Page 41 - 1958-03
P. 41
Nr. 1006 DRUMUL SOCIALISMULUI Pdg. 3
m tm 1m m
Din activitatea
organizaţiilor de partid din G.Â.C.
Învăţămîntului de partid- Uşor de constatat. Lipsă de in Faza pe regiune a spartachiadei
atenţie cuvenită teres din partea organizaţiei de
Pentru ca membrii de partid, bază fată de această problemă de Iarnă a tinerelului
candidaţii, ţăranii colectivişti deosebit de importantă, control
fruntaşi să cunoască şi să apli şi îndrumare slabă din partea
ce în mod creator învăţătura
marxist-lenmistă, pe lîngă fie Comitetului orăşenesc de partid Spartachiada 'de iarnă din Cei calificaji la fazele pe co Tot in aceeaşi zi s-a disputai
care organizaţie de bază din Sebeş. Se impune deci ca o sar regiunea noastră a cuprins in lective şi raion (115 la număr) şi o intilnire intre echipa fe
G.A.C., au fost organizate, ca cină primordială luarea de mă acest an un număr mult mai s-au întrecut duminică în cadrul minină de popice „Minerul" Lu
şi în alţi ani, cercuri şi cursuri suri urgente pentru activizarea mare de participanţi decit in fazei regionale la următoarele peni şi echipa masculină „Con
de învăţămînt politic. Iată oîte- organizaţiei de bază, pentru li anii precedenţi. probe: şah, tenis de masă şi structorui" Lupeni. JoclI a fost
va aspecte care oglindesc preo chidarea cu rămânerea în urmă trîntă. foarte disputat iar victoria a
cuparea, sau lipsa de preocupa a expunerilor şi convorbirilor. Numai la faza pe colective au revenit echipei „Constructorul“
re, de care au dat dovadă unele participat la probele stabilite Pe discipline sportive numă
organizaţii de bază din G.A.C.
fată de buna desfăşurare a învă- O situaţie care nu mai prin regulamentul de organiza rul concurenţilor şi al primilor care a ciştigat cu un singur
tămîntului de partid.
poate dăinui La furnalul 6 din Combinatul siderurgic Hunedoara, urmărirea proce re şi desfăşurare a spartachia clasaţi se prezintă in felul ur lemn in plus. Rezultat final
Preocupare şi simţ sului tehnologic, datorită gradului înalt de mecanizare, se face din cabina dei 114.000 tineri, iar la faza mător : 1435— 1434. ¦
de răspundere In luna octombrie a anului raională un număr de 1.362
trecut la gospodăria agricolă aparatelor de măsurători. Iată-1 în clişeul nostru pe maistrul Gheorghc Cis- participanţi. Trebuie menţionat Ş A H : Im această probă au -k
Biroul organizaţiei de baze colectivă din comuna Sîntan- maş, controlînd funcţionarea jurnalului. că din numărul total al parti participat un număr de 10 bă
P.M.R. de la G.A.C. Ighiel, ur- drei, raionul Hunedoara, a fost cipanţilor un procentaj de aproa ieţi şi 10 fete. Pe primele locuri FOTBAL: In cadrul pregăti
mînd indicaţiile Hotărîrii C.C. organizat un cerc de politică pe 50 la sută îl reprezintă fe s-au clasat, la băieţi, Vasile Is- rilor pentru campionatul de fot
al P.M.R. cu privire la îmbună curentă la care au fost înscrişi tele. mănescu din Deva şl la fete, bal din cadrul categoriei B care
tăţirea propagandei de partid toti membrii şi candidaţii de Eugenia Paul clin Gurabarza. va începe în curînd, echipa „Mi
şi a legării ei de practica cons partid din gospodăria colectivă. LA H U N E D O A R A nerul" Lupeni a susţinut zilele
trucţiei socialiste, a luat în ur Deschiderea învăţămîntului s-a TENIS DE MASA: Numărul trecute în deplasare la Craiova
mă cu cîteva luni unele măsuri făcut într-un cadru festiv şi se Ziua, anul, luna s-au scurtat participanţilor la această probă două meciuri amicale cu echi•
pentru ca în acest an munca de părea că lucrurile vor merge a fost de 40. Dintre aceştia 20 pete „Ştiinţa" şi „Locomotiva“
pregătire marxist-leninistă să se „strună" cu atît mai mult cu Ultimul produs, exceptînd zgura gra ales gîndul la munca omenească chel Comenzile sînt multe, planul e mare au fost fete. Pe primul loc la din localitate. In primul meci
desfăşoare cit mai bine. cit însăşi tov. Ioan Lăncrănjan, nulată, fonta, lingourile de oţel, care tuită pentru aceste tone, constaţi că şi totuşi, se depăşeşte. Cum să nu se băieţi s-a clasat Nicolae Bul susţinut cu „Ştiinţa" scorul la
secretarul comitetului comunal face obiectul eforturilor siderurgiştilor, şase zile nu fac şase, ci opt, sau chiar depăşească cînd în fruntea echipelor bucau de la U. M. Cugir, iar la pauză a fost alb. După relua
In acest scop s-a organizat un de partid, şi-a luat ca sarcină este ţagla de oţel laminat în indife mai mult. fete Margareta Gros din Petro rea jocului, craiovenii au în
curs seral la care au fost îns conducerea acestui curs. Şi cum rent care din profilele sale. Spre a- stau oameni ca Florian Haiduc, Ghrv şani. scris un punct, iar jucătorii din
crişi toti membrii şi candidaţii era firesc, s-a stabilit ca bilu ceasta, incepînd cu comprimarea pilo La furnalele vechi, în şase zile s-au ghe Furtună, Cristos Cocnaris, Nicolae Lupeni au egalat prin Grăini-
de partid din gospodăria colec nar să se tină cîte o lecţie în ţilor de cărbune în maşinile de şar- produs peste plan 245 tone tontă. Nu Feideu... Ei nu se miră de depăşirile TPÎNT A : La această disci ceanu. Scor final 1— 1.
tivă, precum şi un număr de aşa fel încît, la termenul fixat, jare, şi sfîrşind cu foarfecă care bu- e puţin. Despre acest lucru ar putea cuprinse intre 25 şi 50 procente. S-au plină sportivă, au pariiclpat 53
întovărăşiţi fruntaşi şi ţărani ou să poată fi închis învătănnîntul. cătăţeşfe bara de oţel laminat în mă spune multe de tot oamenii lui Bildea, obişnuit. de concurenţi împărţiţi pe cate Jocul susţinut cu echipa „Lo
gospodărie individuală din acti Rău e însă că cele stabilite n-au rimi milimetric egale, se îndreaptă zi Culda, Hăşdăţeanu, Iacob, Ciobanu, gorii de greutate. La categoria comotiva" Craiova a dovedit
vul fără de partid. încadrarea fost traduse în viată. Din octom si noapte atenţia tuturor muncitorilor Bartoc... Iar de ia furnalul 5, echipele Fontă peste plan, oţel peste plan, şi 57 kg, primul s-a clasai Gior- din nou forma bună în care
celor din afara gospodăriei în brie 1957 şi pînă în urmă cu o combinatului hunedorean. prim-topitorilor Alexandru Comşa, Ghe- lingourile roşii, tot mai multe, Irec gică Marin din Hunedoara. TT se găsesc minerii. După ce la.
învătămînt a fost făcută pentru săptărnînă nu s-a ţinut nici mă prin bloc-vaiţurile laminorului. Şi aici, nărul fon Vlad din Petroşani pauză scorul a fost ca şi in pri
faptul că în sat există o singu car o lecţie. Aceasta pentru că Schimb după schimb, muncitorii orghe Bistrianu, Ludovic Csos, ar avea Ia laminoare, a fost îmbrăţişată iniţia s-a situat pe primul ioc la ca mul joc — alb — in a doua re
ră organizaţie de bază care organizaţia de bază a manifes caută să producă mai mult, mai bine, multe de povestii in legătură cu modul tiva lui Tucaciuc: opt tone laminate tegoria 62 kg., iar la categoria priză minerii au aplicat un joc
funcţionează in cadrul G.A.C. tat o totală nepăsare faţă de mai ieftin decit precedentul, spre a da în care au reuşii să-şi depăşească nor peste plan, pe schimb. Trei schimburi, 67 kg. s-a situat pe primul loc de cimp foarte legat cu şuturi
Semnificativ-este faptul că prin buna desfăşurare a învăţămîn consistenţă de metal cifrelor de plan. mele cu peste 10 procente... deci 24 tone pe zi peste plan. In şase Vasile Pricind din Im peni. numeroase pe poarta adversa
grija organizaţiei de bază, la tului de partid. Acest lucru re zile, ei, laminatorii, au laminai nu 144 rului reuşind să dispună de a-
acest cerc s-au predat şi semina iese şi din faptul că secre Şi, lună de lună, zi după zi, cifre La oţelăria Martin, acolo unde oa cît le era angajamentul, ci 416 tone. La categoriile de 73,79 şi ceştia cu un scor final de 5—/.
rizat lecţiile la zi, frecventa fiind tarul organizaţiei de bază le, de mărimea a cinci sau şase uni menii au îmbrăţişat cu toţii iniţiativa Plan depăşit, angajamente depăşite. Şi peste 79 kg. s-au situat pe pri Punctele au fost înscrise de A-
în permanentă de peste 95 la P. M. R., tov Pavel Ursu, tăţi, scad, rămănînd tot mai puţin minerului Tucaciuc de la Aninoasa, ho- foarfecă din fundul halei taie în mă mele locuri în ordine : Dumitru san şi Paraschiva.
sută. Poate fi amintit şi faptul nici nu ştie măcar cine e pro pînă la ultima tonă de cocs, fontă, tărînd să dea în plus de fiecare cuptor rimi milimetric egale, toi mai repede, Radu din Hunedoara, Nicolae
că propagandistul cercului, tov. pagandist. oţel, laminate. Prin cantităţile produ cel puţin 300 kg. oţel pe m. p. vatră tot mai multe bare de oţel. Stînea clin Alba lulia şi Martin In aceste meciuri pregătitoa
Nicolae Ignn, se străduieşte sa se peste pian, ziua, în loc de 24 ore cupior şi zi calendaristică, cifra care Schmit din Petroşani. re echipa „Minerul" Lupeni a
vină bine pregătit în faţa cursan Comitetul comunal de partid, are pentru siderurgişli 22, luna, 28 arată numărul tonelor de oţel elabo Ziua nu mai are 24 ore, luna nu prezentat următoarea formaţie :
ţilor. Datorită acestui lucru el care şi el a dovedit neglijenţă zile, anul, mai puţin de 12 luni. rate peste plan, se ridică la 886. mai are 30 zile, anul nu mai are 12 Faza regională a fosi bine or Mihaiache (Chiş), Plev, RăTilă
reuşeşte să predea lecţii cu un faţă de învăţământul de partid, lu n i: ci mai puţin... ganizată, ceea ce a făcut ca si (Cornan), Chiorete, Mihai, Fe-
conţinut bogat, legate de sarci 1-6 martie. In aceste zile cocsarii au Cuptoarele electrice mari, produc o- rezultatele să fie dintre cele m a i che, Paraschiva, Moldovan, A-
nile ce revin cursanţilor în di trebuie să ia de urgenţă măsuri. elaborat peste plan 444 tone cocs, a- ţel special (pentru rulmenţi bunăoară). A. JURCA bune. S-au evidenţiat in mod san, Unguroiu ( Groza) şi Grăi-
recţia transformării socialiste a glomeratorii au produs cu — atenţie deosebit colectivele ce au repre niceanu.
agriculturii. Pe lîngă aceasta, Trebuie mobilizaţi membrii şi Ce sis oglindit dorea de seamă şi discuţiile zentat pe tinerii din raioanele
propagandistul obişnuieşte ca la — 1632 tone aglomerat fieros mai Hunedoara şi Petroşani. I. CIORTEA şi S. BALOI
fiecare şedinţă de curs să vor candidaţii de partid să înţeleagă HUNEDOARA (de la subre- cerii socialiste pe profesii, lipsa
bească celor prezenţi şi despre mult decit planul acestor 6 zile. Cînd PO PIC E: Duminică s-a des corespondenţi
avantajele lucrării pământului în că este o datorie statutară a lor făşurat Ia Lupeni returul cali
comun, despre realizările obţi spui toate acestea şi cînd te duce mai ficării in campionatul raional Şi pe stadionul Şurianu din
nute de colectiviştii din Ighiel. să-şi ridice permanent nivelul de popice. Au participat echi Sebeş s-a desfăşurat duminică
Aceasta a făcut ca unii cursanţi, politic şi ideologic. pele colectivelor sportive „Vis- un joc pregătitor de fotbal in
cum sînt ţăranul individual Ioan coza" Lupeni şi „Minerul" Lu
Samoilă şi întovărăşitul Iromim V. P.
Costea să pună în practică cele
In clişeu: în sera parcului „Fitimon Sirbu" se lucrează acum la în dacţia noastră voluntară) „1957 activităţii bibliotecii. peni. Pentru campionatul raio tre echipele „Unirea" Alba lulia
învăţate la curs înscriindu-se şi grijirea răsadurilor de flori care vor fi plantate în curînd în parcurile ora a însemnat pentru colectivul o- nal s-a calificat echipa .,Mine şi „Şurianu" — Sebeş. In
ei în gospodăria colectivă. Vorbitorii au subliniat printre rul" care a totalizat 2155 lemne general meciul a plăcut specta
ţel ari lor hunedoreni — răsună altele slaba preocupare a comi faţă de 2102 lemne obţinute de torilor. De la început printr-o
Cauze uşor de constatat în sală cuvintele vorbitorului — tetului de secţie în ce priveşte echipa „Viscoza“. De la echipa notă de dominare, oaspeţii au
un ari plin de succese. Planul aprovizionarea cu materii şi „Minerul“ cele mai multe lemne presat 35 minute, timp in care
Pe la sfîrşitul lunii februarie materiale( Iosif Pîrvu), faptul au doborit jucătorii losij Işpal s-au văzut multe acţiuni clare
a. c., situaţia învăţămîntului de anual de producţie a fost înde că nici pînă azi vagoanele n-au şi Ştejan Clinţ, iar de la „Vts- şi şuturi la poarta gazdelor,
partid la G.A.C. „Drumul lui plinit cu 13 zile înainte de ter coza" C. Gheorghe şi D. Mol- înscriindu-se 2 goluri.
Lenin“ din Sebeş, se prezenta men, productivitatea muncii a fost luate în primire de către dovan.
cam în felul următor. La cercul crescut cu 5,69 la sută, preţul lăcătuşii de revizie, folosirea a- La începutul reprizei a doua
de studiere a Istoriei P. M. R. de cost a fost redus. De aseme celefaşi basculante, atit pentru -tr gazdele pun stăpinire ne joc
erau înscrişi 13 membri şi can nea a fost redus sub admis pro şi in timp de numai 15 minute
didaţi de partid şi o singură centul de rebut". transportul fierului şi fontei, cît Echipele de tineret de la Fi produc egalarea: 2—2. Dar în
lecţie predată. Cam atît. Cauza? şi a murdăriilor din hală (tov. latura Lupeni şi „Minerul“ Lu minutul 75 oaspeţii reiau din
In sala colţului roşu al oţe- Ciocănescu), dispariţia apara peni s-au intilnit şi ele in cadrul nou iniţiativa şi mai marchea
lă-riei combinatului hunedorean, tului de radio (tov. Voicu), unui joc amical de popice. Jo ză încă 2 goluri. Jocul a luat
are loc alegerea noului comitet faptul că încă nu s-au redeschis cul s-a disputat ia 40 de bile. sfîrşit cu scorul de 4 —2 in fa
de secţie. Succesele expuse de cursurile de calificare (Gogu 20 plin şi 20 la izolate. voarea oaspeţilor.
raportor sînt de necontestat. Josan)...
S-au trimis la odihnă 130 oţe- După o întrecere pasionantă ALEX. TATU
lari, au fost organizate „Joile Adunarea oţel arilor a luat intilnirea a fost ciştigată de re
oţelarn!ni“, schimburi de expe sfîrşit cu alegerea noului comi prezentativa filaturii, care a do
rienţă. Darea de seamă a scos tet de secţie, preşedinte fiind borit 833 lemne, faţă de mineri
în evidenţă şi lipsuri ca, nea- reales tov. Alexandru Retroviei. care au totalizat numai 794
şului Deva. cordarea atenţiei cuvenite între GH. MAR1NOVIC1 lemne. corespondent
¦etnie Maiîi îl eiiciPBi p itii!» Vijiind ca vijelia şi ca plesnetul tut şi nu vor putea cunoaşte educaţiei patriotice, misiunea Cu diferite ocazii, în cadrul
aelevilor,tineretului sl oamenilor munci de ploaie, niciodată sentimentul patriotic unor conferinţe libere, am ară
in esenţa lui 'înălţătoare, pură, educatorului nu s-a terminat in tat cum unii năimiţi şi fugiţi
Ca profesor de limba romină neşte. Şi aşa, la un moment dat, *BKBrr=rrr.-.n- Urlă cimpul şi de tropot şi de şcoală. Educatorul trebuie să peste hotare au v in ir a t vreme
voi încerca să dau o definiţie cu un sentiment nou din ce in strigăt de bătaie. deoarece se gindesc şi s-au gin- păşească in lumea satului, la îndelungată „sloganul" că socia
literară noţiunilor de patrie şi ce mai desluşit, vei rosti un timp îndelungat asupra unor dit întotdeauna numai la apă G.A.C., la biblioteca sătească, lismul înseamnă ieoădarea de
patriotism, iar mai apoi să a- cuvint n o u : cuvintul „Patrie". poezii c a : „Mircea şi Baiazid", Risipite se împrăştie a duşma rarea propriilor lor interese. Le la căminul cultural şi pretutin tot ce este naţional. Le-am a-
răt citeva din căile pe care co „Paşa Hasan", ,,0 scrisoare de nilor şireaguri, arăt că nu sînt rare cazurile deni să-şi spună răspicat cu- rătat apoi avintul pe care Ta
lectivul didactic din comuna Pe- Iar sentimentul cel nou, îm la Muselim Selo", „Sergentul", cind burghezia singură sau in vintul. luat întreaga noastră cultură
treşti le foloseşte in educarea brăcat in sunetele acestui cu- „Peneş Curcanul“ etc., asupra Şi gonind biruitoare, tot veneau alianţă cu moşierimea a trădai naţională: cintecul nostru popu
patriotică a elevilor, tineretului vint. nu ie va părăsi niciodată unor bucăţi în proză ca : „Ho a ţării steaguri. chiar interesele ţării, interesele, Spre a servi mai mult ca im lar a coborit din cotloanele
şi oamenilor muncii din comu Nici în şcoală, nici în uzină, lul" de Mihail Sadoveanu, „Uzi naţionale, cînd propriul ei in bold şi mai puţin ca metodă de munţilor, portul ţărănesc care
na noastră. nici pe cimpul de luptă, dacă na vie" de Al. Sabia, „Să nu Acea grindină-oţelită înspre teres de clasă a dictat aceasta. lucru, citez citeva din realiză a păşit in toate marile oraşe ale
ţara ţi-o va cere; îl vei simţi uiţi Darie" de Z. Stancu, asu Dunăre o mină. rile — din ultimul timp, — ţării pe scenele teatrelor naţio
Unul din scriitorii noştri, în întotdeauna şi pretutindeni, cind pra fragmentelor din „Nicoară I.e mai arăt că nu este su ale unui colectiv didactic puţin nale şi de stat, folclorul, limba,
trebat fiind ce este patria şi ca pe o apă caldă, cind ca pe Potcoavă", asupra nuvelei isto Iar in urma lor se-ntinde falnic, ficient ca cineva să nu-şi uras numeros şi anume cel al şcolii obiceiurile, legendele, tot su
patriotismul, a răspuns: „Locul o rază de soare. rice „Sobieschi şi Piăieşii" pre armia romină. că ţara, el trebuie să o iubeas elementare nr. I din comuna fletul poporului. Le-am arătat
unde ai scos primul gingurit de cum. şi asupra' altor mici.¦capo că din adincul conştiinfei sale, Petreşti: am sărbătorit împli cum se trezeşte la viaţă tot
copil, unde ai rostit pentru pri Cine nu s-a intilnit încă cu dopere ale scriitorilor noştri Odată c.u ultimul cuvint, cla deoarece un om, in care senti nirea a 50 de ani de la răs ceea ce ne este scump şi drag,
ma oară cuvîntul mamă, unde acest sentiment, s-a născut şi clasici şi contemporani. sa respiră adine parcă a fost mentul patriotic e adormit, nu coalele ţărăneşti din 1907 prin tot ceea ce au creat moşii şi
ţi-a răsunat in urechi primul a trăit zadarnic. rechemată în actualitate din este un om întreg. Chiar in expoziţia cărţii legată de aceas strămoşii, noştri de două mile
cintec de leagăn, unde ai în Socot insă că numărul mai străfundurile veacului ai XIV- străfundurile unor oameni con tă problemă, prin recitări ca : nii încoace.
văţat prima literă, unde ai des Convins că prin educarea mare sau mai mic de ore atri lea. Fiecare elev a avut impre sideraţi pierduţi pentru socie „Doina" şi „Noi vrem pămini"
cifrat prima carte, unde ai sim sentimentului patriotic am re buite unei lecţii, a rezolvat pu- sia că el însuşi a fost măria tate, a fost găsită o drojdie de de Gh. Coşbuc, precum şi o Le-am arătat că sintem min
ţit fiorul înălţător şi bucuria zolvat şi alte laturi ale educa 'in din esenţa însăşi a proble sa Mircea Voievod,-şi a luptai sentiment patriotic şi acest sen conferinţa, evocind acele zile ări că în ultimul timp, datorită
muncii, unde ai şoptit primul ţiei comuniste, în activilaiea mei. ce ne stă în faţă. Sini alte cu turcii pentru libertate şi in timent, atunci cînd se credea că măreţe şi întunecate in aceiaşi faptului că cei mai buni fii ai
„te iubesc", unde ai vărsat pri şcolară de zi cu zi am pus un elemente mai importante. Citez dependenţă. Copiii ascultă cil iotul e pierdut, l-a ajutat să poporului au fost puşi in valoa
ma lacrimă şi, dacă a fost ne deosebit accent asupra acestei unele : Am anunţat de exemplu sufletul la gură şi alte poezii. redevină om. timp. re, am obţinut răsunătoare suc
voie, ultima picătură de singe, probleme. copiilor trecerea la o lecţie nouă. Cuvintele se întipăresc în su Am pregătit un proces literar cese pe plan internaţional.
acolo este patria ta". 4m aşteptat citeva clipe să se fletul lor ca urma degetelor in Le-am arătat odată că in Le-am vorbit despre strălucite
Intrucit literatura, adresîndu- facă linişte (lesăvirşită in clasă. tr-o ceară caldă. Dar ca lucrul trecutul nu prea îndepărtat, in in legătură cu romanul istoric le succese obţinute de sportivii
La început a fost ceva ne se deopotrivă simţirii şi ghidi- Elevii, au şi început să simtă cu acesta să se intimple, profeso foarte multe din ţările din apus. „Zodia Cancerului" de M. Sado noştri la Melbourne, cu ocazia
desluşit, ca negurile din care rii, influenţează puternic sta e vorba de ceva mai important rul trebuie să creadă el însuşi Rominia era aproape necunos veanu, demascind exploatarea jocurilor olimpice, de rezulta
a pornit însăşi viata, apoi din rea sufletească a elevului, pre decit o lecţie obişnuită. Am tre cu tărie atit in trecutul cit şi cută. Le arăt cum mi-a poves din timpul orinduirii feudale. tele impunătoare obţinute in
cuvinte, din imagini, din culori, cum şi gîndirea acestuia, edu cut apoi la evocarea in culori in viitorul poporului nostru. tit cineva că un vapor de ai Cu ocazia împlinirii a 500 de campionatele de gimnastică fe
din sunete, din nădejdi, din bi cind însăşi conştiinţa lui. am vii a cadrului istoric şi. cind nostru, incercinci să intre in ani de la înscăunarea lui Şte minină, de vicioria obţinută de
ruinţe , din muncă şi din cins acordat o mare importantă o- am terminat de făcu! n-casta., Mimată astfel, literatura de tr-un port străin sub pavilion fan Voclă, am pregătit cu aju soliştii noştri, vocali la con
te, din dreptate şi din cuvintele relor de lectură literară. Aceas am cilii personal bucala ăe- iec rominesc, a trebuit să precizeze torul grupei sindicale din Sebeş cursul internaţional ce s-a ţinut
mamei, din cele .ale învăţăto tă importanţă nu a fost însă in Iară. EM-vii au ascultai cu su vine cea mai minunată armă iutii longitudinea şi '.atitudinea şi Săscior drama istorică „Se recent în Italia şi că toate a-
rului, ale cărţilor, ale partidu mod egal atribuită tuturor lec fletul Ia gură. Metalul sufletu in mina unui educator artist. ţării de unde provine, fiind stringe ţara". Am pregălit cî cestea trebuie să fie cunoscute
lui, din jertfele strămoşilor tăi, ţiilor, indiferent de caracterul lui lor e incandescent, lovit cu Modularea vocii, un gest, o ex că comandantul portului nu teva seri literare închinate lui şi să constituie pentru fiecare
ai simţit că în tine se naşte lor. ciocanul ciiuinlului işi modifică presie a ochilor, totul te pune auzise încă de numele fără Eminescu, Caragiale, Aiecsan- un nou imbold de realizări, mă
ceva, sc adaugă ceva, creşte forma. Şi cuvintele, versurile, mir-o singură clipă in serviciul noastre. dri etc. După ce am prezentat reţe. Le-am vorbit apoi despre
ceva, se înalţă, biruie, te stăpî- Am trecut mai uşor peste, o lovesc în n-est metal ca un cio patriei taie. O metodă definită, „Chiriţa in provincie', drama mindria de a fi urmaşii poporu
descriere, peste o fabulă oare can vrăjit din basme. irecisă, n-as putea indica. Me- Alte ori, Ie arăt că azi, sub tizarea „Luceafărului", sau „O lui învingător de la Rovine, Că-
care, peste o istorioară clulcea- oda eşti însuţi, tu, profe conducerea înţeleaptă a P.M.P.. noapte furtunoasă", am vorbit
rgă şi th-am oprit dimpotrivă sorul. Şi acest lucru îl subli Pominia s-a înscris in multe despre viaţa tristă a lui Emi VASILE ZDRENGHEA
niez pentru că este foarte im privinţe în fruntea multor ţări nescu sau Caragiale, spre a a-
de pe glob, că astă:1 numele ei răta muncitorilor şi ţăranilor din Profesor
portant. este preţuit şi respectat in rin- comună lipsa de atenţie a r e g i
Orele de diriginţie oferă de durile prietenilor. mului burghezo-moşieresc faţă (Confirmare în pag. 4-a)
asemenea minunate prilejuri Socotesc insă că în problema de oamenii de înaltă cultură.
pentru educarea elevilor în spi
ritul patriotismului. FiecineI de
ia aniversarea unor zile, le a-
răl cum clasele stăpînitoare
din trecutul nostru nu au pu