Page 40 - 1958-03
P. 40
SOCIALISMULUI Nr. 1C06
in raionul Alba sînf foafe condifiil® pentru Sâ fie antrenat: toţi tinerii r( ) m e .e s L i t e e a r
o mai largă dezvoltare a creşterii animalelor în munca de culturalizare a satului In seara zilei de 8 martie 1958
s-a desfăşurat în căminul cul
Raionul Alba, prin condiţiile de cli număr de peste 100 oi care constituie pe măsura posibilităţilor. Şi aici, ca tid Albă a luat 6 serie de măsuri me ln viaţa nouă care înfloreşte In co. căsătortţl în Hăşdat şi prin antrena tural din comuna Petreşti un
mă şi sol de care dispune, se numă avutul obştesc al întovărăşirii. © mun şi la sectorul bovin, principala cau nite să ducă la un nou avînt al creş mana 'Hăşdat din raional Hunedoara, rea lor, echipele artistice şi-ar dubla proces literar. Cu această ocazie
ră în rîndul raioanelor în care, ală că intensă pentru formarea de întovă ză a rămînerii în urmă se explică prin terii animalelor. un aport însemnat U aduce prin ac numărul de membri, iar manca cul a fost pus în discuţie persona
turi de cultura cerealieră, creşterea ani răşiri de acest fel se desfăşoară şi în faptul că, sacrificările se fac în mod tivitatea sa, căminul cultural „Petăţi turală ar putea să capete un conţinut jul principal din schiţa „Vizita"
malelor ocupă un loc de frunte. A satele comunei Meteş. De asemenea, neraţional fapt ce n-a fost cîtuşi de Dezvoltarea şeptelului depinde în Sondor" din localitate. Lunar se fin mal adine.
proape nu există familie de ţărani un fapt pozitiv menit să contribuie la puţin în atenţia sfaturilor populare şi cea mai mare măsură de asigurarea aici ctte 3— 4 conferinţe cu teme in de I.L. Caragiale, micul Ionel
muncitori care să nu aibă pe lîngă dezvoltarea şeptelului raionului este a organelor agricole raionale şi co unei baze furajere corespunzătoare. teresante care oglindesc probleme de Datorită acestei înţelegeri greşite Pop eseu.
curte fie boi sau vaci, fie oi sau ne iniţiativa întovărăşirilor agricole din munale, chemate de altfel să dea o ori Ţinînd cont de aceasta, se Impun o de care dă dovadă tov. Lupu, în ceea
numărate păsări. Şi, ţinînd cont toc Stremţ şi Alba Iulia care, cu ajutorul entare cît mai competentă în ce priveşte serie de măsuri spre a reda păşunatu actualltatei> transformarea socialistă ce priveşte formaţiunile artistice, a In faţa a peste 600 de munci
mai de condiţiile existente, ca şi de statului, şi-au format un fond obştesc avantajele dezvoltării creşterii oilor. lui cele peste 1.200 ha. retrase de la a agriculturii, . autolmpaneri, contrac rămas să activeze grupul restrîns de tori şi ţărani, profesorul V.
priceperea ţăranilor muncitori, raio de peste 100 oi fiecare. păşunat ca terenuri nedefrişate, go tări, probleme de politică internă şi tineri pe care l-am amintit. Ei lu. Zdrenghea a vorbit despre va
nul Alba este chemat să contribuie din © altă cauză care a frînat în- luri de păduri, terenuri înţelenite şi internaţională, de popularizare a ştiin crează ln teatru, în echipa de dansuri, loarea educativă a operei lite
plin la continua îmbunătăţire a apro Posibilităţile n-au fo st tr-o mare măsură dezvoltarea creşterii mlăştinoase etc. ©rganele secţiei a- ţei etc. Se fac de asemenea informări recită, clntă etc, Sînt demni de re rare a lui I. L. Caragiale, bibli
vizionării populaţiei cu carne, lapte pe deplin folosite oilor este restrîngerea suprafeţei pă- gricole raionale, în strînsâ colaborare politice ce oglindesc ultimele eveni marcat între aceşti tineri îndeosebi: otecara de la biblioteca sătească
şi ouă, dezvoltînd tot mai mult creş şunabile din păduri, L'a Meteş, Feneş, cu organele silvice, vor trebui ca în mente, se prelucrează recenzii de cărţi Emil Moldovan, Ştefan Gherghel, a făcut apoi lectura schiţei „Vi
terea animalelor. In problema dezvoltării şeptelului în Intregalde, Zlatna şi alte comune, au cel mai scurt timp, pe baza unui stu şi funcţionează în bune, condiţiuni un Elisabeta Galfi, Alexandru Galfi, Lu zita".
raionul Alba mai sînt încă o serie de rămas anul trecut, ca şi în alţi ani, diu amănunţit, să deseneze cu toată cerc agrotehnic. dovic Kiss, Irina Kiss, etc. In fiecare
Rezultate îmbucurătoare lipsuri care frînează dezvoltarea creş suprafeţe mari cu iarbă, în terenuri răspunderea acele terenuri care vor fi zi după întoarcere de la lucru, cu tot Constituindu-se tribunalul li
terii animalelor, iar o serie de posibi păşunabile, nefolosite, deoarece orga folosite în acest an pentru păşunat. Majoritatea acestor acţiuni slnt sus drumul destul de lung pe care îl stră terar, elevul Vasile Iancu a sus
De curînd Comitetul raional de par lităţi n-au fost pe deplin folosite. Pă nele secţiei agricole raionale Alba ca De asemenea, acolo unde sînt necesa ţinute de programele artistice prezen bat de la Hunedoara, unde lucrează, ţinut — liber, rechizitoriul îm
tid Alba a analizat felul în care au şunile şi fîneţele raionului Alba ocupă şi ©colul silvic Alba au dovedit o to re lucrări de defrişare, de curăţire a tate de formaţiile artistice ale cămi şl pînă la Hăşdat, ei participă cu en potriva personajului pus în dis
fost îndeplinite sarcinile reieşite din 24 la sută din suprafaţa totajă, în timp tală lipsă de interes în direcţia cu păşunilor de muşuroaie şi spini, să nului cultural şt ele dau cite 2—3 tuziasm la repetiţii. cuţie, iar elevul Dan Dracins-
legea nr. 6 şi din planul special de ce terenul arabil totalizează 58 la sută, noaşterii acestor terenuri şi predării parea de canale pentru scurgerea a reprezentaţii pe lună. Repertoriul este chi i-a luat apărarea.
măsuri întocmit în această direcţie. A- din care 8 la sută este cultivat cu plan lor spre a fi păşunate. Tocmai aceasta pei etc. organizaţiile de partid, sfatu
naliza a scos în evidenţă o serie în te furajere. De aici se poate vedea este una din principalele cauze care rile populare ca şi organele tehnice să Pentru ca problemele să fie
treagă de rezultate îmbucurătoare do- clar că zootehnica are largi posibili au făcut ca în comune şj sate, altăda clarificate, a fost chemat la bara
bîndite în ce priveşte dezvoltarea şep- tăţi de dezvoltare, dar din cauză că tă mari crescătoare de oi ca, Meteş, mobilizeze mase cît mai largi de ţă
telului, rezultate care dovedesc că organizaţiile de partid şi sfaturile popu Poiana Ampoiului, Presaca, (Salaţ şi rani muncitori spre a participa în mod bine pregătit şi punctele programelor E limpede că dacă formaţiile ar opiniei publice micul Ionel Po-
multe organizaţii de partid de la sate lare n-au acordat atenţia cuvenită altele, creşterea oilor în loc să creas voluntar la executarea acestor lucrări.
şi din unităţile socialiste din agricul acestui sector, efectivul de anima că a scăzut. In satul Poiana Ampoiu Pentru asigurarea unei producţii spo sînt legate de tema susţinută de con tistice în limba romină sau maghiară pesou — interpretat de elevul
tură, ca şi numeroase comitete execu le creşte de la un an la altul în lui, de pildă, a existat anul trecut o rite de lapte este nevoie să fie luate
tive ale sfaturilor populare, s-au pre condiţiuni necorespunzătoare. însemnată suprafaţă de teren la locul de pe acum toate măsurile necesare ferinţe. Una dintre temele prezentate ar cuprinde un număr mai mare de Alexandru Fodorar.
ocupat intens de această problemă, numit „Piciorul Bobului", dar care din ca păşunile destinate vacilor de lapte
studiind permanent căile de sporire a In cadrul raionului Alba, în cursul cauza superficialităţii cu care Ocolul să nu mai fie păşunate primăvara de de formaţia de teatru în special, este membri, s-ar putea constitui in Hăs. Prin răspunsurile sale obraz
şeptelului. Păcînd o privire pe între unui an, sectorul bovin creşte cu â- silvic Alba a privit problema extinderii oi, cum se întîmplă destul de des în
gul raion se poate spune că atît la preximativ 400 de capete. Dacă se ţine păşunatului, această suprafaţă a ră satele raionului Alba. transformarea socialistă a agricultu dat o brigadă artistică de agitaţie şi nice, prin atitudinea sa necu
bovine, cabaline şi ovine, cît şi la por seama de faptul că în raion, din fă- mas nefolosită. Şi, astfel de exemple
cine, începînd din anul 1953, numărul tari, rezultă anual 6.500 pînă la 7.000 pot fi date încă multe. ©dată cu întocmirea noilor planuri rii — de altfel, această problemă o echipă corală. Pentru a ajunge însă viincioasă, Ionel Popescu a reu
lor este în continuă creştere. La bo viţei, apoi trebuie spus că cifra de 400 de producţie pe acest an, membrii gos
vine, de pildă, la finele anului 1957, cu cît creşte sectorul bovin anual este © bază serioasă pentru dezvoltarea constituie ln Hăşdat problema de ba aici, este necesar să fie atraşi toţi şit să-şi atragă din plin deza
s-a înregistrat o creştere de peste extrem de mică. De aici concluzia, c'î şaptelului o constituie formarea, în
sacrificările în raion se fac nccontrolat satele cu specific de munte, a cît mai ză. Acţiunile întreprinse se soldează tinerii din sat, chiar dacă sînt căsă probarea opiniei publice.
cu rezultate frumoase. In ultimii ani, toriţi şi pe lingă ei bineînţeles şi In concluziile formulate, pro
întovărăşirea din localitate a crescut vîrstnicii. fesorul V. Zdrenghea — dat fiind
de la 16 familii şi 29 ha., cite erau că procesul literar s-a desfăşu
la inaugurare, la 44 de familii şi Comitetul comunal de partid, comi rat cu ocazia sărbătoririi „Zilei
54,25 h a ; autoimpunerile se încasează tetul executiv al sjaiuliii popular şi femeii" — a subliniat rolul ma
anual cu regularitate, se realizează organizaţia de U.T.M., trebuie ră pri mei în educarea copiilor în spi
planurile de contractări, în cadrul co vească cu toată răspunderea această ritul moralei socialiste.
munei se construiesc cămine culturale
etc. Cetăţenii comunei răspund activ problemă. Z- v . ;
e. s.
la toate chemările partidului şi parti
D e ce aşa, tovarăşă Arieşan ?cipă cu elan la traducerea lor în via
ţă. Adunările cetăţeneşti cunosc un
1.100 capete, faţă de anul 1954. şi că o parte din aceste sacrificări se multe unităţi în care baza dezvoltării podăriilor colective şi-au prevăzut să număr de participanţi mereu crescînd, Intîmplarea s-a petrecut nu pare din nou vreo zebră sau alt
fac în mod clandestin, fapt pe care u- lor să fie creşterea animalelor. îndru dea o mai mare atenţie dezvoltării şep ca şi acţiunile intreprinse pe linie de prea de mult. Era un concurs animal, tovarăşa Arieşan, şi-a
Sub îndrumarea Comitetului raional nele organe de stat din comunele Hă- mate He Comitetul raional de partid, telului. Acesta e un lucru bun. Nu sfat. al gazetelor de perete şi elevii trecut la „secret" pînă şi orarul.
de partid, organizaţiile de bază din pria, Giugud, etc. îl cunosc destul de multe din organizaţiile de bază ca cele mai că vor trebui să fie sprijinite spre şcolii medii nr. 1 din Alba Iulia Nici chiar directorului şcolii n-a
multe comune şi sate ca cele din To- bine, dar nu iau nici o măsură pentru din Feneş, G alaţ, Meteş şi altele, au a-şi putea îndeplini aceste propuneri. Este demnă ¦de remarcat strădania- aveau nevoie de un carton. De vrut să-i facă cunoscute orele de
toi, Oarda de Jos, Drîmbar, Ciugud şi a se pune capăt acestei situaţii. © desfăşurat, în ultimul timp, o muncă colectivului cultural din Hăşdat. pe unde să-l ia ? „Inventiv", unul lucru în laborator. Fără să mai
altele, au desfăşurat o largă muncă lipsă serioasă a organelor tehnice a- mai concretă, reuşind să obţină rezul Dna din principalele preocupări ale linia educării culiurol-artistice a sa dintre ei a avut nefericita inspi vorbim că celelalte cadre didac
politică în rîndul ţăranilor muncitori, griccle, a sfaturilor populare şi orga tate frumoase în această direcţie. Dar organizaţiilor de bază şi sfaturilor tului. Rău este insă că acest colectiv raţie de a zmulge din perete un tice şuieră şi ele consecinţele.
pentru dezvoltarea creşterii vacilor de nizaţiilor de bază de la sate este că rezultatele nu sînt încă pe măsura po populare trebuie să fie munca susţi este redus Ia 'acelaşi grup de 18— 20 tablou didactic cartonat, l-a în Nici un profesor nu mai are ac
lapte, explicîndu-li-se clar avantajele nu se preocupa suficient de lămurirea sibilităţilor. Acest lucru se datoreşte nută în rîndul ţăranilor muncitori, spre de tineri necăsătoriţi care duc ln spate tors pe dos şi... fondul a fost ces în muzeu pentru a consulta
ce le au acei producători care încheie ţăranilor muncitori pentru a creşte cît în cea mai mare măsură faptului că a-i convinge să formeze gospodării co întreaga sarcină a acţiunilor de cul astfel găsit. Rău s-a procedat, materialul existent, în vederea
contracte de vînzarea laptelui către mai mult tineret taurinfemel, spre a nu peste tot această importantă sarci lective, zootehnice şi întovărăşiri zoo turalizare. 'Acest faot porneşte de la dar de acum faptul era consu susţinerii Ia clasă a lecţiilor.
stat. In momentul de faţă se poate asigura lărgirea bazei de reproducţie. nă a fost înţeleasă pe deplin. In co tehnice în care atenţia principală să o greşită înţelegere a problemei ln dis. mat. La concurs cineva, din lipsă Astea, intr-adevăr, măsuri, nu
spune că faţă de anii trecuţi, numărul munele Almaşul Mare, Zlatna, Intre- fie îndreptată spre creşterea animalelor cutie, chiar de la secretarul organi de preocupare a întors gazeta glumă.
ţăranilor muncitori care cresc vaci de Nici în gospodăriile agricole colective galde şi altele, preocuparea în această mari cu o productivitate sporită. De zaţiei U.T.M., iov. Aurel Lupa. de perete cu spatele, şi atunci,
lapte este mult mai mare. din cuprinsul raionului problema creş asemenea, în întovărăşirile agricole Am fi nedrepţi dacă nu am
terii animalelor n-a fost peste tot în direcţie a fost nesatisfăcătoare, organi „In sat sînt vreo 22 de tineri şt sublinia aici deosebitele merite
O largă dezvoltare a luat-o creşterea ţeleasă ca un principal mijloc de spo toţi activează pe târim cultural" — obţinute la clasă de tovarăşa
animalelor şi în unităţile agricole so rire a veniturilor colectiviştilor şi în zaţiile de partid şi sfaturile populare ne afirmă dînşul. Este adevărat. A- profesoară Arieşan. Experienţa
cialiste ale raionului. Gospodăria co proape toţi tinerii activează. Dar nu
mul{umindu-se să înceapă munca de
lectivă din Obreja, de pildă, a ajuns tărire economico-organizatorică a lămurire în mijlocul ţăranilor munci bătălia trebuie dusă spre formarea de mai acela pe care Iov. Lupa îi socoteş o zebră de toată frumuseţea s-a şi tactul pedagogic o fac să se
ca la sfîrşitul anului trecut să aibă
un număr de 19 bovine, 375 ovine, 40 gospodăriei colective. Dnele organiza tori, ca apoi, după cîteva zile, totul să fonduri obşteşti constituite din animale te „tineri". Cei căsătoriţi, pentru toi' uitat de pe carton, nedumerită situeze printre cei mai buni pro
porcine şi 50 familii stupi de albine, ţii de bază ca cele din gospodăriile se lase în voia soartei. 0 lipsă seri — aşa cum au procedat întovărăşirile Lupu ’ nu mai sînt tineri. „Căsătoriţii parcă, la juriu. Ecoul hazului fesori. Regretabil e însă că în-
realizînd, din valorificarea unor anima colective din Cistci, Teiuş şi Şard, n-au oasă în această direcţie o are şi Sfa-' agricole din Stremţ, Alba Iulia şi al sînt oameni bătrint, cu oreocupărl şi s-a transmis amplificat şi între afara obligaţiunilor prevăzute
le şi a unei părţi din produse, veni îndrumat în suficientă măsură condu tul popular al raionului Alba, deoare tele. ei nu mai pot activa pe ţă rm cuL. zidurile şcolii medii din cetate. în regulamentul şcolar, nu înţe
cerile gospodăriilor spre dezvoltarea furai". lege că în faţa unui profesor
turi în Valoare de peste 75.000 lei. creşterii animalelor mari, a vacilor de ce n-a îndrumat şi controlat în su Raionul Alba poate şi trebuie să dea — Dumneata eşti bătrin, tovarăşe Gîne şi-a putut închipui că a- mai slau încă multe lucruri. Un
Astfel de exemple mai pot fi date şi lapte şi a porcilor. Gospodăria colec ficientă măsură felul cum muncesc şi o mai largă dezvoltare creşterii ani Lupu ? cest incident va prilejui pe urmă profesor nu se poate şi nu trebu
din alte gospodării colective. tivă din ©stei, de pildă, în lcc să cum ar trebui să muncească sfaturile malelor. Este însă nevoie ca toate or atîta necaz ? ie să se închidă în limita sarci
dezvolte ferma de creştere a porcilor şi populare în direcţia creării de unităţi ganizaţiile de partid, sfaturile populare — Nu, nu sînt bătrîn. nilor profesionale, el e dator
Concomitent eu îndrumarea şi spriji a vacilor de lapte pe măsura posibi socialiste cu caracter zootehnic în sa şi organele tehnice agricole, ca şi fie — Atunci de ce nu activezi pe tă- Cea mai supărată s-a dove să-şi dăruiască entuziast obolul
nirea gospodăriilor colective spre a lităţilor (şi posibilităţi are suficiente) tele cu asemenea posibilităţi. care ţăran muncitor să dovedească o rîm cultural ? dit a fi tovarăşa profesoară de în acţiunile obşteşti'.
dezvolta creşterea animalelor în raport le-a desfiinţat şi pe cele ce Ie-a avut, mai mare preocupare în această direc — Vezi, sînt căsătorit, am copii şl.. naturale, Magdalena Arieşan. Ca
cu condiţiile de care dispun, Comite ocupîndr-se mai mult de sectorul cere Măsuri ce trebuie ţie, luptînd neobosit pentru îndeplini munca culturală nu mai e pentru primă măsură, a pus lacăt pe Şi, iată încă o ilustrare a fap
tul raional de partid a indicat organi alier. De altfel, în ce priveşte creşte îndeplinite rea măsurilor propuse de Comitetul ra mine. uşa laboratorului şi de-atunci, tului că tovarăşa Arieşan îşi
zaţiilor de bază din satele cu speci rea bovinelor, gospodăriile colective uin ional de partid. el a devenit „tabu“. Nu mai poa înţelege munca şi sarcinile în-
fic de munte să desfăşoare o intensă Pentru lichidarea lipsurilor ce s-au Cînd secretarul U.T.M. priveşte te intra nimeni. Pentru o mai
muncă politică pentru formarea în a raionul Alba sînt cu aproape 40 la manifestat, Gomitelul raional de par N. SPINEANU problema in felul acesta, e oarecum mare siguranţă că nu-i va dis- tr-un tnod deosebit. Cazul a a-
ceste sate de unităţi socialiste agricole firesc ca şi ceilalţi tineri căsătoriţi să
în care baza dezvoltării să c- consti sută sub nivelul prevăzut de legea vut loc, în timpul vacanţei de
nr. 6. procedeze la fel. Sînt mulţi tineri
iarnă. Profesoarei Arieşan, i s-a
tuie creşterea animalelor. In această di Raionul Alb3 are de asemenea po LA APARIŢIA N U M Ă R U L U I 1000 comunicat de către direcţiunea
recţie este demnă de scos în evidenţa şcolii că nu are nici un fel de
experienţa comitetului comunal de par sibilităţi mult mai largi în ce priveşte / Consfătuire cu corespondenţii voluntari obligaţiuni şcolare pe durata va
tid din comuna Feneş. Aici, s-au pus canţei deoarece va fi utilizată
dezvoltarea creşterii oilor. Este ade ’ la vară în tabere. Şi nici nu i
bazele unei întovărăşiri de creşterea s-ar fi cerut nimic. Iată însă că o
)văral că sectorul ovin întrece în mo
oilor in care fiecare ţăran muncitor
mentul de faţă numărul ce ar reveni ^
care a intrat în întovărăşire a adus la ha. după prcvedenic legii nr. S '/V \ dispoziţie sosită ulterior, cerea
examinarea elevilor cursuril. r
şi colaboratorii ziarului „Dramul socialismului1pe lîngă teren de fînaţ şi un număr cest lucru nu trebuie cîtuşi de puţin )
de oi la fondul de bază, astfel că în să no mulţumească, mai ales că, faţă f fără frecvenţă. Acest lucru impu
prezent membrii întovărăşirii au un de condiţii, numărul oilor n-a crescut Cu prilejul apariţiei numărului 1.000 pe care a adus-o ziarul la înfăptuirea vid, secretar al Comitetului regional mult nivelul politic, ideologic şi pu nea prezenţa în comisie a tova
şi împlinirea a aproape 10 ani de la sarcinilor ce au stat în faţa Comite de partid, care a felicitat călduros, in blicistic al ziarului, să ridice şi mai răşei Arieşan. I s-a comunicat
Începui Ic ilifl îioîîâ apariţia ziarului „Drumul socialismu tului regional de partid şi a Comiletuliii numele Comitetului regional de partid mult rolul de propagandist, agiiaior şt situaţia. Tovarăşa n-a răspuns.
lui", organ al Comitetului regional executiv a! Sfatului popular regional, şi a Sfatului popular regional, colec organizator colectiv ai ziarului, să I s-a trimis atunci prin portarul
Acum un an, la îndemnul co au povestit ce-au văzut la înto- P.M.R. Hunedoara şi al Sfatului popu arălindu-se că el a contribuit Ia îm tivul redacţional, corespondenţii vo lupte cu perseverenţă pentru înfăptui, şcolii o adresă scrisă. Ea a refu
muniştilor, ciţiva ţărani munci vărăşirea din Marga, întărin- lar regional, s-a organizat duminica bunătăţirea activităţii organizaţiilor de luntari, colaboratorii şi muncitorii ti rea sarcinilor ce stau în faţa Comite zat adresa : „Sînt în vacanţă şi
du-le astfel încrederea în înto- trecută, o consfătuire de lucru, cu partid şi de stai, la mobilizarea oa pografi. tului regional de partid şi a Sfatului nu primesc nimic de la şcoală"
tori din Uricani au plecat să vărăşire. Mulţi dintre ţăranii corespondenţii voluntari şi colabora menilor muncii din întreprinderile re popular regional, să mobilizeze masele Şi, într-adevăr, deşi s-au
facă o vizită la întovărăşirea muncitori spuneau că intră în torii ziarului. giunii, pentru îndeplinirea şi depăşirea In concluziile pe marginea referatu de oameni ai muncii pentru dezvol mai făcut şi alte insistenţe, pro
zootehnica din comuna Marga întovărăşire, dar nu vor să fie planurilor de producţie, pentru creşterea lui şi a discuţiilor, tov. Lazăr David, tarea şi înflorirea economică şi cul fesoara totuşi n-a venit. Oame
regiuneaTimişoara. Acolo au vă ei primii. Atunci, membrii de Din partea biroului regional de par. productivităţii muncii, reducerea preţu a subliniat contribuţia adusă de ziar turală a regiunii, pentru îmbunătăţi nii s-au descurcat cum au putut.
zut case arătoase, vite frumoa partid şi deputaţii din Uricani tid, la consfătuire au participat iov. lui de cosi, la lămurirea maselor de ia înfăptuirea politicii partidului şi rea continuă a condiţiilor de muncă şi
se, oameni mulţumiţi. Vizilînd au înţeles că ei trebuie să fie la ză r David, secretar al Comitetului ţărani muncitori pentru a păşi pe ca guvernului, a arătat lipsurile ce s-au de trai ale oamenilor muncii şi să lap Păcat că profesoara Arieşan
întovărăşirea zootehnică din aceia care să dea exemplu. Pri regional de partid, Rudolf Ralasz, şe lea agriculturii socialiste, pentru spo manifestat in munca ziarului şi a fă te necontenit pentru combaterea tutu nu oferă şi în munca extraşco-
Marga, ei şi-au dat seama că şi mii s-au inscris ionaşcu Petru, ful secţiei de propagandă şi agita rirea producţiei agricole, Ia dezvolta cut o serie de recomandări preţioase ror manifestărilor care împiedică mer lară, acelaşi exemplu bun pe
în Marga tot munte e ca şi în Roman Nicolae, Filimon Ilie, ţie a Comitetului regional de partid, rea învăţămintului şi aciivilăţii cui- pentru activitatea de viitor.
Uricani, păşune cam tot atîta, iar din partea Comitetului executiv iural-artistice.
al Sfatului popular regional a partici Tov. Lazăr David, a arătat că este
de datoria colectivului redacţional, să
deci, cu alte cuvinte ar fi ace Condrăş Iosif şi alţii. După ei pai tov. Enache Zaharie. La consfă Participanţii la discuţii, printre, cart lupte cu fermitate pentru înlăturarea sul nostru înainte pe drumul constru care îl oferă în munca la clasă.
leaşi condiţii. Lui Ionaşcu Petru tuire au mai luai parte redactorii şefi iov. Gh. Stoicuţa, de la Uzina elec S. G.
i-a venit atunci un gînd. Nu l-a au început să se înscrie şi cei şi colaboratori ai ziarelor din regiu trică Vulcan, loan Marinescu, învă lipsurilor semnalate, să ridice şi mai irii vieţii noi.
lalţi. Astăzi numărul celor în
ne, activişti dc partid, condu dori ai ţător, raionul Hunedoara, Vasile Zdren
ţinut mult în taină. A spus or scrişi este de cîteva zeci.
tacilor săi : In timp ce tov. preşedinte al întreprinderilor şi inslilufiilor din re. ghea, profesor, raionul Sebeş, Teodor
— Măi fraţilor, ce-nr fi dacă Sfatului popular din Uricani îmi giune. Mureşan, secretar al Comitetului raional
am face şi noi aşa ceva ? povestea toate acestea, se auzi Referatul prezentat in cadrul consfă de partid Haţeg, Octavian Floca, pro
— D-apoi n-ar fi rău. Dar să un ciocănit uşor în uşă. tuirii de către iov. loan Sirbu, redacto fesor, Directorul Muzeului regional,
rul şef a! ziarului „Drumul socialis Deva, Vasile Earcaş, secretar al Co.
vedem ce-or zice oamenii ?. — — Intră ! mului" a făcut un bilanţ al activită iniţelului raional de partid Alba, Cor
i-au răspuns ceiiaiţi, care pe ţii ziarului de la apariţia primului nel Cismaşu, şef adjunct al secţiei de
semne erau stapîniţi de aceeaşi — Ei, noroc bade Dănilă. Ce număr şi pînă in prezent. Referaţii! invăţămînt şi cultură a Sfatului popu
idee. vînt te aduce pe la noi ? a scos în evidenţă faptul că ziarul lar regional, loan Scarlal, activist al
Cornileiului de partid de la Combina
întorşi acasă, s-au dus la or D-apoi, tovarăşe preşedinte, Drumul socialismului", sub conduce tul siderurgic Hunedoara, Constantin
ganizaţia de bază unde şi-au mă gîndesc că acum îi vînt bun rea şi îndrumarea permanentă a Comi- Wagdalin, redactor şef al ziarului
spus dorinţa, de acolo la sfatul şi plin de noroc. De aceea am telului regional de partid şi a Comi- „Steagul roşu" Petroşani, Petru Fărca-
popular şi după aceea s-au sfă venit să vă dau şi eu cererea leluliii executiv al Sfatului popular şiu, responsabilul subredacţiei noas.
tuit şi cu alţi ţărani muncitori. pentru întovărăşire ! O primiţi? regional, a militat acliv pentru înfăp tre voluntare — Haţeg, Iosif Craşca
Ionaşeu-baci, Filimon Ilie, Ro tuirea politicii partidului şi guvernului, de la subredaclia noastră voluntară
man Nicolae, Sloi Nicolae, Cră- — Cum să n-o primim tova a reuşit să se lege iot mai slrins de dc la uzina „Victoria" Călan, Petre
ciunescu Ioniţă s-au dus din răşe Murgu, doar noi vrem ca masele de cititori cărora ti se adresea Ţirăti, activist al Comitetului regional
casă in casă şi nu arătat oameni toată comuna să fie în întovără
lor foloasele muncii în întovă şire.
Şi, aşa, uniri cîte unul ţăranii
răşire. Oamenii au pus multe muncitori crescători de oi din ză, că a reuşit să fie iubii şi citit de de parlid şi alţii, au sublimat succe
întrebări fiindcă erau neclare o Uricani vin aproape zilnic b mase, să atragă in jurul său o reţea sele ce au fost obţinute de ziar, au
serie de probleme. Unii se te sfatul popular pentru a-şi de iargă de coresp , i.lenţi şi colaboratori criticat lipsurile ce s-au manifestat în
meau că dacă îşi vor duce oiie pune cererile de înscriere in înto care in prezent tău parle activă la muncă şi au făcut mimeroase propu
în întovărăşire, ele nu vor fi vărăşire.- >'¦'
hrănite bine, ba pînă la urmă editarea fiecărui număr de ziar. neri.
vor fi şi pierdute. Agitatorii le GH. DUM1TRESCI
rA fost sbdăsă in evidenţă contribuţia ‘A luai apoi cuvîntul iov. Ldzăr Da- Aspect din timpul consfătuirii
corespondent
-S-as—
