Page 38 - 1958-03
P. 38
Pag. 4 s u e iA m m m Nr. 1005
Sărbătorirea zilei de 8 Martie
peste hotare
U . R . S. S. dresat Comitetului Central al semnul apărării drepturilor o-
P.C.U.S. în care, exprimtnd re miilul şi a luptei pentru întări
Vizita delegaţiei guvernam entale Discoplanui —
MOSCOVA 10 (Agerpres). — cunoştinţă fierbinte partidului şi rea păcii mondiale.
rom îne în India un planor TASS anunţă: In seara zilei de
8 Martie a avut Ioc la Teatrul guvernului pentru grija faţă de Islanda
( u m m tun m - M ) tem aştepta efi le putem rezolva Ridic paharul fn onSarea dv., dom cu aripa rotundă Mare al U.R.S.Ş. o adunare fes'- femeile sovietice, participantele
prin vreo formulă magică. Ştim că nule prim ministru. tivă consacrată Zilei internaţio la adunare se angajează în nu REYKYAVIK 10 (Agerpres).
procă se dezvolta continuu şi sirrtem nu este uşor să se îndepărteze teama MOSCOVA 10 (Agerpres). - nale a femeii — 8 Martie. In mele femeilor din Moscova să La 8 Martie, cu prilejul Zilei in
fericiţi să vă număram printre priete de război dar sînt de părere că tot Preşedintele Consiliului de Miniştri In apropiere de Moscova a fost prezidiul Adunării au luat loc lupte şi po viitor cu şl mai multă ternaţionale a femeii, ziarului
nii noştri. Putem colabora in nume ce facem noi este un pas înainte în al R. P. Romîno, Chivu Stoica, a încercat un planor experimental Nikolai Bulganin, Ecaterina Fur- perseverenţă pentru realizarea „Thjodviljinn" a publicat un ar
spus: cu aripa rotundă şi cu un sin noilor şi giandioaselor sarcini ticol al cunoscutei militante pe
gur loc, denumit „E>isooplan“. ţeva, Nikita Hruşciov, Nicolai ale dezvoltării industriei socia tărim obştesc din Islanda, T.
liste, pentru avîntul continuu al Magnusdottir. In articol se spu
Ignatov, Frol Kozlov, Anastas agriculturii, pentru o nouă în
roase domenii. Deşi putem avea şi în sprijinul pădl. Există astăzi un mare Domnule prim ftilnistru, Acest planor este descris în re Mikoian, Piotr Pospelov, Mlhail florire a ştiinţei şi culturii so ne s „Noi, femeile islandeze, a-
prezent păreri diferite bl unele pro pericol al războiului atomic. Sfntem Domnilor, vista „Ogonlok" de către Suha- Suslov, Nikolai Şvernik, Aleksei vietice. vem aceleaşi idealuri ca şi feme
bleme cred că există mult mal multe de părere că una dintre primele mă Aflîndu-mă aici tn mijlocul dv., nov, candidat în ştiinţe tehnice, Kosîghin, Mihail Pervuhin, pre Adunarea festivă a protestat ile din întreaga lume. Cerem să
lucruri comune între noi şl ţările noas suri ar fi restrîngerea şi în cele din conducători de frunte al Indiei şi re conducătorul grupului de proiec cum şi femei inovatoare din in împotriva sentinţei de condam ni se dea posibilitatea de a trăi
tre. Şi noi şi dvs. construim. Ţările urmă încetarea exploziilor atomice şi prezentanţi ai vieţii publice, permlte- tanţi care a realizat acest planor. dustrie şi agricultură, cunoscute nare la moarte a Djamilei Bu- în pace, să ni se dea libertate
noastre au căpătat o înfăţişare nouă. A experimentale şi apoi interzicerea fa ţi-mi să exprim încă odată mulţumiri hired. A fost adoptat un apel a- şi drepturi egale cu ale bărba
noastră este o republică nouă, deşi o bricării armelor nucleare şi termo le cele mai calde pentru primirea ce Aripa Discoplanului, are for aviatoare, artiste şi femei de dresat femeilor din întreaga lu ţilor, să ni se dea posibilitatea
ţară veche şi sîntem angajaţi în în nucleare. Astfel vom putea extinde, în ni s-a făcut în frumoasa capitală a ma unui cerc cu un diametru ştiinţă. me de a sprijini acest protest de a ne creşte copiii... Dorim
deplinirea sarcinii de construire a unei cetul cu încetul, zona păcii. Se vor patriei dv. In saluturile adresate nouă, de 3,5 m. (Pînă în prezent nu Adunarea festivă a fost des şi de a obţine eliberarea patrio să trăim ca popor liber şi suve
Indii noi şi de slujire a intereselor beşte azi de o zonă denuclearizată şi în convorbirile pe care le-am avut cu s-a construit încă nici un apa tei algeriene. ran într-o ţară1liberă. Nu vrem
poporului nostru, încercând să-i ridi în ultimul timp s-au făcut mai multe reprezentanţii poporului indian, în a- rat de zbor cu o anvergură atît chisă de Zoia Mimnova, vicepre nici'un fel de baze militare pe
căm nivelul de trai. Şl dv. aţi fosl propuneri pentru extinderea acestei (enţia prevenitoare care nl se arată de mică a aripei). Planorul este şedinta Sovietului din Mosco Adunări festive consacrate pămîntul nostru".
angajaţi în îndeplinirea acestei sarcini zone. Este adevărat că simpla extin la tot pasul găsim exprimate senti dirijat cu eleroane obişnuite, o va. După ce au luat cuvîntul Zilei internaţionale a femeii au
în ţara dv. Acest ţel ne uneşte. Există dere a acestei zone nu rezolvă pro mentele de caldă prietenie ale poporu rnaj multe participante la aduna avut loc la Leningrad, Kiev, Ri Japonia
ga, Habarovsk, Frunze şi alteo-
multe domenii în care putem colabora blemele ce ne stau în faţă, dar orice
avînd avantaje reciproce. Vă sînt re pas înainte face ca problemele să fie lui indian faţă de poporul romîn. Pot direcţie şi un stabilizator de al re, a fost adoptat cu deosebită raşe. TOKIO 10 (Agerpres). —
cunoscător dv. şi guvernului dv. pentru mai uşor de rezolvat. Dacă, pe de al să asigur că aceste sentimente sînt TASS anunţă : La 8 Martie re
sprijinul dat în explorarea şi ex tă parte, nu există o astfel de zonă reciproce şi că poporul indian are şi titudine complect pivotant. însufleţire un mesaj de salut a- Republica prezentantele diferitelor organi
ploatarea petrolului în ţara noastră. şi toate popoarele stau înarmate pinii va avea în poporul nostru un prieten Arabă Unită zaţii de femei din Japonia au
Sînt sigur că aceasta va deschide alte în "dinţi unul în faţa celuilalt, am a- statornic. In R.P. Romînă sînt urmă Deschiderea tunelului submarin sărbătorit îri clădirea Camerei
căi spre colaborare. Dar în afară de vea o situaţie cit se poate de proastă. rite cu deosebit interes şi simpatie pro care leagă insulele Kiusiu şi Honsiu CAIRO 10 (Agerpres). — Superioare ă parlamentului Zi
colaborarea economică şi culturală e- India nu are putere militară şi nu gresele pe care india le înregistrează TASS anunţă : La 8 martie, cu ua internaţională a femeii.
xistl o problemă comună care ne pri poate impune nimic ţărilor prin fo in dezvoltarea sa economică şi cultu TOKIO 10 (Agerpres). După nelu.1 de sub rful Mersey din prilejul Zilei mlernaţionafa a
veşte atît pe noi cît şi pe dv. şi cred losirea forţei sale armate. Avem însă rală. De asemenea, este bine cunoscu femeii, Ia Cairo a avut loc un Vorbitoarele au subliniat in
că pe oamenii din toate ţările lumii. posibilitatea de a influenţa ţările pen tă şi mult apreciată in ţara noastră cum transmite agenţia Kiodo Anglia. mare miting al femeilor. Au luat fluenţa crescindă a femeilor în
tru a sluji cauzei păcii. lupta consecventă pe care o duce india cuvîntul reprezentante ale orga lupta pentru preîntîmpinarea
Aceasta este problema păcii. In a- pentru a se ajunge la rezolvarea pe Tzusin, la 9 martie la Simono- Lucrările pentru construirea a- nizaţiilor de femei din Republi războiului şl pentru interzice
ceastă privinţă sînt convins că do Sîntem de părere că oricînd şi în cale paşnică a problemelor interna seki a avut loc deschiderea ofi cestei căi submarine cu două ca Arabă Unită, Iordania şi Iran, rea armei nucleare. Ele au
rinţa noastră fierbinte de pace gă deosebi astăzi o încercare de a im ţionale litigioase, pentru promovarea cială a tunelului submarin care care au vorbit despre participa subliniat importanţa şi ne
seşte de asemenea un ecou în ini presiona prin forţă o altă ţară nu este coexistenţei paşnice între state, pentru leagă insulele Kiusiu şi Honsiu. etaje (cel superior — pentru rea femeilor arabe la mişcarea cesitatea desfăşurării luptei
mile dv. Cred că în ciuda marilor un lucru bun şi nu poate fi decît sor asigurarea unei păci trainice în lume, Acest tunel, cu o lungime de naţională pentru libertate şi in femeilor japoneze împotriva
greutăţi şi primejdii ce stau în faţa tită eşecului. Dimpotrivă, credem că atît de dorită de toate popoarele. transporturi auto, iar cel inferi dependenţă. La miting au iost planurilor S. U. A. de a a-
noastră pe plan internaţional, totuşi este posibilă coexistenţa paşnică între adoptate în unanimitate moţiuni trage Japonia în blocuri milita
omenirea progresează spre pace. Oa state organizate după principii dife Să ridicăm paharul pentru domnul 3460 metri, este cel de-al doilea or — pentru pietoni) a început care înfierează uneltirile impe- re şi de militarizare a ţării.
menii din întreaga lume îşi dau sea rite. Coexistenţa paşnică, neamestecul prim ministru Jawaharlal Nehru, pen ria'iştilor în Orientul apropiat
ma că nu există o altă alternativă în treburile altor ţări duc la dezvol tru guvernul Republicii India, pentru din lume ca lungime după tu- in mai 1937, şi mijlociu îndreptate împotriva Cehoslovacia
şi că a rămîne mereu în pragul u- tarea vieţii popoarelor în direcţia as harnicul şi înzestratul popor indian, independenţei popoarelor arabe.
nul război nu este o stare de lucruri piraţiilor lor fireşti, india doreşte co pentru înţelegerea şi prietenia între -0 0 - F PRAGA 10 (Agerpres) In
care ar putea fi pe placul unui om cu laborare cu orice ţară care vrea să popoare. Participantele la miting s-au cinstea Zilei internaţionale a fe
raţiunea sănătoasă. Dar nu este su lupte pentru pace, pe căi paşnice, prin Pentru unificarea ° pronunţat în favoarea mişcării meii, la Praga şi în alte centre
ficient să îndemni spre slăbirea în cuvinte paşnice şi prin acţiuni paş După banchet a avut Ioc un recital paşnică a Vietnamului întregului popof pentru oreîn- regionale ale Republicii Cehos
cordării. Trebuie să încercăm orice ne nice. de muzică de dans, compus din cân fîmpinarea primejdiei unui răz lovace au avut loc adunări fes
stă în putinţă pentru a promova a- tece şi dansuri populare din diferite Scrisoarea adresată de primul ministru boi nuclear, au cerut să se pună tive.
cest proces pe toate căile. Chiar as De aceea vă întimpinăni cu bucurie regiuni ale indiei. La sfirşit, societa al R. D. Vietnam preşedintelui Vietnamului de sud capăt experienţelor cu arma a-
tăzi o mare dorinţă de pace în lu astăzi, aici, atît în vederea stabilirii tea corală din Delhi a executai imnul tomică şi să se interzică arma La adunarea festivă care a a-
me vine, fără îndoială, şi din partea unei colaborări între ţările noastre în Republicii India şi imnul R. P. HANOI 10 (Agerpres) TASS nunţă împotriva atragerii Viet nucleară. vut loc în sala Teatrului Naţio
guvernelor, dar în cea mal mare mă numeroase domenii, cît şi ca tovarăşi Romîne in limba romînă. anunţă : La Hanoi a avut loc o namului de sud în blocuri mili nal „Smetana" din Praga, feme
sură ea vine din partea popoarelor pe drumul spre pace. Sper că atunci conferinţă de presă în cadrul tare. Năzuinţa poporului nostru S-a hotărît de asemenea în ile muncitoare au fosl salutate
şi cîte o dată guvernele rămîn în ur cînd dv. şi colegii dv. vă veţi înapoia DELHI 10 De la trimisul specia) căreia Fan Hun, ministrul de pe spre unificarea paşnică a ţării unanimitate să se adreseze lui de Anezka Hodinova Spurna,
ma dorinţei popoarelor lor. Proble în patrie veţi, .transmite poporului din Agerpres — Duminică, tovarăşii Chivu lîngă Consiliul de Miniştri, a se bucură de simpatia şi spriji Hamm-arsk joeld, secretarul ge preşedinta Comitetului femeilor
mele sînt foarte dificile şi nu ne pu Rpmînia întreaga bunăvoinţă a guver Stoica, Emil Bodnăraş şi Avram Bu- dat citire în faţa ziariştilor tex nul popoarelor din întreaga lu neral al O.N.U., o telegramă ce- cehoslovace. La adunare au as
nului şi poporului nostru. naciu, au vizitat comuna model Eari- tului scrisorii adresate de Fam me care luptă pentru pace şi rînd o intervenţie urgentă pe
dabnd, unul din centrele incluse în Van Dong, primul ministru al dreptate. lîngă autorităţile franceze în ve tat conducători ai partidului şi
** programul guvernamental de dezvolta R.D. Vietnam, preşedintelui Vi derea punerii în libertate a pa-
etnamului de sud. Guvernul Republicii Democra guvernului din R. Cehoslovacă.
te Vietnam subliniază că luptînd
re gospodărească. Programul are ca In scrisoare se subliniază că cu hotărire pentru traducerea în trotei algeriene Djamila Buhi-
Presa indiană despre vizita Albania
obiective principale educaţia cetăţeneas întregul popor vietnamez cere viaţă a năzuinţelor întregului red, condamnată la moarte pe
că a ţărănimii, ameliorarea producţi ca în conformitate cu spiritul şi
delegaţiei guvernamentale romîne ei agricole, îmbunătăţirea creşterii ani litera acordurilor de la Geneva popor vietnamez spre pace şi u- baza unei acuzaţii false. TIRANA 10 (Agerpres). —
malelor, ocrotirea sănătăţii în condiţii să se pună capăt amestecului nitate, el este totdeauna gata să La 8 Martie a avut loc la Tirana
DELHI 10 (De la trimisul sibilităţile de ajutorare a Indiei cit mai bune, stimularea artizanatului, imperialiştilor americani în tre participe la o conferinţă consul Argentina o adunare festivă consacrată
special Agerpres). — întreaga în domeniul dezvoltării indus promovarea mişcării cooperatiste, sim burile Vietnamului de suri, să fie tativă cu autorităţile Vietnamu Zilei internaţionale a femeii.
presă indiană de duminică a- triei petrolifere. In acest sens plificarea producjiei agricole. Progra retras din Vietnamul de sud lui de sud pentru discutarea pro BUENOS A1RES 10 (Ager Vito Capo, preşedintele Consi
cor.dă o deosebită importanţă mul cuprinde 55 de proiecte capitale, personalul militar american, să blemei alegerilor generale libere pres). — TASS anunţă : Cercu
vizitei preşedintelui Consiliului ziarele consideră satisfăcătoare fiecare proiect acoperind un număr de se înceteze construirea şi lăr în scopul unificării Vietnamului rile vieţii publice din Argentina liului general al Uniunii femei
de Miniştri al R.P. Romîne, Chi- discuţiile în problema construirii 300 de sate. girea bazelor militare şi se pro- potrivit acordurilor de la Ge au sărbătorit într-un cadru fes lor albaneze, a prezentat un ra
vu Stoica. Ziarele publică dări de către R.P. Romînă a unei ra neva. tiv Ziua internaţională a femeii. port consacrat Zilei internaţio
de seamă însoţite de numeroase finării şi acordă un spaţiu im R.P. CBitnczâ sprijină iniţiativa In diferite regiuni ale ţării au nale a femeii. Participanţii la
fotografii. portant întrevederii dintre preşe guvernului R. D. Vietnam Amintind că în 1957 guvernul avut loc adunări şi convorbiri
dintele Consiliului de miniştri R.D. Vietnam a redus persona consacrate zilei de 8 Martie. In adunare au adresat o telegramă
Sub titlul „Premierul romîn al R.P. Romîne, Chivu Stoica, lul forţelor armate cu 80.000 de Argentina Ziua internaţională a de salut Federaţiei Democrate
elogiază eforturile de pace ale şi ministrul siderurgiei şi petro oamenii şi cheltuielile pentru a- femeii a fost sărbătorită sub
indiei", „Times of India" publi lului Maiaviya. părarea naţională, primul mi Internaţionale a Femeilor.
nistru Fam Van Dong sublini
că o dare de seamă asupra ban Ziarele indiene publică de a- ază în scrisoarea sa că guver -0 0 -
chefului oferit de primul minis semenea materiale în legătură nul R.D. Vietnam propune ca în
tru Nehru, precum şi textele in cu diferite aspecte ale vieţii so PEKIN 10 (Agerpres) China proc cu scopul de a contribui la viitorul cel mai apropiat să se ln Ucraina recoltarea porumbului
tegrale ale cuvîntărilor celor doi ciale şi politice din R.P. Romî unificarea paşnică a vietnamu organizeze o întîlnire a repre va ti complect mecanizată
nă. Suplimentul de duminică al Nouă anunţă : La 9 martie a lui. Guvernul R. P. Chineze spri zentanţilor autorităţilor compe
premieri. ziarului „Hindustan Times" pu fost dată publicităţii următoarea jină în întregime această iniţia tente din cele do.uă părţi pentru KIEV 10 (Agerpres). — TASS recoltarea porumbului şî a plan
blică un reportaj despre activi declaraţie a guvernului Repu tivă activă şi oportună a guver a discuta împreună, problema anunţă : Anul acesta pe supra telor de siloz, va fi strînsă re
Relatări ample ale acestor tatea culturală din Romînia, olicii Populare Chineze: reducerii personalului forţelor feţele cultivate cu porumb din colta de pe 90 la sută din tota
cuvîntări şi asupra banchetului subliniind înflorirea literaturii nului R. D. Vietnam. armate şi pentru a studia mă lul semănăturilor.
publică de asemenea pe prima şi dramaturgiei şi atenţia ce se La 7 martie a. c. Fam Van surile în vederea stabilirii de R.S.S. Ucraineană vor funcţiona
pagină ziarele „Sunday Stan acordă operelor clasicilor litera Dong, primul ministru al Repu Guvernul R. P. Chineze ~e<te schimburi comerciale. 25.000 combine de recoltare. In primăvara aceasta colhozu
dard", „Hindustan Standard'. turii universale în ţara noastră. blicii Democrate Vietnam, a tri că propunerile guvernului R. D. După calculele Ministerului A- rile şi sovhozurile ucrainene vor
„Hindustan Times", „States- Ziarul aminteşte de asemenea că mis o scrisoare autorităţilor sud- Vietnam trebuie ex miinate in In încheierea scrisorii se ex însămînţa cu porumb o suprafa
in Romînia sînt cunoscute ope vietnameze în care a condamnat mod serios şi acceptate de auto griculturii, aceasta va permite ţă de aproape 5.000.000 hectare
nian" şi altele. De asemenea zi încălcarea de către Statele U- rităţile sud-vietnameze. In arfi primă convingerea că aceste pro mecanizarea aproape integrală a (de 4 ori mai mare decît acum
arele indiene subliniază în titluri rele clasicilor indieni. S'ăptămî- nite a acordurilor de la Geneva. laşi timp guvernul R. ?. Chi recoltării porumbului. Cu ajuto 5 ani).
mari identitatea politicii celor nalul „New Age" a publicat El a făcut totodată propuneri neze are motive să ceară guver puneri vor găsi un ecou fierbin rul a 50.000 de combine pentru
două ţări în privinţa necesităţii concrete privitoare la intilnirea nului S.U.A. să-şi îndeplinească
cît mai grabnică a reprezentan promisiunea şi să pună capăt
coexistenţei paşnice. două pagini consacrate realiză ţilor autorităţilor Vietnamului nmestecului în treburile interne te în rîndurile poporului viet
de sud şi de nord, pentru a e- namez. In scrisoare se exprimă
Presa acordă de asemenea o rilor R.P. Romîne şi vizitei de xamina problemele reducerii foi ale Vietnamului de sud. Guver speranţa că autorităţile Vietna MIERCURI 12 MARTIE 1958
deosebită însemnătate aspectelor legaţiei, precum şi o amplă bio ţelor armate şi a găsi căile pen nul R. P. Chineze speră de ase mului de sud, pornind de la in
economice ale relaţiilor romîno grafie a tovarăşului Chivu menea că toate ţările care au teresele înalte ale patriei, vor
Stoica. tru organizarea comerţului reci- participat la conferinţa de la depune în ceea ce le priveşte e-
indiene scoţind în evidenţă po Geneva şi toate ţările şi popoa
Pentru colaborarea sindicatelor din Polonia, Cehoslovacia, rele care vor pace în Indoc.hina iorturile necesare şi vor adopta SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
şi în Asia vor adopta o poziţie o poziţie constructivă faţă de
activă faţă de iniţiativa guver propunerile guvernului Republi DEVA: S-a Fntimplat la Belgrad
R. D. Germană si R. F. Germană PETROŞANI: Cinema de altădată Jan Ziska; 1LIA: Poznaşii din Be-
nului R. D. Vietnam. cii Democrate Vietnam. renburg; ZLATNA: Poetul; TE IU Ş:
BERLIN 10 (Agerpres), - forma in care să se explice mai re germane conduceai Uniunii Trupele engleze continuă aejiunile agresive Înălţimi | ALBA 1ULIA : Găpitanu Gelcaş: APOLDU DE S U S : în
Ziarul „Tribune" publică decla bine tuturor oamenilor muncii sindicatelor din Germania oc împotriva Yemenului din Koin ; ORAŞTIE : Vînătoarea tra şelat pîna la moarte; SIMER1A: O
raţiile lui I. Loga Sowinski, pre planul de creare a unei zone de- cidentală, în care se propune să gică ; SEBEŞ : Ştrengărită; BRAD aventură în Marea Oaraibelor i LO-
şedintele Consiliului Central al nuclearizate şi să se obţină spri se ajungă la un acord cu pri Echipajul vasului N adejda; HAŢEG NEA : Mazurka dragostei.
sindicatelor din Polonia, F Zup- jinirea lui de către toţi oamenii vire la acţiuni comune pentru Misterul din vechea mină; BARD MARE
ka, preşedintele Consiliului Cen muncii şi sindicatele lor ; care crearea unei zone denucleari- CAIRO 10 (Agerpres. — durat două ore. SELEGŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
TASS anunţă : Potrivit unei dec In declaraţie se arată de 'a-
iral al Sindicatelor din Cehoslo să se pronunţe pentru destinde zate. laraţii dată publicităţii de lega semenea că în ultimele două Programul l : 6,30 Muzică uşoară ; Muzică romînească de estradă ; 23,3»)
rea încordării internaţionale. Uniunea sindicatelor libere ţia Yemenului la Cairo, la 6 zile avioane engleze au efectuat i,IO Muzică populară romînească: 9,Ou Muzică • de estradă: Programul 11:
vacia, şi a lui K. Warnke, pre martie avioane engleze au să zboruri de provocare şi intirriî- Muzică de estradă; 9,30 „Vreau să 15.00 Gîntece şi jocuri populare ro-
şedintele conducerii Uniunii Sin Sindicatele din Cehoslovacia, germane, a subliniat K. Warnke, vîrşit un atac împotriva locali iare deasupra unor oraşe şi ştiu" i 10.00 Melodii populare romî- m îneşfi; 15;30 Muzică de estradă;
dicatelor libere germane, care a declarat F. Zupka, sprijină cu este ferm convinsă că acţiunile taţii Sawmado, în regiunea E’ sate. neşti executate la diferite instrumente ; 16,20 Jocuri populare romineşti; 17,00
subliniază necesitatea unei cola căldură crearea unei zone den li- comune şi hotărîte ale Uniunii Beida. Deasupra localităţii au 11,03 Teatru la microfon; „Don Gillcu Muzică instrumentală; 18,00 Muzica
borări strinse intre sindicatele clearizate in Europa centrală sindicatelor din Germania occi fost aruncate peste 200 de bom ? ciorapi verzi" s 13,05 Din muzica po romînească de b ăiet; 1.9.30 . ,®pera
din Polonia, Cehoslovacia, R.D. O mare importanţă pentru reali dentală şi Uniunii sindicatelor be. Un mare număr de femei şi poarelor; 14,00 Program de muzica ..Falstaff“ de V erdi; 22,30 Cîntă for
Germană şi R. F. Germană în zarea acestui plan vor avea ac libere germane împreună cu sin copii au fost ucişi.şi răniţi.. CAIRO 10 (Agerpres).--După populară! 14,45 Muzică uşoară; 15,05 maţiile de muzică uşoară Sile Dinicu
lupta pentru crearea în Europa ţiunile comune şi colaborarea or dicatele poloneze şi cehoslovace Muzical 16,00 Muzică distractivă; şi Joe Reininger; 23.15 Melodii popu
a unei zone denuclearizUte. - ganizaţiilor sindicale din R. D. .şi cu sprijinul Federaţiei Sindi In declaraţie se spune în con vum transmite agenţia MEN, le 16,20 L"a microfon Rodiea ; 16,25 Con lare romîneşti;
•Germană, R. F, Germană,. Re cale Mondiale ar mări în mod linuare că în dimineaţa zilei di gaţia Yemenului ia Cairo a aflat cert de muzică romînească ; 18,38 Mu
I. Loga' Sowinski s-a pronun publica Populară Polonă şi Re considerabil posibilitatea creării 7 martie unităţile infanteriei en vă patrioţii din sultanatul Iafei zică populară romînească; 19,05 „Din BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; 6,00
gleze au atacat oraşul El Beida. es Sufl, situat în sudul peninsu viaţa muzicală a oraşelor şi regiuni 7,00; 11,00.; 13,00.; 15.00; 17,00:
ţat in numele sindicatelor din publica Cehoslovacă. unei zone dennclearizate şi ar dar, datorită rezistenţei opuse lei arabe, au atacat garnizoanele lor patriei"; 20,15 Gîntă Simona @as- 19.00 : 20,00 ; 22,00; 23,52 (progra
Polonia in favoarea schimburi fi un aport important fa cauza de patrioţii yemeniţi, acestea militare engleze din satele Beii v a ’i : 20.55 Melodii populare; 21,25 mul I> j 14,00; 16,00; 18,00; 21,00;
lor de păreri între organizaţiile K. Warnke a amintit despre destinderii încordării :nter:iaţîo- s-au retras după o luptă care ia Uai'dara şi Beii Mansur. Patrio 23.00 (programul 11).
nale şi întăririi păcii in întrea ţii au capturat o mare cantitate
sindicale din R. F. Germană. scrisoarea adresată de condu ga lume. u arme engleze.
P D. Germană,' Cehoslovacia
şi Polonia in ceea c e -priveşte cerea Uniunii sindicatelor libe
Redacţia şl administraţia ziarului slr 0 Martie nr. 9, Telefon: 188—189. Taxa plătită tn numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P ,l.l R nt 236.820 din.-6 noiembrie 1949. - Tiparul: Întreprinderea Poligrafică «i M ii1' s DEVA.
