Page 37 - 1958-03

Nr. 1005
Pe marginea conferinţei pentru alegerea
Comitetului de întreprindere al Uzinei „Victoria" Călan
CALAN. (de la subredacţia graf de vară, mărirea capacită­
noastră voluntară) Recent a a- ţii sălii de spectacole a clubului
vut loc la clubul „11 Iunie" din „11 Iunie".
Călan, conferinţa pentru alege-' Raportul comisiei de cenzori
rea noului comitet de întreprin-
re, a delegaţilor la conferinţa in-
tersindicală, regională. Darea de
seamă şi discuţiile purtate pe
marginea ei au dezbătut preo­
cuparea comitetului sindical în
ce priveşte mobilizarea muncito­ nescu, Anton Răceanu, Remus care sarcinile sînt duse la bun clătinare înceată de vint, unde lor, pregătirea utilajului agri- -
rilor de la Uzina „Victoria" pen­
tru îndeplinirea şi depăşirea
planului de producţie.
Printre principalele realizări
s-a amintit depăşirea planului
de producţie pe anul 1957 cu
8,9 la sută la producţia globală,
cu 5,8 la sută la producţia de
fontă, reducerea rebuturilor cu
4 la sută faţă de admis. S-a
scos în evidenţă creşterea miş­
cării inovatorilor, precum şi
faptul că în perioada experimen­
tării sistemului îmbunătăţit de
salarizare au fost propuse 129
măsuri tehnico-organizatorice.
In problema social-culturală
s-a amintit asfaltarea şţ pava-
rea drumurilor principale, darea
în folosinţă a nouluDcirTemato-'
Şi-au, ales noul comitet
Hunedoara, (de la subredacţia
noastră voluntară) încă de mult,
conducerea Combinatului side­
rurgic Hunedoara, proiectase
contopirea secţiilor edil social
cu edil industrial, pentru o mai
sigură îmbunătăţire a muncii. A-
cest eveniment a avut loc în
preajma cînd fiecare din aceste
două secţii îşi pregăteau dările
de seamă pentru alegerile sin­
dicale. Nu-i lucru tocmai uşor
— spuneau unii. Cu toate aces­
tea, nimeni nu putea preciza
cum va fi şi ce pregătiri s-au
făcut în acest sens.
Sumase încetarea lucrului. La
colţul roşu ai secţiei edil in­
dustrial, locurile începuseră să
fie ocupate. Tov. Ioan Schind-
ier, în expunerea făcută adună­
rii generale, a aratat că comi­
tetul sindical de secţie, care a
fost îndrumat de organizaţia de
bază şi ajutat de comitetul de
întreprindere, a reuşit să se a-
chite de sarcinile pe care le-a
avut.
Comisia cu asigurări sociale
An dezbătut activitatea comitetului sindical
Recent membrii de sindicat
din cadrul cooperativei „Mure­
şul", Ilia au dezbătut în cadrul
adunării generale, activitatea
desfăşurată de comitetul sindi­
cal de întreprindere'în perioada
de la ultimele alegeri şi pînă în
prezent. Cu acest prilej a reieşit
că, mobilizaţi de organele sindi­
cale, cei mai mulţi lucrători au
muncit cu simţ de răspundere
pentru îndeplinirea planului de
aprovizionare şi desfacere şi au
practicat un comerţ civilizat, au
atras noi membri în cooperati­
vă. Din rfîndul membrilor de sin­
dicat o serie de elemente cinsti­
Cu 3—4 ani in urmă, numă­
rul cititorilor la biblioteca noas­
tră a fost mic. Atunci s-a pus
problema atragerii de noi citi­
tori in jurul bibliotecii. Pentru
a stimula gustul de citit au fost
iniţiate o serie de manifestări
de masă. Pe lîngă formele obiş­
nuite, practicate în cadrul bi­
bliotecii noastre, am iniţiat u-
nele forme şi metode noi. Prin­
tre cele mai reuşite socotim pro­
cesul literar pe marginea ro­
manului istoric „Zodia Cance­
rului" de M. Sadoveanu, pre­
zentat la Petreşti în faţa ţără­
nimii muncitoare şi în Sebeş,
in cadrul azilului de mari mu­
tilaţi. Prin aceasta s-a urmărit
denunţarea exploatării ţărăni­
mii de către boierimea feudală
din sec. XVIITea. Am făcut
acest lucru intrucit majorita­
tea celor 700 participanţi la
procesul literar a constituit-o
ţărănimea muncitoare din co­
mună.
Spre deosebire de formele o-
bişnuite ale proceselor literare,
în comuna Petreşti s-a intro­
dus un element nou. Pe lingă
depoziţiile apărării şi acuzării
au apărut la bara opiniei pu­
blice şi martori dintre persona­
jele cărţii. Aceşti martori, pur­
tau costumele epocii respective
(în această privinţă am primit acestor dramatizări tovarăşul a operii unor scriitori. Pînă în 65 volume în limbile romînă la ridicarea necontenită a ni­ de răsărit — în apropiere dc epoca fierului, lăsată de kurî-
ajutorul teatrului de stat din
Sibiu). La cererea publicului
din sală a apărut şi iobagul
sec. XVII-lea, care şi-a făcut
depoziţia in versuri populare
acompaniat de fluer. Procesul a
de asemenea a fost ascultat cu
viu interes.
La discuţii au luat parte tov.
Adolf Driiker, directorul uzinei,
Ladislau Iacob, secretarul Co­
mitetului de partid, Liviu Derni-
Judele şi alţii, care au discutat
activitatea Comitetului sindical
pe anul 1957.
O importantă latură a discu­
ţiilor a constituit-o analiza co­
laborării dintre organele sindica­
le şi conducerile administrati­
ve din sectoarele de producţie.
Vorbind despre metodele de
muncă ale vechiului comitet tov.
Gh. Bezedică, Ioan Moldovan,
Petru Martin, Nicolae Burdea
şi alţii, au arătat că în activi­
tatea acestuia lipsurile manifes­
tate au slăbit munca sindicală
a unor sectoare de lucru şi a
comis[iilor pe probleme.
Nu s-a respectat principiul
muncii colective, iar conducerile
unor sectoare de muncă au sub­
stituit munca sindicală, trecînd
la luarea unor măsuri fără a
a dat şi ea rezultatele scontate.
In primul rind s-a căutat ca toţi
membrii să aibă cotizaţia la zi,
s-a dat ajutorul de boală la
timp, etc. Din iniţiativa comite­
tului de secţie s-a introdus în­
călzirea centrală în ateliere, băi, că timp de un an şi trei luni nu
vestiare, în sala de apel şi biro­
uri. -*
La discuţii s-au ridicat multe
probleme interesante despre care
darea de seamă n-a pomemit ni­
mic. De exemplu, tov. Petru Po­
pa a arătat că riu s-a luat nici
o măsură pentru calificarea
muncitorilor. Cei din comitete­
le sindicale nu prea au stat de
vorbă cu muncitorii cînd au ve­
nit pe teren.
Discuţiile deveneau tot mai
aprinse. Aceleaşi probleme se
discutau şi în hala atelierului
instalaţii, unde tov. Nicolae Breb
lerminase expunerea dării de
seamă a comitetului sindical din
cadrul secţiei edil social. Şi aici rinţa pe combinat, unde se va.
s-au discutat realizările şi lip­
surile comitetului de secţie, şi
aici s-au încins discuţii aprin-
te, ca tovarăşii Ioan Poleacu,
Gh. Dănilă, Piroşca Varady, au
devenit iruntaşi in producţie, se
achită cu cinste de sarcinile ce
le au.
Discutînd pe margine'a dării
de seamă tov. Paul Marcovici,
Aron Dobrotă, Liviu Furcă şi
alţii, au arătat că pe lîngă reali­
zările obţinute de comitetul sin­
dical, mai ales în direcţia muncii
de asigurări sociale, în activi­
tatea comitetului sindical s-au
manifestat lipsuri serioase.
Vorbitorii au criticat cu tărie
şi faptul că organul sindical din
întreprindere nu a muncit cu
Din munca bibliotecii noastre
fost urmat de o serie de între­
bări puse din partea publicului
participant. Acest program a
fost însoţit şi de o expoziţie a
cărţii istorice, la sfîrşitul pro­
cesului distribuindu-se cărţ}i s»i
făcîndu-se scrieri de noi cititori. tece in cazul lui Eminescu, de
Pe scenele căminelor cultu­
rale din Petreşti şi Sebeşel a
fost prezentată dramatizarea
poemului „Luceafărul" de M.
Eminescu. Dramatizarea a fost
precedată de o conferinţă expli­
cativă făcută de un profesor de
limba romînă şi însoţită de alte
recitări şi coruri pe texte din
opera marelui nostru clasic.
Textul poemului a fost menţinut
în întregime. Publicul a apre­
ciat foarte mult montarea feeri
că şi jocul de lumini ce a în­
soţit dramatizarea.
De asemenea a fost prezen­
tată în faţa a 400 spectatori
dramatizarea povestirii „Dum­
brava minunată" de M. Sado­
veanu. Din textul iniţial s-a
menţinut vorbirea directă, iar
vorbirea indirectă a fost trans­
formată în vorbire directă în
cadrul celor 4 tablouri ale dra­
matizării. In scopul prezentării
profesor Vasile Zdrenghea a
pictat 2 tablouri în culori „Tem­
pera".
Peniru a nu vorbi numai în
mod teoretic despre unii autori
şi opera lor, cu ocazia unor
consulta forurile competente.
In concluzie, tov. Alexandru
Farcaş, delegatul . Consiliului
Central al Sindicatelor, şi tov.
Ioachim Moga, secretar al Co­
mitetului raional P.M.R. Hune­
doara, au arătat lipsurile mun­
cii comitetului de întreprindere.
S-a subliniat faptul că nu s-a
controlat totdeauna modul în
sfîrşit, că nu s-a muncit sufici­
ent în vederea întăririi spiritu­
lui de răspundere în grupele
cindicale, fapte care au cauzat
desfăşurarea uneori formală a
întrecerii socialiste în unele sec­
toare ale întreprinderii'.
Pentru lichidarea lipsurilor
vechiului comitet, delegaţii con­
ferinţei au făcut numeroase pro­
puneri, în urrr.a cărora s-a a-
doptat o hotărîre.
In încheiere tov. Ioan Dudaş,
noul preşedinte al comitetului
de întreprindere, a mulţumit
conferinţei în numele comitetu­
lui pentru încrederea şi ajutorul
acordat prin criticile aduse, an-
gajîndu-se să muncească cu tot
elanul pentru remedierea lipsuri­
lor arătate.
IOS1F CRAŞCA gncole. Echipele de agitatori s(rjnsu[ recoltei cu combina
se. Muncitorii au scos în relief
cu multă însufleţire cele cuprin­
se în darea de seamă, critieînd
cu mult curaj unele stări, des­
pre care nu s-a vorbit în refe­
rat. Tov. Elena Gresoiu a cri­
ticat comitetul de secţie, pentru
a primit bani pentru haine de
uzură. Deşi s-au întocmit listele,
acestea continuă să şadă încă
în sertarul contabilului Beniamin
Bran din sectorul administra­
tiv.
Timpul se scurse repede. In
pauză, şi-au făcut apariţia în
sală şi alţi oameni. Ce se întîm-
plase ? Nedumerirea a fost nu­
mai pentru moment, deoarece
s-a anunţat că cele două adunări
generale se unifică. Şi astfel a
urmat în continuare alegerea
noului comitet de secţie, cît şi
cea a delegaţilor pentru confe­
face alegerea noului comitet de
întreprindere.
GH. MARINOVIC!
simţ de răspundere pentru a im­
prima membrilor de sindicat,
gestionari şi vînzători de la fi­
lialele săteşti, datoria lor de a
desfăşura o muncă politică sus­
ţinută în rîndul maselor de ţă­
rani muncitori pentru a contrac­
ta cu statul prin cooperativă
produse agricole şi de a-i lămu­
ri să se înscrie în una din for­
mele de cooperare a agriculturii.
Cele reieşite din discuţiile
membrilor de sindicat, propune­
rile acestora, au constituit un a-
devărat program de activitate a
noului organ ales, tot în această
adunare generală. v. p.
conferinţe prezentate de către
profesorii de limba romînă des­
pre M. Eminescu, V. Alecsandri,
I. L. Caragiale, M. Sadoveanu.
etc., s-au organizat şi progra­
me artistice (de recitări şi cîn­
piese de teatru şi dramatizări
de V. Alecsandri, Caragiale şi
Sadoveanu).
Intrucit publicul cititor şi-a
manifestat dorinţa de a fi la
curent cu unele cuceriri noi ale
ştiinţei, in cadrul bibliotecii a
fost inaugurată o „Seară de
actualităţi ştiinţifice", care are
loc odată pe lună. In cadrul a-
cestei manifestări au fost sus­
ţinute pînă în prezent temele:
„Serurile şi vaccinurile în sluj­
ba vieţii" şi „Sateliţii artificiali
sovietici".
Pentru a nu prezenta unele
opere literare în mod izolat şi
numai sub raportul conţinutului
lor, ci şi cu scopul de a arăta
interdependenţa dintre doi scrii­
tori, dintre literatura a două
popoare, legătura dintre opera
literară şi epoca în care a fost
scrisă, am inaugurat în cadrul
bibliotecii prezentarea paralelă
prezent, profesul V. Zdrenghea
a vorbit despre „Luceafărul"
lui Eminescu şi „Demonul" de
Lermonfov (paralelă). „Revizo­
rul" de Cogol şi „O scrisoare
pierdută" de Caragiale, opera
' DRUMUL SOCIALISMUL^ Cag. 3
LA ÎN T O V Ă R Ă Ş IR EA IOAN TiMARIU
W parcul Mrologlc La 9 martie 1958, orele 18,30, mitetului raional de partid Ha-
a încetat din viaţă tov. Ioan Ti- feg, unde a depus multă strădu-
Am întilnit doi oameni. A- Tot munca in colectiv este, mariu, activist al Comitetului ra- inţă pentru îndeplinirea sarclni-
mîndoi se numesc Pepenar. mai spornică. ional de partid Haţeg, credincios lor ce-i reveneau.
Unul mai mic de statură, cu ~ f a-rwnoriarii ? tovarăş de luptă Firea lui mo­
părul albit de vreme, altul mai ra c a c u m g o sp o d a rii. şi muncă pen­ destă, însuşirile
tru triumful cau­
înalt, părea in virstă dar se Treburi multe în prag d e ­ zei poporului lui de bun orga­
muncitor. nizator şi gos­
ţinea tare. Mergeam înspre primăvară s-au abătut peste ca- , podar l-au făcut
iubit şi preţuit
Biscaria. Spre partea aceea a pul oamenilor. Pregătirea se- -
Simeriei, unde foiau brazii, in minţelor, închierea contracte- (
Născut la 27 a- de tovarăşii iui
se luau la întrecere in cintec, col, pregătirea terenurilor pen- prilie 1927 în de muncă. El
fel de fel de păsări. Acolo, la tru însăminţări. oraşul Haţeg, sa bucurat de
marginea parcului am poposit Toate aceste treburi nu i-au dintr-o familie respectul bineme
împreună cu cei doi Pepenar, aglomerat pe gospodarii har-- de ţărani săraci, ritat al activistu­
la întovărăşirea agricolă „I nici din întovărăşirea „1 Mai".,
A\ai“. Aşa au fost rostuite toate lu- - tovarăşul Ioan Ti lui conştiincios,
Aflăm lucruri crările incit, făcute la timpul mariu a urmat de aprecierea şi
potrivit, nici una nu a rămas
cursurile liceului dragostea tova­
interesante neefectuată. Contractul cu
comercial din răşilor lui de
S. M. T. Orăştie a fost înche­
Era în 1956. Se desfăşura iat pentru executarea arături­ Haţeg, după ab­ muncă şi a tutu­
munca de lămurire pentru în­ lor de primăvară pe 60 ha.,
fiinţarea unei întovărăşiri a- tm deznliriştirea a 35 ha. solvirea căro­ ror celor care
ra a îndeplinit l-a cunoscut.
munci de răspundere în cadrul Regretăm profund pierderea
mergtnd din casă în casă, ară- de e dg jm
unor întreprinderi din oraş prematură a bunului nostru to-
tau avantajele lucrării pâmîn-
tului în comun. Le vorbeau Pentru ingrăşarea a 9 ha. cei In anul 1951, după terminarea vară? »°an Timariu şi vom păstra
urmează să fie însăminţate cu \ . . , . .... ,, veşnic vie in inimile noastre a-
oamenilor despre recoltele îm­ cartofi au fost pregătite şi o< stagiLilui militar, a fost promo- mintirea sa.
belşugate care pot fi obţinute parte transportate la cimp-
lucrînd pămîntul cu mijloace ingrăşămintele naturale. Po-' at în munca de activist al Co- Un grup de tovarăşi
mecanizate. Munca lor — a a- rumhului, de soiul U 22 h i->
gitatorilor, — a comuniştilor brid, i-a fost încercată puterea < Valorifică tezaurul
din Biscaria care au pornit ini­ de germinaţie iar săminţa a, folcloric
ţiativa creării întovărăşirii a- fost strinsă la un loc. Cu re->
gricole a cunoscut primele re­ paraţiile la utilaj întovărâşiţii, Pătrunşi de importanţa pe Pe baza materialului’ adunat
zultate. 45 familii s-au înscris din Biscaria sînt la zi. Toate < care o prezintă cunoaşterea tre­ şi selecţionat, se lucrează în pre­
semănătorile, plugurile, grape­ cutului cultural, artistic şi va­ zent la întocmirea unei broşuri
pentru a lucra la un loc o le sînt reparate. Gata pentru lorificarea tezaurului folcloric, cu folclorul satului Cib-Chei. A
suprafaţă de 41,5 ha. teren a- a se înfrupta din pămîntul ne­ membrii colectivului de muncă fost pregătită şi o serbare, în­
rabil. al căminului cultural „Avram chinată exclusiv folclorului lo­
Iancu", din salul de munte Cib- cal, organizată în ziua de 23 fe­
Şi la începutul lunii mai, gru' şi bogat. Chei, raionul Alba, au pornit la bruarie la căminul cultural. Pe
natura îmbrăcată în straie noi culegerea de cîntece, strigături, scena căminului au evoluat cîn-
a fost martora bucuriei a inau­ ? jocuri şi la strîngerea diferitelor tecele locale, „Luna" „Of, lele
obiceiuri locale. Nu s-a neglijat
gurării întovărăşirii agricole Unul dintre cei doi Pepenar. Mărioară", jocurile „Ţesuta",
din Biscaria care poartă nume­ care era preşedintele întovără­ nici valorificarea costumelor sau
şirii agricole m-a inform at: „Romana", „Căluşarul", zicători,
le de „1 Mai“. culegerea diferitelor istorioare, proverbe, ghicitori şi o legendă
întovărâşiţii din Biscaria a- legende, poveşti etc.
Au pornit uniţi la muncă bia aşteaptă să începem lucră­ din revoluţia de la 1848, „La­
noi întovărăşiţi pe ogoare în­ rile agricole. Ei sînt convinşi' Odată cules materialul, a în­ dislau".
tinse. Şi roadele muncii le-au că prin muncă unită vor ob­
cules din plin. Recolte bo­ ceput selecţionarea lui. S-a a- In strîngerea şi sistematizarea
gate au dus întovărâşiţii aca­ ţine roade îmbelşugate, care juns astfel la peste 300 de cîn­ materialului folcloric se eviden­
să. Mult mai bogate decît ce­ va face ca viaţa lor să fie mai
fericită mai plină de lumină. tece, strigături, versuri, zeci de ţiază tovarăşii Romulus Cristea,
le ale individualilor.
A trecut un an. Maria Cris- Vrem ca din cartierul de la zicători şi ghicitori, la stabilirea Victor Popovici, Sabin N. Rof,
tea, Traian Vasiu, Traian Ar­ marginea parcului să fie alun­
deau, Mihai Oprişa şi încă al­ gată sărăcia. Şi prin m uncaj costumelor „bătrîneşti" şi des­ Stanciu H. Deonisie, Aron Mu-
te 83 familii de ţărani munci­ noastră am reuşit în mare par­ mătă şi alţii.
tori s-au convins de superiori­ te acest lucru în anii regimu­ crierea numeroaselor obiceiuri,
tatea lucrării pămîntului in co­ lui nostru ceeace am început \ V.P. OLEA
mun. S-a mărit perimetrul în­ vom consolida prin munca uni­ legendelor şi basmelor ce se
tovărăşirii, ajungînd la supra­ tă pe ogoare întinse. păstrează în popor. corespondent
N. GAZAN
faţa de 136 ha. Acum lucrau
tractoarele pe păniînturile fără t
haturi. Oamenii au renunţat la
metoda de a însămînţa „cinciţ
cintă cucul". Din adînculVEACURILOR
Cu toate că o parte din re­
colta de grîu din antd 1957 i
a fost. calamitată, recolta me­ Şi In trecut s-a exprimat pă­ mente, lărgind cunoştinţele a-
die la ha. a atins 1400 kg. j rerea că în apropiere de Şepe- supra trecutului îndepărtat.
La porumb s-au strins 2.900, tovska, lîngă satul Gorodişca, de D. MEMLEEV
kg. boabe de pe un ha. a existat în trecut un orăşel împreună cu savanţii din Le­
înconjurat cu un val de apă­ de pe lîngă Academia de Ştiinţe ningrad au lucrat arheologi po­
Acestea au făcut ca alţi ţă-, rare şi cu şanţuri de apă. Oră­ a U.R.S.S., sub conducerea lonezi şi ucraineni, făcînd parte
răni muncitori să se înscrie ( şelul a dispărut întrun mod prof. M. K. Kargner, a început din expediţia pentru Bosfor şi
in întovărăşirea agricolă. 136 ( oarecum misterios, probabil, săpături în aceste locuri. Olbia.
familii sînt acum in întovără- , fiind dărîmat de către duşmani
şire şi au o suprafaţă de 152 ( şi datorită incendiilor. Acest lu­ In faţa oamenilor de stiintă Săpăturile din Olbia au în­
ha. în perimetru. cru era confirmat de obiectele ceput acum cîteva decenii. Cer­
pe care le găseau localnicii. In Cercetînd urmele | cetînd agora —¦ piaţa centrală
Iuliu Neagu a venit in rîndul < timp ce arau, ei descopereau trecutului a oraşului, cu construcţiile pen­
celor mulţi cu suprafaţa clei ba bucăţi de grinzi arse, ba oa­ tru nevoile cultului, dintre care
3,26 ha. Dănilă Păcurar 0,761 au început să apară pagini din au fost descoperite templul lui
ha., Luclovica Avram s-a în-y se omeneşti, ba obiecte de uz istoria unui vechi oraş rus. Ră­ Zeus şi Apollon din Delphi, ex­
scris cu 0,84 ha. Ion Birceanu,t măşiţe de locuinţe care u ars, pediţia din Leningrad, sub con­
Pavel Cigmăianu, Alexandrul, casnic. de construcţii gospodăreşti, ducerea lui A. I. Levi, candidat
Barbu, Nicolae Pepenar lu it gratii de lemn, care se aflau in ştiinţe istorice, a descoperit
Ion, Nicolae Visirin, au mărit', O expediţie a Universităţii rămăşiţele unei clădiri monu­
suprafeţele înscrise la început.. mentale din piaţa comercială,
din Leningrad şi a Institutului care a fost construită în secolele
de istorie a culturii materiale
în interiorul valurilor de apăra­ IV—II î.e.n. s-au găsit peste
re. De sub ruine apar obiecte 80 de inscripţii de pe vase de
folosite în mod curent — seceri,
manifestări c a : recenzia la coase, hamuri, cuţite, cîrlige de lut alb. Au început săpăturile
cartea „Weisser brot" de Dumi­ pescuit, lacăte, precum şi de­ unei clădiri publice de mari
lui Cehov şi a lui Caragiale. tru Mircea, „Ernte" de G. Ni- pozite de secară, grîu, mei şi proporţii în lungime de 45 m.
Datorită manifestărilor de colaeva etc., precum şi prezen­ mazăre. Au fost descoperite po­
tări de cărţi şi citiri in colectiv doabe de bronz şi argint, cruci Citeva detaşamente de cerce­
masă obişnuite ca : recenzii, ţinute de către cadrele didactice de bronz, lucrate de maeştrii tători sub conducerea lui A. P.
consfătuiri, seri de ghicitori, li­ ale şcolii germane. din Kiev, o icoană sculptată in Okladnikov, doctor în ştiinţe
terare şi muzicale, prezentări de piatră şi talgere de bronz pro­ istorice, au lucrat pe malurile
cărţi etc., precum şi a formelor Pe lîngă activitatea arătată, venit din Europa occidentală. riului Angara şi în regiunile
noi arătate mai sus, numărul de biblioteca noastră s 1 mai ocu­ Orientului îndepărtat.
cititori ai bibliotecii a crescut pă şi cu îndrumarea biblioteci­ Acolo unde odinioară existau
de la 519 in anul 1953 la 803 lor săteşti din Sebeşel, Săscior, construcţii de apărare, savanţii In Primoria au fost găsite
în 1957, iar numărul de cărţi Laz, Cacoviţa, Loman şi Că pli­ au descoperit virfuri de săgeţi ruinele unor clădiri — un fel
citite intre aceeaşi ani de la na, unde sînt bibliotecare vo­ din fier, frînturi de paloşe, su­ dc palate datind din secolele
2323, la 6.000. luntare. Din fondul mobil al liţe, pinteni, topoare de luptă III—V ale erei noastre. Au fost
bibliotecii comunale din Pe- şi buzdugane... descoperite chipuri mitologice
Mulţi dintre cetăţenii comu­ freşti, periodic li se repartizea­ artistic executate, asemănătoare
nei, fie din lipsă de timp, fie ză acestora un număr oarecare Adunînd bucăţică cu bucăţi­ cu cele găsite în Coreea de nord
din alte motive, nu se prezin­ de cărţi pentru reînprospătaren că şi cercelîndu-le, arin ologii au şi Asia centrală. Pe Angara
tă la sediul bibliotecii pentru fondului existent. ajuns la concluzia că oraşul a a fost strins un bogat material
a împrumuta cărţi, dar primesc pierit pe la mijlocul secolului asupra istoriei vechilor triburi
cu plăcere cărţile servite la do­ Succesele ddbîndite în atin­ al XIII-lea, cînd hoardele ta- din Siberia răsăriteană. Au fost
miciliu. In consecinţă, faţă de gerea unui număr lin ce în ce taro mongole au cucerit Kievul studiate aşezări si morminte din
aceştia se practică colportajul. mai mare de cititori, care sg şi au pornit spre vest. Astfel, epocile palcolitică şi neolitică.
In anul trecut au fost distribui­ frecventeze bibi Adecă noastră şi chiar prima etapă a lucrărilor Au fost descoperite cele mai ve­
să sprijine acţiunile întreprinse expediţiei a dat la iveală in­ chi modele de arcuri din lume.
te prin colportaj aproximativ de bibliotecă, se datoresc şi a- teresante date pentru studierea Acestea erau foarte puternice
800 volume. jutorului acordat de organizaţia istoriei culturii materiale a Ru­ şi au în-1 executate acum apro­
siei vechi, în ajunul invaziei ta- ximativ 5.000—6.000 de ani de
Munca cu cartea, în cadrul de partid care se preocupă în­ taro-mongole. vînătorii din regiunea lacului
coifului roşu din cadrul gospo­ deaproape de îndrumarea acti­ Baikal. S-au descoperit de ase­
dăriei agricole colective din lo­ vităţii bibliotecii. Cu sprijinul In Asia centrală — lingă zi­
calitate se desfăşoară pe baza durile Pandjikant-ului, în Si­ menea statui de oameni şi ani­
unui plan de muncă. La O.A.C. comuniştilor din comună, din beria — pe fundul viitoarei male, chipuri de reni şi de oaj
care mulţi sînt cititori pasio­ mări de la Bratsk, in Pritrio- meni dansînd scene de vînătoa-
există o încăpere special ame­ naţi ai cărţilor de diferite ge­ rie şi pe insula Snlialin, în A-
najată pentru colţul roşu. Aici nuri, sperăm că vom dobîndi zerbaidjan — în regiunea ce- re şi de război pictate pe stinci.
se află o bibliotecă mobilă cu realizări tot mai mari în mun­ tăţuii Oran-Kala, în Crimeea
ca cu cartea, contribuind astfel Pe Angara s-a găsit pentru pri­
ma oară o mare aşezare din
şi germană, cu conţinut agricol
şi literar. Responsabila biblio­ velului cultural şi politic al ma­ Kerci, lîngă limanul Bugului si kani, despre care vorbesc vechi­
selor de oameni ai muncii din Niprului, unde exista cîndva o-
tecii, tovarăşa Kellinger Traute comuna noastră. raşul antic grecesc Olbia, oa­ le cronici chineze ca despre uri
difuzează cărţile în rîndurile menii de ştiinţă din Leningrad
cititorilor colectivişti. Tot în ca­ IOANA ZDRENGHEA au continuat lucrările din anii popor numeros şi războinic...
drul colţului roşu s-au organizat trecuţi, descoperind noi monu­ (Agerpres)
Bibliotecară la biblioleca
(După „Izvestia")
comunală Petreşti, raionul Sebeş