Page 35 - 1958-03

'P krfL E f ftl DIN T â A T E Ţ A r K E , O fifŢt-VA : f •f-»* •f. f-. SdHiiarea aeclaragiei comune
romlno-lndicitc
Citiţi în pag, IV-a

Afful X Nr. 1005 Marţi II martie 1958 4 pagini 20 bţini — Pentru unificarea paşnică a DELHI 10 (Agerpres) De la varăşii Chivu Stoica, preşedfn*
Vietnamului fele Consiliului de Minjştri al
trimisul special Agerpres. In Republicii Populare Romine,
— In Ucraina recoltarea porum­ ziua de 9 martie, la ora 17,40, Emil Bodnăraş, vicepreşedinte
bului va fi complect mecani­ ora Indiei,a avut loc la reşedin­ al Consiliului de Miniştri, şi
zata. ţa primului ministru indian, A<vram Bunaciu, ministrul A-
Nehru, solemnitatea semnării facerilor Externe. Tovarăşul
— Sărbătorirea zilei de 8 Mar­ declaraţiei comune a preşedinte­ Chivu Stoica şi primul ministru
tie peste hotare. lui Consiliului de Miniştri al Jawaharlal Nehru au semnal
R. P. Romine şi a primului mi­ textele declaraţiei in limbile
~ R.P. Chineză sprijină Iniţia­ nistru al Indiei. La masa ofici­
tiva guvernului R.D. Vietnam. ală au luat loc Jawaharlal Neh­ hlndu, romină şi engleză. După
ru, primul ministru al Indiei,
— Deschiderea tunelului sub­ Krishna Menon, ministrul Apă­ semnarea documentelor cei doi
marin care leagă insulele rării al Indiei, Pillai, secretar
Kiusiu şi Honslu, general al Ministerului de Ex­ prlm-miniştri şi-au strfrjs mîinile
terne al Indiei, precum şi to­
•«**¦«*•*#**«. .«. in aplauzele călduroase ale ce­

rrr-r« UBMMUI lor de faţă.

Ii*]© pâfpi0 © prima® ! «les o n i

a Sfatului popular regional Hunedoara a preşedintelui Consiliului da Miniştri

Sîmbătă 8 martie, a. c., în pentru traducerea in viaţă a sar al Republicii Populare Romine

sala festivă a Sfatului popular cinilor de viitor.
După cuvîntul de deschidere
regional au avut loc lucrările şi a primului ministru al Indiei

primei sesiuni de constituire a rostit de tov. deputat Dumitru
Dejeu, sesiunea şi-a ales un
Sfatului popular al regiunii Hu­ prezidiu care să conducă lucră­ 1. La invitaţia guvernului Indiei, excelenţa sa domnul Chivu
rile. Tov. deputat Lazăr Dauid, Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare
nedoara. 1 desenat de prezidiu să conducă Romine, însoţit de vicepreşedintei? Consiliului de M iniştri, domnul
lucrările acestei sesiuni, a su­ Emil Bodnăraş, şi de ministrul Afacerilor Externe, domnul Avram
S-au intllnit cu acest prilej pus spre aprobare următoarea Bunaciu, a făcut o vizită în India. Ei au avut discuţii sincere şi
ordine de z i : validarea manda­ prieteneşti cu primul ministru al Indiei despre situaţia internaţio­
toji deputaţii regionali. Aceştia telor de deputaţi, alegere# Co­ nală actuală precum şi în legătură cu problemele de interes reci­
mitetului executiv al Sfatului proc care să ducă la dezvoltarea pe viitor şi la întărirea colaborării
sînt oameni cu diferite profesii. popular regional, alegerea comi­ dintre cele două ţări în domeniul econom ic şi cultuţq.1.
siilor permanente şi discutarea
Unii sînt membri ai P.M.R., al­ proiectului de regulament cu 2. Primii miniştri au fost de acord că actuala situaţie mondială
privire la funcţionarea şi orga­ este încă plină de primejdii pentru pace şi pentru progresul om e­
ţii fără de partid. Şi totuşi un nizarea Sfatului popular regio­ nirii. De aceea, dacă este esenţial ca problemele internaţionale, cum
nal, pe care sesiunea l-a apro­
lucru este comun tuturor: sînt bat in unanimitate. este cea a dezarm ării, să fie abordate într-un spirit practic, este la
fel de im portant să se elimine neîncrederea care din nefericire dăi­
reprezentanţi ai miilor de oa­ In acest sco'p, s-au ales comi­ nuie între naţiuni şi care constituie o piedică în calea coexisten­
siile care să facă propuneri şi ţei paşnice.
meni din regiunea noastră, sînt
să prezinte rapoarte în faţa se­ O slăbire a încordării internaţionale ar elibera energii şi re­
oameni cu dragoste de muncă, surse care ar putea fi puse cu folos în serviciul om enirii. Rezo­
luţia adoptată în unanim itate de O rganizaţia Naţiunilor Unite la 14
cu mult spirit gospodăresc. decembrie 1957, şi anume „D eclaraţia asupra coexistenţei paşnice

Mulţi dintre deputaţi au fost Prezidiul primei sesiuni a Sfatului popular regional Hunedoara.

realeşi. Acest lucru este o do­

vadă grăitoare a încrederii maJ ales pentru a patra oară depu­ Din prima zi de muncă depu­

nifestate de alegători faţă de Tov. Dumitru Dejeu, preşedintele tat, loan Nicoarâ, miner, Dumi­ taţii au dovedit mult interes

munca desfăşurată de deputaţi Comitetului Executiv al Sfatului tru Brinzei, maistru olelar, Sil­ pentru rezolvarea sarcinilor ce

în conducerea cu compeîenţă a popular regional, deschizind lucrările via Cotoi, medic, .Ilca-Nistores- le stau in faţă. In discuţiile

treburilor obşteşti. Alţii au fost sesiunii. ¦; vy cu, colectivistă, Emil Furdui, purtate de deputaţi in grupuri

aleşi in acest an pentru prima deputaţi. Printre aceştia se nu­ preşedinte de sfat popular co­ şi apoi în cadrul comisiilor per­
mără Lakatos Sigismund, miner,
dată. munal şi alţii. manente, s-a manifestat interes siunii pentru fiecare problemă între sta te ", asig u ră o bază pentru o nouă abordare a problem elor
? * * -----------
In total au fost aleşi 82 de din ordinea de zi. internaţionale în vederea rezolvării lor.
K ..: cînd sesiunile sfatului popular
nu erau organizate în aşa fel 3. Primii miniştri salută propunerile cp privire la o întîlnlre
funcţia de preşedinte al Comite­ îneît să se dea posibilitatea de­
Validarea mandatelor de deputaţi tului executiv al Sfatului regio­ putaţilor să ridice aici probleme­ iar preţul de cost să se reducă in tern aţională la nivel înalt, propuneri care s-au bucurat de un larg
nal, arătînd totodată că, împre­ le cele mai importante, să tragă sprijin în în treaga lume. Ei sînt încredinţaţi c ă vor fi luate m ă­
ună cu întregul comitet executiv, la răspundere Comitetul executiv cu 3,4 la sută.
va depune tot efortul pentru tra­ şi secţiile sfatului popular pentru In ce priveşte lucrările edilita­ suri efective pentru p regătirea unei astfel de întîlniri. O rice p rogres
Din raportul comisiei de va­ la sută. Din aceştia 418157 ducerea în viaţă a sarcinilor munca desfăşurată. re, gospodărirea şi înfrumuse­ pe calea dezarm ării şi m icşorării încordării internaţionale va aju ta
lidare a mandatelor de deputaţi, alegători (99,40 la suta) trasate de partid şi guvern. ţarea localităţilor regiunii noas­ la înfăptuirea unor alţi paşi şi a unor noi p rogrese în domeniul de­
prezentat de deputatul Constan­ şi-au dat votul candidaţilor Referindu-se la munca depu­ tre se va construi o suprafaţă zarm ării.
tin Covaci, a reieşit că majori­ F.D.P. Toţi cei 82 deputaţi au Vorbind despre activitatea ve­ taţilor şi a comisiilor perma­ 4. Primii miniştri au trecut în revistă problemele internaţionale
tatea covîrşitoare a alegători­ fost declaraţi aleşi. chiului comitet executiv, tov. nente, tov. Dumitru Dejeu a a. fi­ locuibilă de 800 m. p., se va ex­
lor din regiunea noastră au par­ Dumitru Dejeu s-a oprit în spe­ lat că nu toţi deputaţii au ţinut mai im portante din diferite regiuni ale lumii. Ei au căzut de a-
ticipat la vot, votînd pentru can­ Aceasta a dovedit puternica u- cial asupra unor lipsuri ce s-au legătura cu alegătorii, iar co­ tinde reţeaua de apă cu peste cord că aceste probleme pot fi rezolvate în mod satisfăcăto r num ai
didaţii Frontului Democraţiei nitate dintre partid, guvern şi manifestat în activitatea acestu­ misiile permanente nu şi-au tră­ l . 100 m. 1., canalizarea cu 1.600 prin abordarea lor paşnică şi prin tratative, fără a se ştirbi inde­
Populare. Pentru cei 82 depu­ popor, hotărîrea fermă a tutu­ ia. Astfel, nu întotdeauna hotă- it întotdeauna viaţa. m. I. De asemenea, se vor e- pendenţa şi suveranitatea naţiunilor.
taţi aleşi in Sfalul popular re­ ror oamenilor muncii din regiu­ rîrile luate au fost supuse apro­ xecuta lucrări de asfaltări şi
gional, din 421.248 de alegători, nea noastră de a lupta pentru bării întregului comitet execu­ In încheiere a arătat că noul pavări pe o suprafaţă de 102.000 5. Primii miniştri îşi exprimă ferma convingere că încetarea ex­
care trebuiau să voteze s-au întărirea muncii de partid şi de tiv. De asemenea, a subliniat Comitet executiv este hotărît să m. p. Tot în acest an se va ex­ perienţelor cu arm a nucleară şi term onucleară ar constitui un prim
prezentat in faţa urnelor stat, pentru înfăptuirea măreţe­ tov. Dejeu, nu toţi membrii Co­ lupte cu mai multă dîrzenie, tinde reţeaua de gaz metan pe pas concret, care trebuie făcut im ediat. In tot cazul, o astfel de m ă­
420.688 alegători, adică 99,87 lor sarcini ce stau in faţa noas­ mitetului executiv au fost mo­ pentru a se ridica la înălţimea o distanţă de 8 km., iar un nu­ sură este esenţială pentru prevenirea unor primejdii viitoare pentru
tră in etapa actuală. bilizaţi la realizarea sarcinilor sarcinilor ce îi stau în faţă. măr de 6 sate vor fi electrifi­ generaţia actuală şi cele viitoare. A ceasta va duce de asem enea
Sfatului'popular. Au fost cazuri cate. ia alte măsuri pe calea înlăturării posibilităţilor de folosire în sco­
Alegerea Comitetului executiv puri destructive a energiei nucleare şl la dezarm are.
Şi in domeniul comerţului de
Tovarăşul deputat Samoilă In urma acestor propuneri se si­ Sa rezolvăm cu grijă sarcinile stat şi cooperatist, a arătat vor­ 6. Prim ii m iniştri îşi exprim ă speranţa că în activitatea şi de­
Momeu, preşedintele comisiei de unea a-'-ales'1în unanimitate pen­ bitorul, în faţa Sfatului popular claraţiile lor conducătorii politici vor avea în vedere telul creării
propuneri pentru constituirea ce ne stau în faţă stau sarcini importante. Astfel unei atm osfere de pace şi încredere.
Comitetului executiv al Sfatului tru a face'parte din Comitetul e- se va asigura sporirea volumu­
popular regional, a arătat în ra­ In încheierea lucrărilor pri­ 1.500 ha. la 6.000 ha. Pentru lui desfacerilor de mărfuri cu 7. Primii miniştri reafirm ă sim patia şt sprijinul lor faţă de po­
portul prezentat în faţa sesiunii, xecutiv al Sfatului popular regi­ mei sesiuni a Siatului popular sporirea producţiei legumicole 12 la sută mai mult ca în anul poarele care luptă îm potriva colonialismului pentru a-şi dobîndi s-au
că membrii acestei comisii s-au regional Hunedoara, a luat cu­ in regiunea noastră se vor mări trecut, iar reţeaua comercială va consolida independenţa. Ei recunosc m area im portanţă a sprijinirii
orientat în propunerile făcute a- onal Hunedoara pe următorii to­ vîntul tovarăşul deputat David cu peste 40 la sută suprafeţele creşte cu încă 33 de unităţi noi. statelor slab dezvoltate în scopul dezvoltării lor economice, prin in­
supra celor mai activi deputaţi varăşi! Dumitru Dejeu ca ^pre- Lazăr, secretar al Comitetului irigate, cultivate cu legume anul Statul popular va trebui să ve­ termediul Organizaţiei Naţiunilor Unite, precum şi prin relaţii bila­
care au un dezvoltat spirit de şedinte, Ioan Lascu şi Eugen regional de partid. Vorbitorul a trecut. gheze ca in magazine să se gă­ terale.
răspundere şi simţ gospodăresc, Ghişoiu — vice-preşedinţi, Ilie subliniat faptul că în faţa sfa­ sească mărfuri din abundenţă şi
manifestînd încrederea deplină Verdeţ, Sanda Ciuceanu, loan tului popular, stau sarcini deo­ In viitor, a arătat tov. David acelea cerute de consumatori. 8. Primii m iniştri îşi reafirm ă încrederea în însem nătatea dez­
că ei vor face faţă cu cinste sar­ Puican, Enache Zaharia, Irimie sebit de importante — sarcini Lazăr, va trebui ca întreaga Totodată va trebui să lupte cu voltării colaborării econom ice între state pe bază de egalitate şi a-
cinilor ce li se încredinţează. Ştefan, Ioan Jiu, Ioan Codrea, izvorîte din documentele celui muncă politică de masă ce se tărie împotriva elementelor ne­ vantaj reciproc şi respectării reciproce a independenţei economice
Ioan Henţiu, Iosif Hajdu, Ioan de-al II-lea Congres al P.M.R. va desfăşura începind cu cam­ cinstite din comerţ. şi politice.
Tomescu şi Gheorghe Karpinecz. şi din Hotărîrea Plenarei C.C. pania de primăvară, să fie îm­
al P.M.R. din decembrie 1956. pletită cu principala noastră In domeniul social-cultural, a 9. Primii minştri îşi reafirm ă hotărîrea de a continua şi pe vii­
membri.- Toate acestea au ca scop ridica­ sarcină, munca de transformare arătat tov. David Lazăr, va tre­ tor eforturile lor pentru ca Republica Populară Chineză să-şi ocupe
rea continuă a economiei din socialistă a agriculturii, astfel bui acordată toată atenţia ter­ locul ce i se cuvine de drept în O rganizaţia Naţiunilor Unite. El
Constituirea comisiilor permanente regiunea noastră în vederea ri­ ca mase tot mai largi de ţă­ minării lucrărilor social-cultu-
dicării nivelului de trai, mate­ rani muncitori să fie atraşi în rale, atît cele finanţate din bu­ salută retragerea voluntarilor chinezi din Coreea de nord.
Raportul comisiei însărcinată duard Petrovici, Maria Dumi- rial şi cultural al oamenilor sectorul socialist al agricultu­ get, cit şi cele din autoimpune- 10. Primii miniştri salută colaborarea crescîndă între ţările lor
de sesiune cu propunerea mem­ trescu şi a lţii; comisia perma­ muncii. rii. In acelaşi timp este necesar re. Conform planului pe anul
brilor pentru comisiile perma­ nentă agricolă, formată din 15 să se ducă o muncă susţinută 1958, se va începe construirea u- în domeniile economic şi cultural. Primul ministru al Indiei a expri­
nente ale Sfatului popular regi­ deputaţi, printre care Vaier Şen- Printre sarcinile care ne stau în vederea întăririi economico- nui cinematograf, se vor termina
onal, a fost prezentat de tov. de­ druc, Gligor Hada, Ilca Nisto- in laţ®, a subliniat vorbitorul, în organizatorice a G.A.C. şi în­ lucrările la 12 şcoli, 6 cămine m at aprecierea guvernului său pentru sprijinul dat de guvernul
putat Iosif Hajdu. S-a propus rescu şi Ioan Dan , şi comisia domeniul agriculturii, va trebui tovărăşirilor existente, pentru ca culturale, iar capacitatea de spi­ Republicii Populare Romîne mai ales în domeniul dezvoltării in­
constituirea a 6 comisii perma­ permanentă sănătate şi preve­ să se mărească suprafaţa ara­ acestea să constituie exemple talizare va creşte cu fncă 3C0 dustriei petrolului în India.
nente încadrate cu 69 de depu­ deri sociale, formată din 10. de­ bilă a regiunii cu 11.000 ha., vii şi puncte de atracţie pentru de paturi.
taţi. Comisia permanentă plan- putaţi, printre care Etplka. Nagy, prin desţeleniri de păşuni şi fi­ ţăranii cu gospodării individu­ 11. Primul m inistru al R. P. Romîne a exprim at, în numele gu­
finanţe este formată din 8 de­ Ţinea Macovei, Elena Cibian, neţe slab productive, şi prin i- ale. In încheiere vorbitorul a a- vernului romîn, mulţumirile sale pentru primirea prietenească de
putaţi printre care Ioan Codrea, Avram Mihuţ şi Silvia Cotoi. dentiiicarea de. terenuri bune ratat, că pentru ducerea la în­ care s-a bucurat în India atît el cît şi colegii săi şl a d eclarat că
Ioan Puican, Ioan Henţiu şi Ilie pentru agricultură din sectorul Vorbind despre sarcinile ce deplinire a tuturor sarcinilor guvernul şi poporul romîn ar saluta o vizită în Republica Populară
Dan ; comisia permanentă co­ In unanimitate sesiunea a a- silvic. De asemenea, va trebui stau în faţa Sfatului popul ar care stau in faţa Conr‘etului e Romînă a primului ministru al Indiei.
merţ şi cooperaţie, din 9 depu­ probat constituirea comisiilor să se acorde toată atenţia în­ regional, in domeniul industriei xecutiv, este necesar ca toţi de­
taţi, printre care Ştefan Irimie, permanente. După încheierea lu­ treţinerii culturilor de toamnă locale şi gospodăririi comunale, 12. Primii miniştri şi-au exprim at satisfacţia pentru faptul că
Otilia Pîrvuică şi Sigismund crărilor sesiunii, membrii comi­ in cele mai bune condiţiuni. In tov. Lazăr David a arătat eă va actuala vizită în India a primului ministru al R. P. Romîne şi a co­
Lakatos; comisia permanentă siilor permanente s-au întîlnit în campania de primăvară va ire- trebui să se muncească m aşa legilor săi a oferit prilejul unor discuţii personale asupra diferite­
de gospodării comunale şi in­ prima lor şedinţă, alegînd cu a bui să' muncim astfel ca in re­ fel incit să se asigure ’ndepli- lor probleme de Interes comun. Aceasta a contribuit la dezvoltarea
dustrie locală, din 14 deputaţi, cest prilej preşedinţii şi secreta giune să fie însămînţate 116.000 nirea sarcinilor planului de pro­ şi întărirea relaţiilor prieteneşti existente între cele două ţări, ser­
printre care Eugen Pîrvu, Filip rii comisiilor. Totodată fiecare ha. O atenţie deosebită se va ducţie pe sortimente şi la un vind totodată cauzei păcii şi colaborării în lume.
Coman, Nicolae Botici şi Ioan comisie permanentă şi-a întoc acorda extinderii suprafeţelor preţ de cost cit mai scăzut. In
Jiu ; comisia permanentă învăţă- mit 'planul de muncă, bazat pe cultivate cu porumb hibrid, ast­ acest an industria locală va a- putaţii să se considere mobili­ Pentru guvernul R. P. Romîne, Pentru guvernul Indiei,
mînt şi cultură, din 13 deputaţi, sarcinile reieşite din sesiune ş fel incit să se ajungă de la sigura creşterea producţiei faţă
printre care Eugen Ghişoiu, Con­ ţin-înd cont de propunerile -făcu de anul trecut cu 11 ia sută, zaţi în toate acţiunile. De ase­ CHIVU STOICA JAW AHARLAL NEHRU,
stantin Covaci, Ioan Sîrbu, E- ie de alegători cu prilejul întîl
nirilor cu candidaţii. menea, vor trebui atraşi la tra­ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Primul ministru al Indiei.
ducerea în viaţă a sarcinilor su­ R. P. Romîne
tele de mii de oameni ai mun
cii din satele şi oraşele regiu­ ¦O O

nii noastre, astfel ca într-un M in is tr u l A p ă r ă r ii a l I n d ie i a f ă c u t

front comun, sub conducerea or­

ganelor de partid, să obţinem o v i z i t ă d e c u r to a z ie to v . C hivu S to ic a
noi succese in ridicarea conti­
Votarea regulamentului nuă a economiei pentru asigu­ DELHI 10 (Agerpres). In tă de curtoazie preşedintelui
rarea unui trai mai bun şi fe­ Consiliului de Miniştri al R.P.R.,
de funcţionare şi organizare ricit. după-amiaza zilei de duminică, Chivu Stoica, cu care s-a intre-

(rishna Menon, ministrul A- <m t ol

<it Tmz-îîr»î o Tonul

a Sfatului popular Vizita delegafiei guvernamentale
romîne Isi india
In cadrul acestei prime sesi­ rea în viaţă a hotărîrilor parti­

uni a Sfatului popular regional, dului şi guvernului nostru, pen­

tov. deputat Ioan Gorea, a pre­ tru a îndreptăţi încrederea ce

zentat proiectul de regulament le-a fost acordată de oamenii

cu privire la organizarea şi func­ muncii, luîndu-şî în acest sens DELHI 10. De la trimisul special plomatice acreditaţi la Delht şl con­
Agerpres. — După cum s-a mai anun­ tesa Mountbatten. soţia ultimului vi­
ţionarea Sfatului popular. Din o seamă de angajamente. Astfel, ţat, J. Nehru, primul ministru al In­ cerege al Indiei.
diei, a oferit sîmbătă seara un ban­
proiect a reieşit importanţa pe tov. deputat Aron Pîrva, preşe­ chet în cinstea preşedintelui Consiliu­ In timpul banchetului au toastat J.
lui de miniştri al R.P. Romîne, Chi­ Nehru şi Chivu Stoica.
care o au sfaturile populare în dintele Sfatului popular din co­ vu Stoica. La banchet au participat
vicepreşedintele Consiliului de Miniş­ Amintind că în trecut cele două ţări
conducerea cu chibzuinţă a tre­ muna Balşa, s-a angajat că va tri al R. P. Romîne, Emil Bodnăraş şi nu se cunoşteau, deşi principalele dru­
Ministrul Afacerilor Externe, Avram muri comerciale din India şi Asia tre­
burilor gospodăreştii a economi­ desfăşura, împreună cu toţi de­ Bunaciu. Din partea indiană Ia banchet ceau prin Romînia pentru a ajunge în
au participat vicepreşedintele Indiei S. alte ţări din Europa, premierul Nehru
ei locale etc. precum şi sarcini-, putaţii comunali,1 o susţinută Radhakrishnan, miniştri ai guvernului a . us«
indian şi alte înalte personalităţi In­
le ce le revin în această direc­ muncă de lămurire’ în vederea diene, precum şi şefi ai misiunilor di­ Astăzi noi nu mai sîntem izolaţi.
Prietenia şi cunoaşterea noastră reci-
ţie- contractării cu statul a 34.000
Sesiunea a votat în unanimita- kg. grîu,'2.600 kg. Iînă şi 1.400 (Continuarc în pag. 4-a)

te acest' proiect. litri lapte. ¦ ¦•

Tovarăşul • deputat Dumitru

Pe marginea rapoartelor pre­ Dejeu, luînd -cuvîntul în cadrul

zentate, deputaţii care au luat discuţiilor, a mulţumit sesiunii

cuvîntul şi-au exprimat hotărî­ pentru încrederea ce i-a fost a- Aspect general din sală de (a sesiunea t-a a Sfatului popular regional,

rea de a munci pentru traduce­ cordată alegîndu-1 din nou în