVA 8 (Agerpres). — presiunii aerului. Rezultătelemă-' guvernului american în'această cală Mondială protestează cu rile sindicale ale oamenilor mun
Uniunea Sovietică a organizat surătorilor erau transmise de pe problemă. „Diplomaţia- absurdă
c.u succes lansarea în Arctica şi bordul rachetei pc pămî-nt cu a- a lui John Foster Dulles, scrie terea considerabilă a cheltuieli Ziarul social-democrat ,,West- hotărîre împotriva crimelor şi cii cubanezi.
Antarctica a zece rachete meteo jutorul unui aparat radioteleme- el, a convins uriaşa majoritate
rologice pentru sondarea pături tric. a omenirii că liderii americani lor militare ale guvernului de la falische Rundschau" subliniază -o o -
lor superioare ale atmosferei. se opun însăşi ideii tratativelor Bonn în anul 1958. După cum că „cu banii cheltuiţi într-un
Celelalte 5 rachete au fost la nivel înalt". s-a mai anunţat, cheltuielile mi singur an pentru înarmare s-ar Au apărut primele cărţi tipărite cu
După-cum a aflat un cores lansate din Arctica cu aparata- litare ale R.F. Germane depă fi putut construi suficiente lo noul alfabet al scrierii chineze
pondent-' ai agenţiei TASS la jul similar, in perioada 16 de „Conducătorii americani, con şesc o treime din întregul buget.
Comitetul Sovietic pentru A.G.I., cembrie 1957 — 18 februarie tinuă Foot, se bucură în prezent
6 rachete au fost lansate din la 1958. In timpul ultimului sondaj, Ziarul „Die Welt" arată că a- cuinţe. pentru a rezolva in sfir- PEKIN 8 (Agerpres). — Chi dio" pe care postul de radio
na Nouă anunţă: In ultimul popular central al R.P. Chineze
ceastă sumă nu reprezintă însă şit criza de locuinţe şi s-ar îi timp au fost publicate în R.P. a pus-o la baza predării noului
Chineză mai multe cărţi scrise alfabet prin radio. Această carte
volumul global al cheltuielilor . putut construi suficiente şcoli
militare. „La cele 10 miliarde pentru ca să nu'mai existe cla
boratorul de marc latitudine al radioparaziţi puternici perturbau in Europa de un sprijin mult de mărci pe care ministrul nos se tixite pîna la refuz sau cu noul alfabet al scrierii chine este folosită în acelaşi timp şi
Institutului de cercetări pentru înregistrările telemelrice. mai mic decît s-au bucurat vreo tru de Finanţe le-a anunţat ca cursuri organizate în magazii ze, al cărui proiect a fost apro ca manual pentru masele largi
Arctica, cu sed-iul în Insula Ka- dată din 1945 încoace". care studiază noul alfabet. Au
yes (Arhipelagul Franz Josef). In urma sondării 'verticale cu reprezentînd cheltuielile milita sau hambare": bat de ultima sesiune a Adună fost de asemenea publicate mul
iar,4 rachete au•fost lansate de rachetele a atmosferei, oamenii „Daily Mirror" a publicat sub -oo- rii reprezentanţilor populari din te manuale bogat ilustrate scri
pe bordul navei Diesel-electrice de ştiinţă sovietici au cules pen semnătura deputatului laburist întreaga Chină. Printre aceste se cu noul alfabet.
de expediţie ,,Obi“. tru prim.a oară date cu privire Crossman un articol în care a- Im potriva în zestră rii Bundeswehrului cărţi figurează „Lecţii pentru
la repartiţia temperaturii şi pre eesta subliniază că americanii studierea noului alfabet prin ra
Prima rachetă a fost lansată siunii aerului in stratosfera mij renunţa la propriile lor propu cu a rm a n u cleară
de' pe insula Hayes în zenit la locie deasupra Arcticii şi a .An neri ori de cîle ori Uniunea So Şî în reg iu n ea N îlrn b e rg au fosf
1 noiembrie 1957. In punctul su tarcticii de est. vietica le acceptă. Crossman BONN 8 (Agerpres). — După ticipării R.F. Germane la pro instalate ram pe pentru lansarea
perior al traiectoriei de zbor de cere guvernului „să-i pună la cum transmite agenţia DPA, ducţia armei atomice. Această
la corpul ei s-a desprins secţi Sondajele ou rachete sînt e- punct pe americani". „Este in 1.700 de studenţi şi asi nţi de rezoluţie semnată de reprezen ra c h e te lo r
unea dc cap cu aparatele, care fectuate în cadrul programului suficient, declară el, ca Mac- la universitatea din th .delberg tanţii facultăţilor din cadrul u-
a rămas în aer timp de aproxi A.G.I. de către Direcţia genera Millan sa se limiteze ia a repeta au semnat o rezoluţie în care niversităţii din lleidelberg este BERLIN 8 (Agerpres). — Zi Danemarca să viziteze aceste
mativ 40 de minute, coborind lă a serviciului hidrometeoroio- că este partizanul tratativelor protestează împotriva înarmării adresată lui Heuss, preşedintele arul „Berlinei- Zeitung" scrie baterii de rachete.
in mod lin cu paraşuta. gic şi Direcţia generală a dru la nivel înalt". Bundeswehrului cu arma nucle R.F. Germane, cancelarului fede că din ordinul marelui stat ma
mului maritim de. nord. ară, împotriva creării dc baze ral Adenaue-r şi preşedinţilor jor al forţelor armate ale S.U.A.. După.părerea ziarului „Berli-
In secţiunea de cap' a rache pentru rachete în Republica Fe fracţiunilor parlamentare din in regiunea Niirnberg (R.F. Ger ner Zeitung", aceasta dovedeşte
tei au fost adăpostite dispoziti In cursul Anului Geofizic In derală Germană şi împotriva par
vele-termometre cu rezistenţă e- ternaţional, de pe insula Hayes Bundestag. mană) au fost instalate rampe intenţia americanilor de a obţi
vor H lansate 25 de rachete me ne consimţămîntul Danemarcei
Noi paşi spre convocarea pentru lansarea rachetelor. Zia pentru stocarea armelor atomi
ce şi rachetă pe teritoriul acestei
rul arată că statul major al for ţări şi de a include astfel Dane
marca în centura bazelor atomi
ţelor armate ale S.U.A. în Eu
lectrieă pentru măsurarea tempe teorologice, iar de pe bordul na unei ia nivel Înalt ropa a invitat oameni politici din ce şi pentru rachete ale N.A.T.O.
raturii, manonjetre termice şi cu vei Diesel — electrice „Obi" —
membrană pentru măsurarea 30. Pentru interzicerea
experienţelor cu arma nucleară
-8JS-
Cea mai discutata problema In memorandumul guvernu al guvernului sovietic în direc SIDNEY 8 (Agerpres). — crează în aproape toate domenii
Prelunglrea activităţii staţiunilor sovietice a atelu internaţionale este in lui sovietic se subliniază cu ţia convocării unei conferinţe Corespondentul agenţiei Reuier
contestabil, la ora actuala, auunţă că la 7 martie a fost le ştiinţei. Autorii declaraţiei cer
m derivă la Polul Nord convocarea unei conferinţe la deosebită tărie oportunitatea la nivel înalt. Cu toate aces dată publicităţii la Sidney o de incetarea experienţelor nucleare,
nivel înalt intre Est şi. Vest. încetarea experienţelor nucleare,
MOSCOVA 8 (Agerpres). — Lucrările noii expediţii la sta Utilitatea unei asemenea con convocării cit mai grabnice a tea, unele cercuri politice oc claraţie semnată de 350 oameni se spune în declaraţie, ar fi pri
TASS transmite. Peste o lună se ţiunea „P.N. — 6“ vor fi con ferinţe nu poate fi tăgăduită. conferinţei la nivel urnit. Toc cidentale, se menim pe o po de ştiinţă care reprezintă toate mul pas spre preintîmpjnarea ţi
încheie ciclul anual al observa duse de cunoscutul cercetător Situaţia internaţională din zi mai de aceea guvernul sovie ziţie echivocă. Primul ministru regiunile Australiei şi care lu nui război nuclear.
ţiilor ştiinţifice de pe staţiunile polar S. Serlapov, candidat în lele noastre o cere cu insisten tic a acceptat convocarea prea britanic MacMillan, de pildă,
ştiinţifice în derivă „Polul Nord ţă. Orice continuare a cursei labilă a unei conferinţe a mi intr-o cuvintare ţinută recent Luptele din Oman
niştrilor Afacerilor Externe îşi exprima speranţa „că în
pentru a înlătură un fapt cc curincl se va realiza o înţele
- 6“ şi „Polul Nord — 7“ din ştiinţe geografice, iar inginerul înarmărilor, a scindării lumii părea la un moment dat că gere cu privire la tratative ta
apele Oceanului îngheţat de geolog N. Belov, candidat în in blocuri militare opuse de este un obstacol principal in nivel înalt", pentru ca peste CAIRO 8 (Agerpres). — Pa cent o ciocnire armata între
Nord. S-a hotărît însă ca activi ştiinţe geografice a fost numit vine extrem de gravă, amenin
tatea-acestor staţiuni să fie pre şeful staţiunii „P. N. — 7“. Fie ţă omenirea cu un nou cata {>•-*.•.0-.-». «»<«»«-»»»»» •»««»’•»• două zile să-şi schimbe pozi trioţii din Oman continuă lupta forţele de rezistenţa naţională
lungită cu încă un an, înzestrin- care expediţie va fi alcătuită din clism mondial, mai distrugător ţia, acceptincl punctul de ve împotriva cotropitorilor imperia din Oman şi trupele engleze.
du-le cu aparate noi, mai per 19 persoane. cleclt toate pe care le-a cunos (Zgm e n t a " i u l dere al Departamentului de lişti. Patrioţii din Oman au prins in
fecţionate, pentru efectuarea ob cut pînă acum. Stat al S.U.A., care urmăreşte ambuscadă o patrulă engleză şi
servaţiilor. Cercetătorii care au Noul personal va pleca spre ZILEI tergiversarea convocării con După cum a declarat Ia Cairo au aruncai în aer două camioa
regiunea Polului Nord cu un a- Tocmai pentru rezolvarea ferinţei la nivel înalt. Pretextul un purtător de cuvint al imamu ne engleze.
împlinit un an pe banchizele în vion în a doua jumătate a lunii problemelor care dezbină lu principal ai Departamentului lui Omanului, in apropierea u-
martie. # mea, guvernul sovietic a luat După ce a pierdut 5 soldaţi,
derivă vor fi înlocuiţi cu perso iniţiativa convocării unei con
ferinţe la nivel înalt. Recen r.v * de Stat priveşte probleme ca nei aşezări situate la nord de patrula engleză a fost nevoită
nal nou. tele eforturi făcute de Uniunea
Sovietică în această direcţie drumul convocării conferinţei. „situaţia ţărilor din Europa Djebel al Ahdar a avut loc re să se retragă.
sînt cit se poate de convingă Dar, pentru cu practica inter răsăriteană",' care după păre
•oo- toare şi ele arată dorinţa gu naţională a dovedit că o con rea diplomaţilor americani, ar RECUNOAŞTERI AMARE
vernului. sovietic de a se sta ferinţă a miniştrilor de. Exter trebui inclusă pe ordinea de zi.
CoBonialişfii fran cezi continuă bili în lume o pace echitabila. ne ar putea să întinzie sau Dar, cum „problema“ aceasta llîi profesor american declară că învăţăm inte
chiar să zădărnicească o mtîl- nu poate fi. o problemă de dis
exterm inarea patrioţilor algerieni Ultimul memorandum al gu nire la nivel înalt, guvernul cuţie ci un amestec in trebu în S.U.A. se află la un nivel extrem de scăzut
vernului sovietic înmînat la sovietic a propus ca o aseme rile interne ale acestor lari, c
Alte 20 de sentinţe de condamnare la moarte 28 februarie guvernului S.U.A., nea conferinţă să discute nu vident, ea este inacceptabilă NEW YORK 8 (Agerpres). — un sistem extins de învăţămînt,
precum şi scrisoarea adresata mai elaborarea ordinai de zi, a spus Whipple, acest sistem este
PARIS 8 (Agerpres). — Au condamnate la muncă silnică pe de A. A. Gromîko, ministrul componenţa participanţilor, da pentru ţările respective, suve Vorbind la Baliimore, dr. Pred la un nivel extrem de scăzut,
torităţile franceze din Algeria viaţă, 2 persoane — la 20 de Afacerilor Externe al U.R.S.S., ta şi locul conferinţei la nivel rane şi independente, a căror Whipple, directorul observatoru „calitatea pregătirii studenţilor
continuă exterminarea patrioţilor ani munca silnică şi alte 19 la lui Ch. Fineau, ministrul dc înalt. popoare’şi-au ales singure ca lui aslrofizic Smithsonian din este mediocră, profesorii sînt
algerieni care participă la miş închisoare pe diverse termene. externe al Franţei, sînt o măr lea ce o urmează. Cambridge, statul Massachus-
carea de eliberare naţională. Peste 20 de persoane au fost turie a iniţiativelor guvernu In ce priveşte componenţa
După cum anunţă ziarul „l’Hu- condamnate la moarte in contu lui sovietic in această direcţie, conferinţei la nivel înalt, pre Noii paşi făcuţi de Uniunea setts, a declarat că este posibil
manite“, tribunalul militar fran elucidează o serie de probleme cum şi ordinea de zi, guvernul ca Statele Unite să devină o na
cez din oraşul Filippeville a pro macie. asupra caracterului şi proce Sovietică in întimpinarea Oc ţiune de mina a doua dacă sis prost salarizaţi, şcolile sînt su
durii proiectatei conferinţe. sovietic a venit cu propuneri cidentului pentru convocarea temul educaţiei americane nu va praaglomerate, studenţii sfidează
nunţat la 6 martie sentinţa dc Ziarul anunţa de asemenea ca rezonabile, acceptabile pentru ajunge Ia înălţimea sistemului pe profesori şi dispreţuiesc în
condamnare la moarte a unui Occident. Este suficient să a- unei conferinţe la nivel înalt, sovietic „care în prezent dă oa văţătura".
număr de 15 algerieni. In afară în oraşul Constantine au fost vor avea desigur o influenţă
de aceasta 7 persoane au fost mintim în acest sens că me favorabilă in acest domeniu, „In realitate, a spus Whipple
condamnaţi la moarte 5 patri morandumul sovietic propune netezind calea spre asemenea la noi s-a dezvoltat un climat
două variante în problema par
oţi algerieni. tratative —; cerinţă imperioa meni de ştiinţă, ingineri, tehni intelectual extrem de nefavora
să a zilelor noastre. cieni într-o proporţie de două ori bil în cadrul căruia cultura, pu
T. OLARU mai mare decît noi". terea de creaţie şi chiar inteli
ticipanţilor conferinţei: a) mai. Deşi Statele Unite dispun de genţa sînt dispreţuite".
largă cu participarea mem
Imagini din India brilor N.A.T.O., membrilor (^0<X>000<>0<><><^XXX><X>0<><><><ÎK><XX>0<X><><X>0<X>00<X><><XXX><> 'OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC
Tratatului de la Varşovia pre M &<& \
cum şi a altor ţări: b ) mai
restrînsă — cu participarea 10 ŞI 11 .MARTIE 1958
Franţei, S.U.A., Angliei şi Ita
liei, pe de o parte — Uniunii1 SPECTACOLE 17,55 „Cintecul săptăminii" ; A\aria l.şti şi formaţii care ne-au vizitat
Sovietice, Poloniei, Cehoslova CINEMATOGRAFICE neicJiii, Mărie; 18,20 Prin sălile dc ţara; (4,00 Mari cîntareţi de muzică
ciei şi Romîniei pe de altă par DEVA: S-a intimplat la B elgrad, concert ale Capitalei ; 20,15 Muzică de operă : 14,45 Muzică populară ro
te. Ordinea de zi propusă este PETROŞANI: Cinema de altădată: uşoară romînească; 21,00 Balade şi mînească ; 15,05 Muzică populară
şi ea in concordanţă cu cele Mîndrie: ALBA 1UL1A: Căpitanul jocuri populare romîneşti; 21,30 Mu romînească (continuare) ; 15,30 Mu
mai arzătoare probleme inter din Koln ; ORAŞTIE: Vînăloarea tra zică din operele romîneşti; 23,15 Con zică de estradă; 16,00 Din cîntecele
naţionale : interzicerea experi gică ; SEBEŞ : Ştrengărită ; BRAD : cert de noapte. Programul 11: 14,03 popoarelor; 17,30 Formaţii de ama
mentării şi fabricării, armelor Echipajul vasului Nadejda; HAŢEG : Program de muzică populară ; 14,30 tori fruntaşe pe ţară; 18,25 Tangouri
nucleare, renunţarea ta folosi Prietene dc noapte; BARU MARE: Din cîntecelc compozitorilor noştri ; argentiniene: 19,05 Cîntece de dor;
rea armei nucleare de către Jan Ziska • IL IA : Poznaşii din Bc- 15.00 Muzică uşoară; 15,30 Din cîn- 19,20 Muzică uşoară ; 20,15 (Melodii
U.R.S.S., S.U.A. şi Marea Bri renburg ; ZLATNA: P oetul; TE1U.Ş : tecele şi dansurile popoarelor; 16,20 populare romîneşti; 20,30 Muzică u-
tanic, crearea unei. zone denu- C elcaş; APOLDU DE S U S : în Sfaturi gospodăreşti; 16,,55 Muzică dc şoară ; 21,00 Seară dc concert Enescu;
cledrizate, încheierea unui a- şelat pînă la moarte; SIMER1A: O balet; 18,05 Concert de estradă; 19,(XI 21.30 „Părinţi şi copii"; 21,45 Ro
cord de neagresiune intre avşntpră în Marea Caraibelor; LO- Teatru la microfon; „O noapte" de manţe interpretate de Mia B raia;
N.A.T.O. şi Tratatul de la Var NEA: Mazurka dragostei. Boris Gorbatov ;• 20,10 Concert de mu 22.30 Concert de estradă. Programul
şovia. SELECŢI Un i d i n p r o zică populară romînească ; 20,45 Mu II: 14,03 In sunetele acordeonului;
Cum era şi firesc, noile pro GRAMU I. DE RADIO
zică uşoară; 22,45 Melodii populare 14,40 Muzică uşoară; 18,05 Prin să
puneri sovietice au stîrnit un LUNI 10 MARTIE 1958. Programul romîneşti executate la acordeon. lile dc concert ale Capitalei; 18,25
larg ecou în raidurile opiniei 1: 6,35 Jocuri populare rom îneşti; MARŢI 11 MARTIE 1958. Progra Program de muzică populară; 19,00
publice, au trezit speranţa că 7,03 ‘Muzică -uşoarăi; 7,40"Muzică popu Muzică uşoară; 20,30 Muzică popu
in curind' vor avea ' loc irat.a- lară romînească : 8,10 Cînlece ; . 9,15 mul I; 6,15 Jocuri populare romîneşti; lară romînească; 21,45 Muzică uşoa
iive eficace pentru¦destinderea Cîntece populare .romîneşti; 9,30 ,„Co 0,45 „Clubul curioşilor" ; 7,40 Muzică ră ; 23,15 Concert de noapte.
încordării internaţionale, pen legi de şcoală" j .10,00 Muzicii de es distractivă; 9,00 Muzică din operete; BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; 6.00
Şantierul Malamfrezsha, satul Madras. Pereţii unui - baraj şi ai re zervoruluî, tru asigurarea păcii. Ziare oc tradă.; 10,40 Muzică populară romî- 10.00 Piese pentru xilofon ; 10,20 7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00;
Muzică romînească de cameră; 11,03 19,00; 20,00 ; 22,00; 23,52 (progra
cidentale de cele mai diferite nească; 13,30 Literatura indiană con Program de muzică populară romî mul I); 14,00; 16,00; 18,00; 21,00;
nuanţe, oameni politici- au ¦< temporană; 14|00 Muzică de estradă: nească; 11,30 Muzică uşoară; 12,30 23,00 (programul 11).
subliniat ca pozitiv noul pas ( 15,45 Muzică distractivă; 16,30 Iniţia Muzică populară interpretată de so-
tivă şi răspuns) 16,45 Muzică uşoară;
gedacţla şl administraţia ziarului str, 0 Martie nr, 9, Telefon: 1.88-109. laxa plătită. în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.1.Î.R, ar, ZWWto dlq § noiembrie 1949. = Ţipam !a întreprinderea iiqligraţicâ «1 Mal" t~. DEVA.