Page 34 - 1958-03
P. 34

Pag. 4                                                                                          DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                                             Nr. 1004

        ju iîlm e L e s J tu â . • ju iiim a le ş jf e i • x t lt lr n e l^ ş l i r i • .u ilim e la ş t i r i                                                                                                    Protestul F.S.M. împotriva
                                           0                                     ii i i  ii ii                                  miraiiiiiiiiihrrriirnTiiirr muin  . --r—. r ..  - ,r                                   teroarel din Cuba

                                                                                                                                                                                                                  PRAGA 8 (Agerpres). —- La încălcării drepturilor comise de

                                                                                                                                                                                                                  Praga a fost dată publicităţii către guvernul Cubei, care a-

                                                                                                                                                                                                                  declaraţia Federaţiei Sindicale lentează la drepturile sindicate­

                                                                                                                                                                                                                  Mondiale în legătură cu situaţia lor şi la libertăţile democratice.

                                                                                                                                                                                                                  serioasă creată în Cuba. In de­ Federaţia Sindicală Mondială îşi

                                                                                                                                                                                                                  claraţie se subliniază că în ulti­ exprimă solidaritatea cu oamenii

                                                                                                                                                                                                                  mele luni guvernul Batista a muncii din Cuba şi este convin­

                                                                                                                                                                                                                  stabilit în ţară un regim de te­ să de victoria lor apropiată pen­

Savanţii sovietici studiază păturile                                      Critici In Anglia împotriva           Cheltuielile militare ale R. f.                                                                   roare sălbatică. Au fost arestaţi       tru condiţii de viaţă mai bune,
superioare ale atmosferei cu ajutorul                                                                           Germane depăşesc o treime                                                                         şi executaţi zeci de oameni ai          pentru libertate şi democraţie.
                                                                             p o liticii americane                                                                                                                muncii şi democraţi cubanezi.
      rachetelor meteorologice                                                                                        I i i întregul bnget                                                                        Numeroşi conducători şi activişti          Federaţia Sindicală Mondială
                                                                           .LONDRA 8 (Agerpres). —                                                                                                                sindicali au fost victimele sama­       declară că este hotărîtă să pre­
                                                                          Ziarele engleze, continuă să a-         BONN 8 (Agerpres). — Zia­ re ale guvernului se mai adau­                                        volniciilor.                            zinte Organizaţiei Internaţiona­
                                                                          corde. o mare atenţie problemei       rele vest-gennane publică o se­ gă o serie de alte cheltuieli le­                                                                         le a Muncii o plîngere împotri­
                                                                          convocării unei conferinţe la ni­     rie de informaţii ilustrînd creş­ gate indirect de înarmare".                                        In numele celor 92.000.000 de        va guvernului Batista care în­
                                                                          vel înalţ. Fruntaşul laburist Mic-
                                                                          h'a-el Fo'ot critică în paginile zi­                                                                                                    membri ai săi, Federaţia Sindi­ calcă în mod sistematic dreptu
                                                                          arului .„Daily Flerald" poziţia
 ' MOSCOVA 8 (Agerpres). —           presiunii aerului. Rezultătelemă-'   guvernului american în'această                                                                                                          cală Mondială protestează cu rile sindicale ale oamenilor mun­
Uniunea Sovietică a organizat        surătorilor erau transmise de pe     problemă. „Diplomaţia- absurdă
c.u succes lansarea în Arctica şi    bordul rachetei pc pămî-nt cu a-     a lui John Foster Dulles, scrie       terea considerabilă a cheltuieli­ Ziarul social-democrat ,,West-                                  hotărîre împotriva crimelor şi cii cubanezi.
Antarctica a zece rachete meteo­     jutorul unui aparat radioteleme-     el, a convins uriaşa majoritate
rologice pentru sondarea pături­     tric.                                a omenirii că liderii americani       lor militare ale guvernului de la                 falische Rundschau" subliniază                                         -o o -
lor superioare ale atmosferei.                                            se opun însăşi ideii tratativelor     Bonn în anul 1958. După cum                       că „cu banii cheltuiţi într-un
                                        Celelalte 5 rachete au fost       la nivel înalt".                      s-a mai anunţat, cheltuielile mi­                 singur an pentru înarmare s-ar                  Au apărut primele cărţi tipărite cu
   După-cum a aflat un cores­        lansate din Arctica cu aparata-                                            litare ale R.F. Germane depă­                     fi putut construi suficiente lo­                    noul alfabet al scrierii chineze
pondent-' ai agenţiei TASS la        jul similar, in perioada 16 de­         „Conducătorii americani, con­      şesc o treime din întregul buget.
Comitetul Sovietic pentru A.G.I.,    cembrie 1957 — 18 februarie          tinuă Foot, se bucură în prezent
6 rachete au fost lansate din la­    1958. In timpul ultimului sondaj,                                          Ziarul „Die Welt" arată că a- cuinţe. pentru a rezolva in sfir-                                      PEKIN 8 (Agerpres). — Chi­           dio" pe care postul de radio
                                                                                                                                                                                                                  na Nouă anunţă: In ultimul              popular central al R.P. Chineze
                                                                                                                ceastă sumă nu reprezintă însă şit criza de locuinţe şi s-ar îi                                   timp au fost publicate în R.P.          a pus-o la baza predării noului
                                                                                                                                                                                                                  Chineză mai multe cărţi scrise          alfabet prin radio. Această carte
                                                                                                                volumul global al cheltuielilor . putut construi suficiente şcoli

                                                                                                                militare. „La cele 10 miliarde pentru ca să nu'mai existe cla­

boratorul de marc latitudine al      radioparaziţi puternici perturbau    in Europa de un sprijin mult          de mărci pe care ministrul nos­ se tixite pîna la refuz sau                                       cu noul alfabet al scrierii chine­      este folosită în acelaşi timp şi
Institutului de cercetări pentru     înregistrările telemelrice.          mai mic decît s-au bucurat vreo­      tru de Finanţe le-a anunţat ca cursuri organizate în magazii                                      ze, al cărui proiect a fost apro­       ca manual pentru masele largi
Arctica, cu sed-iul în Insula Ka-                                         dată din 1945 încoace".                                                                                                                                                         care studiază noul alfabet. Au
yes (Arhipelagul Franz Josef).          In urma sondării 'verticale cu                                          reprezentînd cheltuielile milita­ sau hambare":                                                   bat de ultima sesiune a Adună­          fost de asemenea publicate mul­
iar,4 rachete au•fost lansate de     rachetele a atmosferei, oamenii         „Daily Mirror" a publicat sub                                                -oo-                                                    rii reprezentanţilor populari din       te manuale bogat ilustrate scri­
pe bordul navei Diesel-electrice     de ştiinţă sovietici au cules pen­   semnătura deputatului laburist                                                                                                          întreaga Chină. Printre aceste          se cu noul alfabet.
de expediţie ,,Obi“.                 tru prim.a oară date cu privire      Crossman un articol în care a-        Im potriva în zestră rii Bundeswehrului                                                           cărţi figurează „Lecţii pentru
                                     la repartiţia temperaturii şi pre­   eesta subliniază că americanii                                                                                                          studierea noului alfabet prin ra­
   Prima rachetă a fost lansată      siunii aerului in stratosfera mij­   renunţa la propriile lor propu­                       cu a rm a n u cleară
de' pe insula Hayes în zenit la      locie deasupra Arcticii şi a .An­    neri ori de cîle ori Uniunea So­                                                                                                        Şî în reg iu n ea N îlrn b e rg au fosf
1 noiembrie 1957. In punctul su­     tarcticii de est.                    vietica le acceptă. Crossman             BONN 8 (Agerpres). — După                      ticipării R.F. Germane la pro­                  instalate ram pe pentru lansarea
perior al traiectoriei de zbor de                                         cere guvernului „să-i pună la         cum transmite agenţia DPA,                        ducţia armei atomice. Această
la corpul ei s-a desprins secţi­        Sondajele ou rachete sînt e-      punct pe americani". „Este in­        1.700 de studenţi şi asi nţi de                   rezoluţie semnată de reprezen­                                       ra c h e te lo r
unea dc cap cu aparatele, care       fectuate în cadrul programului       suficient, declară el, ca Mac-        la universitatea din th .delberg                  tanţii facultăţilor din cadrul u-
a rămas în aer timp de aproxi­       A.G.I. de către Direcţia genera­     Millan sa se limiteze ia a repeta     au semnat o rezoluţie în care                     niversităţii din lleidelberg este                  BERLIN 8 (Agerpres). — Zi­           Danemarca să viziteze aceste
mativ 40 de minute, coborind         lă a serviciului hidrometeoroio-     că este partizanul tratativelor       protestează împotriva înarmării                   adresată lui Heuss, preşedintele                arul „Berlinei- Zeitung" scrie          baterii de rachete.
in mod lin cu paraşuta.              gic şi Direcţia generală a dru­      la nivel înalt".                      Bundeswehrului cu arma nucle­                     R.F. Germane, cancelarului fede­                că din ordinul marelui stat ma­
                                     mului maritim de. nord.                                                    ară, împotriva creării dc baze                    ral Adenaue-r şi preşedinţilor                  jor al forţelor armate ale S.U.A..         După.părerea ziarului „Berli-
   In secţiunea de cap' a rache­                                                                                pentru rachete în Republica Fe­                   fracţiunilor parlamentare din                   in regiunea Niirnberg (R.F. Ger­        ner Zeitung", aceasta dovedeşte
tei au fost adăpostite dispoziti­       In cursul Anului Geofizic In­                                           derală Germană şi împotriva par­
vele-termometre cu rezistenţă e-     ternaţional, de pe insula Hayes                                                                                              Bundestag.                                      mană) au fost instalate rampe           intenţia americanilor de a obţi­
                                     vor H lansate 25 de rachete me­                                                                                                                                                                                      ne consimţămîntul Danemarcei
                                                                          Noi paşi spre convocarea                                                                                                                pentru lansarea rachetelor. Zia­        pentru stocarea armelor atomi­
                                                                                                                                                                                                                                                          ce şi rachetă pe teritoriul acestei
                                                                                                                                                                                                                  rul arată că statul major al for­       ţări şi de a include astfel Dane­
                                                                                                                                                                                                                                                          marca în centura bazelor atomi­
                                                                                                                                                                                                                  ţelor armate ale S.U.A. în Eu­

lectrieă pentru măsurarea tempe­ teorologice, iar de pe bordul na­               unei                                           ia nivel Înalt                                                                    ropa a invitat oameni politici din ce şi pentru rachete ale N.A.T.O.
raturii, manonjetre termice şi cu vei Diesel — electrice „Obi" —
membrană pentru măsurarea 30.                                                                                                                                                                                                    Pentru interzicerea
                                                                                                                                                                                                                  experienţelor cu arma nucleară
        -8JS-
                                                                             Cea mai discutata problema           In memorandumul guvernu­ al guvernului sovietic în direc­                                          SIDNEY 8 (Agerpres). —               crează în aproape toate domenii­
Prelunglrea activităţii staţiunilor sovietice                             a atelu internaţionale este in­       lui sovietic se subliniază cu ţia convocării unei conferinţe                                      Corespondentul agenţiei Reuier
                                                                          contestabil, la ora actuala,                                                                                                            auunţă că la 7 martie a fost            le ştiinţei. Autorii declaraţiei cer
           m derivă la Polul Nord                                         convocarea unei conferinţe la         deosebită tărie oportunitatea la nivel înalt. Cu toate aces­                                      dată publicităţii la Sidney o de­       incetarea experienţelor nucleare,
                                                                          nivel înalt intre Est şi. Vest.                                                                                                                                                 încetarea experienţelor nucleare,
   MOSCOVA 8 (Agerpres). —              Lucrările noii expediţii la sta­  Utilitatea unei asemenea con­         convocării cit mai grabnice a tea, unele cercuri politice oc­                                     claraţie semnată de 350 oameni          se spune în declaraţie, ar fi pri­
TASS transmite. Peste o lună se      ţiunea „P.N. — 6“ vor fi con­        ferinţe nu poate fi tăgăduită.        conferinţei la nivel urnit. Toc­ cidentale, se menim pe o po­                                     de ştiinţă care reprezintă toate        mul pas spre preintîmpjnarea ţi­
încheie ciclul anual al observa­     duse de cunoscutul cercetător        Situaţia internaţională din zi­       mai de aceea guvernul sovie­ ziţie echivocă. Primul ministru                                      regiunile Australiei şi care lu­        nui război nuclear.
ţiilor ştiinţifice de pe staţiunile  polar S. Serlapov, candidat în       lele noastre o cere cu insisten­      tic a acceptat convocarea prea­ britanic MacMillan, de pildă,
ştiinţifice în derivă „Polul Nord                                         ţă. Orice continuare a cursei         labilă a unei conferinţe a mi­ intr-o cuvintare ţinută recent                                     Luptele din Oman
                                                                                                                niştrilor Afacerilor Externe îşi exprima speranţa „că în
                                                                                                                pentru a înlătură un fapt cc curincl se va realiza o înţele­

- 6“ şi „Polul Nord — 7“ din ştiinţe geografice, iar inginerul            înarmărilor, a scindării lumii părea la un moment dat că gere cu privire la tratative ta

apele Oceanului îngheţat de          geolog N. Belov, candidat în         in blocuri militare opuse de­         este un obstacol principal in nivel înalt", pentru ca peste                                       CAIRO 8 (Agerpres). — Pa­ cent o ciocnire armata între
Nord. S-a hotărît însă ca activi­    ştiinţe geografice a fost numit      vine extrem de gravă, amenin­
tatea-acestor staţiuni să fie pre­   şeful staţiunii „P. N. — 7“. Fie­    ţă omenirea cu un nou cata­           {>•-*.•.0-.-».  «»<«»«-»»»»» •»««»’•»•            două zile să-şi schimbe pozi­                   trioţii din Oman continuă lupta         forţele de rezistenţa naţională
lungită cu încă un an, înzestrin-    care expediţie va fi alcătuită din   clism mondial, mai distrugător                                                          ţia, acceptincl punctul de ve­                  împotriva cotropitorilor imperia­       din Oman şi trupele engleze.
du-le cu aparate noi, mai per­       19 persoane.                         cleclt toate pe care le-a cunos­      (Zgm e n t a " i u l                              dere al Departamentului de                      lişti.                                  Patrioţii din Oman au prins in
fecţionate, pentru efectuarea ob­                                         cut pînă acum.                                                                          Stat al S.U.A., care urmăreşte                                                          ambuscadă o patrulă engleză şi
servaţiilor. Cercetătorii care au       Noul personal va pleca spre                                             ZILEI                                             tergiversarea convocării con­                      După cum a declarat Ia Cairo         au aruncai în aer două camioa­
                                     regiunea Polului Nord cu un a-         Tocmai pentru rezolvarea                                                              ferinţei la nivel înalt. Pretextul              un purtător de cuvint al imamu­         ne engleze.
împlinit un an pe banchizele în      vion în a doua jumătate a lunii      problemelor care dezbină lu­                                                            principal ai Departamentului                    lui Omanului, in apropierea u-
                                     martie. #                            mea, guvernul sovietic a luat                                                                                                                                                      După ce a pierdut 5 soldaţi,
derivă vor fi înlocuiţi cu perso­                                         iniţiativa convocării unei con­
                                                                          ferinţe la nivel înalt. Recen­                              r.v * de Stat priveşte probleme ca                                          nei aşezări situate la nord de patrula engleză a fost nevoită
nal nou.                                                                  tele eforturi făcute de Uniunea
                                                                          Sovietică în această direcţie         drumul convocării conferinţei.                    „situaţia ţărilor din Europa                    Djebel al Ahdar a avut loc re­ să se retragă.
                                                                          sînt cit se poate de convingă­        Dar, pentru cu practica inter­                    răsăriteană",' care după păre­
                                     •oo-                                 toare şi ele arată dorinţa gu­        naţională a dovedit că o con­                     rea diplomaţilor americani, ar                  RECUNOAŞTERI AMARE
                                                                          vernului. sovietic de a se sta­       ferinţă a miniştrilor de. Exter­                  trebui inclusă pe ordinea de zi.
CoBonialişfii fran cezi continuă                                          bili în lume o pace echitabila.       ne ar putea să întinzie sau                       Dar, cum „problema“ aceasta                     llîi profesor american declară că învăţăm inte
                                                                                                                chiar să zădărnicească o mtîl-                    nu poate fi. o problemă de dis­
exterm inarea patrioţilor algerieni                                          Ultimul memorandum al gu­          nire la nivel înalt, guvernul                     cuţie ci un amestec in trebu­                   în S.U.A. se află la un nivel extrem de scăzut
                                                                          vernului sovietic înmînat la          sovietic a propus ca o aseme­                     rile interne ale acestor lari, c
Alte 20 de sentinţe de condamnare la moarte                               28 februarie guvernului S.U.A.,       nea conferinţă să discute nu­                     vident, ea este inacceptabilă                      NEW YORK 8 (Agerpres). —             un sistem extins de învăţămînt,
                                                                          precum şi scrisoarea adresata         mai elaborarea ordinai de zi,                                                                                                             a spus Whipple, acest sistem este
   PARIS 8 (Agerpres). — Au­         condamnate la muncă silnică pe       de A. A. Gromîko, ministrul           componenţa participanţilor, da­                   pentru ţările respective, suve­                 Vorbind la Baliimore, dr. Pred          la un nivel extrem de scăzut,
torităţile franceze din Algeria      viaţă, 2 persoane — la 20 de         Afacerilor Externe al U.R.S.S.,       ta şi locul conferinţei la nivel                  rane şi independente, a căror                   Whipple, directorul observatoru­        „calitatea pregătirii studenţilor
continuă exterminarea patrioţilor    ani munca silnică şi alte 19 la      lui Ch. Fineau, ministrul dc          înalt.                                            popoare’şi-au ales singure ca­                  lui aslrofizic Smithsonian din          este mediocră, profesorii sînt
algerieni care participă la miş­     închisoare pe diverse termene.       externe al Franţei, sînt o măr­                                                         lea ce o urmează.                               Cambridge, statul Massachus-
carea de eliberare naţională.        Peste 20 de persoane au fost         turie a iniţiativelor guvernu­           In ce priveşte componenţa
După cum anunţă ziarul „l’Hu-        condamnate la moarte in contu­       lui sovietic in această direcţie,     conferinţei la nivel înalt, pre­                    Noii paşi făcuţi de Uniunea                   setts, a declarat că este posibil
manite“, tribunalul militar fran­                                         elucidează o serie de probleme        cum şi ordinea de zi, guvernul                                                                    ca Statele Unite să devină o na­
cez din oraşul Filippeville a pro­   macie.                               asupra caracterului şi proce­                                                           Sovietică in întimpinarea Oc­                   ţiune de mina a doua dacă sis­          prost salarizaţi, şcolile sînt su­
                                                                          durii proiectatei conferinţe.         sovietic a venit cu propuneri                     cidentului pentru convocarea                    temul educaţiei americane nu va         praaglomerate, studenţii sfidează
nunţat la 6 martie sentinţa dc          Ziarul anunţa de asemenea ca                                            rezonabile, acceptabile pentru                                                                    ajunge Ia înălţimea sistemului          pe profesori şi dispreţuiesc în­
condamnare la moarte a unui                                                                                     Occident. Este suficient să a-                    unei conferinţe la nivel înalt,                 sovietic „care în prezent dă oa­        văţătura".
număr de 15 algerieni. In afară      în oraşul Constantine au fost                                                                                                vor avea desigur o influenţă
de aceasta 7 persoane au fost                                                                                   mintim în acest sens că me­                       favorabilă in acest domeniu,                                                              „In realitate, a spus Whipple
                                     condamnaţi la moarte 5 patri­                                              morandumul sovietic propune                       netezind calea spre asemenea                                                            la noi s-a dezvoltat un climat
                                                                                                                două variante în problema par­
                                     oţi algerieni.                                                                                                               tratative —; cerinţă imperioa­                  meni de ştiinţă, ingineri, tehni­ intelectual extrem de nefavora­

                                                                                                                                                                  să a zilelor noastre.                           cieni într-o proporţie de două ori bil în cadrul căruia cultura, pu­

                                                                                                                                                                                                 T. OLARU         mai mare decît noi".                    terea de creaţie şi chiar inteli­

                                                                                                                ticipanţilor conferinţei: a) mai.                                                                 Deşi Statele Unite dispun de genţa sînt dispreţuite".

                                                                                                                largă cu participarea mem­
        Imagini din India                                                                                       brilor N.A.T.O., membrilor (^0<X>000<>0<><><^XXX><X>0<><><><ÎK><XX>0<X><><X>0<X>00<X><><XXX><> 'OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC

                                                                                                                Tratatului de la Varşovia pre­                                  M &<& \
                                                                                                                cum şi a altor ţări: b ) mai

                                                                                                                restrînsă — cu participarea                                                                       10 ŞI 11 .MARTIE 1958
                                                                                                                Franţei, S.U.A., Angliei şi Ita­

                                                                                                                liei, pe de o parte — Uniunii1                                  SPECTACOLE                        17,55 „Cintecul săptăminii" ; A\aria l.şti şi formaţii care ne-au vizitat

                                                                                                                Sovietice, Poloniei, Cehoslova­ CINEMATOGRAFICE                                                   neicJiii, Mărie; 18,20 Prin sălile dc ţara; (4,00 Mari cîntareţi de muzică

                                                                                                                ciei şi Romîniei pe de altă par­                  DEVA: S-a intimplat la B elgrad, concert ale Capitalei ; 20,15 Muzică de operă : 14,45 Muzică populară ro­

                                                                                                                te. Ordinea de zi propusă este PETROŞANI: Cinema de altădată: uşoară romînească; 21,00 Balade şi mînească ; 15,05 Muzică populară

                                                                                                                şi ea in concordanţă cu cele Mîndrie: ALBA 1UL1A: Căpitanul jocuri populare romîneşti; 21,30 Mu­ romînească (continuare) ; 15,30 Mu­

                                                                                                                mai arzătoare probleme inter­ din Koln ; ORAŞTIE: Vînăloarea tra­ zică din operele romîneşti; 23,15 Con­ zică de estradă; 16,00 Din cîntecele

                                                                                                                naţionale : interzicerea experi­ gică ; SEBEŞ : Ştrengărită ; BRAD : cert de noapte. Programul 11: 14,03 popoarelor; 17,30 Formaţii de ama­

                                                                                                                mentării şi fabricării, armelor Echipajul vasului Nadejda; HAŢEG : Program de muzică populară ; 14,30 tori fruntaşe pe ţară; 18,25 Tangouri

                                                                                                                nucleare, renunţarea ta folosi­ Prietene dc noapte; BARU MARE: Din cîntecelc compozitorilor noştri ; argentiniene: 19,05 Cîntece de dor;

                                                                                                                rea armei nucleare de către Jan Ziska • IL IA : Poznaşii din Bc- 15.00 Muzică uşoară; 15,30 Din cîn- 19,20 Muzică uşoară ; 20,15 (Melodii

                                                                                                                U.R.S.S., S.U.A. şi Marea Bri­ renburg ; ZLATNA: P oetul; TE1U.Ş : tecele şi dansurile popoarelor; 16,20 populare romîneşti; 20,30 Muzică u-

                                                                                                                tanic, crearea unei. zone denu- C elcaş; APOLDU DE S U S : în­ Sfaturi gospodăreşti; 16,,55 Muzică dc şoară ; 21,00 Seară dc concert Enescu;

                                                                                                                cledrizate, încheierea unui a- şelat pînă la moarte; SIMER1A: O balet; 18,05 Concert de estradă; 19,(XI 21.30 „Părinţi şi copii"; 21,45 Ro­

                                                                                                                cord de neagresiune intre avşntpră în Marea Caraibelor; LO- Teatru la microfon; „O noapte" de manţe interpretate de Mia B raia;

                                                                                                                N.A.T.O. şi Tratatul de la Var­ NEA: Mazurka dragostei.                                           Boris Gorbatov ;• 20,10 Concert de mu­ 22.30 Concert de estradă. Programul

                                                                                                                şovia.                                            SELECŢI Un i d i n p r o zică populară romînească ; 20,45 Mu­ II: 14,03 In sunetele acordeonului;
                                                                                                                Cum era şi firesc, noile pro­ GRAMU I. DE RADIO
                                                                                                                                                                                                                  zică uşoară; 22,45 Melodii populare 14,40 Muzică uşoară; 18,05 Prin să ­

                                                                                                                puneri sovietice au stîrnit un                       LUNI 10 MARTIE 1958. Programul               romîneşti executate la acordeon.        lile dc concert ale Capitalei; 18,25
                                                                                                                larg ecou în raidurile opiniei                    1: 6,35 Jocuri populare rom îneşti;                MARŢI 11 MARTIE 1958. Progra­        Program de muzică populară; 19,00
                                                                                                                publice, au trezit speranţa că                    7,03 ‘Muzică -uşoarăi; 7,40"Muzică popu­                                                Muzică uşoară; 20,30 Muzică popu­
                                                                                                                in curind' vor avea ' loc irat.a-                 lară romînească : 8,10 Cînlece ; . 9,15         mul I; 6,15 Jocuri populare romîneşti;  lară romînească; 21,45 Muzică uşoa­

                                                                                                                iive eficace pentru¦destinderea Cîntece populare .romîneşti; 9,30 ,„Co­ 0,45 „Clubul curioşilor" ; 7,40 Muzică ră ; 23,15 Concert de noapte.

                                                                                                                încordării internaţionale, pen­ legi de şcoală" j .10,00 Muzicii de es­ distractivă; 9,00 Muzică din operete;                             BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; 6.00

Şantierul Malamfrezsha, satul Madras. Pereţii unui - baraj şi ai re zervoruluî,                                 tru asigurarea păcii. Ziare oc­ tradă.; 10,40 Muzică populară romî-                                10.00 Piese pentru xilofon ; 10,20     7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00;
                                                                                                                                                                                                                  Muzică romînească de cameră; 11,03      19,00; 20,00 ; 22,00; 23,52 (progra­
                                                                                                                cidentale de cele mai diferite nească; 13,30 Literatura indiană con­                              Program de muzică populară romî­        mul I); 14,00; 16,00; 18,00; 21,00;
                                                                                                                nuanţe, oameni politici- au ¦< temporană; 14|00 Muzică de estradă:                                nească; 11,30 Muzică uşoară; 12,30      23,00 (programul 11).
                                                                                                                subliniat ca pozitiv noul pas ( 15,45 Muzică distractivă; 16,30 Iniţia­                           Muzică populară interpretată de so-

                                                                                                                                                                           tivă şi răspuns) 16,45 Muzică uşoară;

        gedacţla şl administraţia ziarului str, 0 Martie nr, 9, Telefon: 1.88-109. laxa plătită. în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.1.Î.R, ar, ZWWto dlq § noiembrie 1949. = Ţipam !a întreprinderea iiqligraţicâ «1 Mal" t~. DEVA.
   29   30   31   32   33   34   35   36   37   38   39