Page 41 - 1958-03
P. 41

Nr. 1006                                                                                                                                                                                               DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                            Pdg. 3

                                                                                                                                                                                                       m tm 1m m

Din activitatea

organizaţiilor de partid din G.Â.C.

Învăţămîntului de partid-              Uşor de constatat. Lipsă de in­                                                                                                                                                                            Faza pe regiune a spartachiadei
      atenţie cuvenită                 teres din partea organizaţiei de

   Pentru ca membrii de partid,        bază fată de această problemă                                                                                                                                                                              de Iarnă a tinerelului
candidaţii, ţăranii colectivişti       deosebit de importantă, control
fruntaşi să cunoască şi să apli­       şi îndrumare slabă din partea
ce în mod creator învăţătura
marxist-lenmistă, pe lîngă fie­        Comitetului orăşenesc de partid                                                                                                                                                                               Spartachiada 'de iarnă din                     Cei calificaji la fazele pe co­       Tot in aceeaşi zi s-a disputai
care organizaţie de bază din           Sebeş. Se impune deci ca o sar­                                                                                                                                                                            regiunea noastră a cuprins in                  lective şi raion (115 la număr)       şi o intilnire intre echipa fe­
G.A.C., au fost organizate, ca         cină primordială luarea de mă­                                                                                                                                                                             acest an un număr mult mai                     s-au întrecut duminică în cadrul      minină de popice „Minerul" Lu­
şi în alţi ani, cercuri şi cursuri     suri urgente pentru activizarea                                                                                                                                                                            mare de participanţi decit in                  fazei regionale la următoarele        peni şi echipa masculină „Con­
de învăţămînt politic. Iată oîte-      organizaţiei de bază, pentru li­                                                                                                                                                                           anii precedenţi.                               probe: şah, tenis de masă şi          structorui" Lupeni. JoclI a fost
va aspecte care oglindesc preo­        chidarea cu rămânerea în urmă                                                                                                                                                                                                                             trîntă.                               foarte disputat iar victoria a
cuparea, sau lipsa de preocupa­        a expunerilor şi convorbirilor.                                                                                                                                                                              Numai la faza pe colective au                                                      revenit echipei „Constructorul“
re, de care au dat dovadă unele                                                                                                                                                                                                                   participat la probele stabilite                   Pe discipline sportive numă­
organizaţii de bază din G.A.C.
fată de buna desfăşurare a învă-       O situaţie care nu mai                                                                                                                                                                                     prin regulamentul de organiza­ rul concurenţilor şi al primilor care a ciştigat cu un singur
tămîntului de partid.
                                                poate dăinui                                     La furnalul 6 din Combinatul siderurgic Hunedoara, urmărirea proce­                                                                              re şi desfăşurare a spartachia­                clasaţi se prezintă in felul ur­       lemn in plus. Rezultat final
    Preocupare şi simţ                                                                     sului tehnologic, datorită gradului înalt de mecanizare, se face din cabina                                                                            dei 114.000 tineri, iar la faza                mător :                               1435— 1434. ¦
        de răspundere                     In luna octombrie a anului                                                                                                                                                                              raională un număr de 1.362
                                       trecut la gospodăria agricolă                       aparatelor de măsurători. Iată-1 în clişeul nostru pe maistrul Gheorghc Cis-                                                                           participanţi. Trebuie menţionat                   Ş A H : Im această probă au                                   -k
   Biroul organizaţiei de baze         colectivă din comuna Sîntan-                        maş, controlînd funcţionarea jurnalului.                                                                                                               că din numărul total al parti­                 participat un număr de 10 bă­
P.M.R. de la G.A.C. Ighiel, ur-        drei, raionul Hunedoara, a fost                                                                                                                                                                            cipanţilor un procentaj de aproa­              ieţi şi 10 fete. Pe primele locuri        FOTBAL: In cadrul pregăti­
mînd indicaţiile Hotărîrii C.C.        organizat un cerc de politică                                                                                                                                                                              pe 50 la sută îl reprezintă fe­                s-au clasat, la băieţi, Vasile Is-     rilor pentru campionatul de fot­
al P.M.R. cu privire la îmbună­        curentă la care au fost înscrişi                                                                                                                                                                           tele.                                          mănescu din Deva şl la fete,           bal din cadrul categoriei B care
tăţirea propagandei de partid          toti membrii şi candidaţii de                                                                                                                                                                                                                             Eugenia Paul clin Gurabarza.           va începe în curînd, echipa „Mi­
şi a legării ei de practica cons­      partid din gospodăria colectivă.                    LA H U N E D O A R A                                                                                                                                                                                                                         nerul" Lupeni a susţinut zilele
trucţiei socialiste, a luat în ur­     Deschiderea învăţămîntului s-a                                                                                                                                                                                                                               TENIS DE MASA: Numărul              trecute în deplasare la Craiova
mă cu cîteva luni unele măsuri         făcut într-un cadru festiv şi se                    Ziua, anul, luna s-au scurtat                                                                                                                                                                         participanţilor la această probă       două meciuri amicale cu echi•
pentru ca în acest an munca de         părea că lucrurile vor merge                                                                                                                                                                                                                              a fost de 40. Dintre aceştia 20        pete „Ştiinţa" şi „Locomotiva“
pregătire marxist-leninistă să se      „strună" cu atît mai mult cu                           Ultimul produs, exceptînd zgura gra­                                                                     ales gîndul la munca omenească chel­       Comenzile sînt multe, planul e mare            au fost fete. Pe primul loc la         din localitate. In primul meci
desfăşoare cit mai bine.               cit însăşi tov. Ioan Lăncrănjan,                    nulată, fonta, lingourile de oţel, care                                                                     tuită pentru aceste tone, constaţi că      şi totuşi, se depăşeşte. Cum să nu se          băieţi s-a clasat Nicolae Bul­         susţinut cu „Ştiinţa" scorul la
                                       secretarul comitetului comunal                      face obiectul eforturilor siderurgiştilor,                                                                  şase zile nu fac şase, ci opt, sau chiar   depăşească cînd în fruntea echipelor           bucau de la U. M. Cugir, iar la       pauză a fost alb. După relua­
   In acest scop s-a organizat un      de partid, şi-a luat ca sarcină                     este ţagla de oţel laminat în indife­                                                                       mai mult.                                                                                 fete Margareta Gros din Petro­        rea jocului, craiovenii au în­
curs seral la care au fost îns­        conducerea acestui curs. Şi cum                     rent care din profilele sale. Spre a-                                                                                                                  stau oameni ca Florian Haiduc, Ghrv            şani.                                 scris un punct, iar jucătorii din
crişi toti membrii şi candidaţii       era firesc, s-a stabilit ca bilu­                   ceasta, incepînd cu comprimarea pilo­                                                                          La furnalele vechi, în şase zile s-au   ghe Furtună, Cristos Cocnaris, Nicolae                                                Lupeni au egalat prin Grăini-
de partid din gospodăria colec­        nar să se tină cîte o lecţie în                     ţilor de cărbune în maşinile de şar-                                                                        produs peste plan 245 tone tontă. Nu       Feideu... Ei nu se miră de depăşirile             TPÎNT A : La această disci­        ceanu. Scor final 1— 1.
tivă, precum şi un număr de            aşa fel încît, la termenul fixat,                   jare, şi sfîrşind cu foarfecă care bu-                                                                      e puţin. Despre acest lucru ar putea       cuprinse intre 25 şi 50 procente. S-au         plină sportivă, au pariiclpat 53
întovărăşiţi fruntaşi şi ţărani ou     să poată fi închis învătănnîntul.                   cătăţeşfe bara de oţel laminat în mă­                                                                       spune multe de tot oamenii lui Bildea,     obişnuit.                                      de concurenţi împărţiţi pe cate­         Jocul susţinut cu echipa „Lo­
gospodărie individuală din acti­       Rău e însă că cele stabilite n-au                   rimi milimetric egale, se îndreaptă zi                                                                      Culda, Hăşdăţeanu, Iacob, Ciobanu,                                                        gorii de greutate. La categoria       comotiva" Craiova a dovedit
vul fără de partid. încadrarea         fost traduse în viată. Din octom­                   si noapte atenţia tuturor muncitorilor                                                                      Bartoc... Iar de ia furnalul 5, echipele      Fontă peste plan, oţel peste plan, şi       57 kg, primul s-a clasai Gior-        din nou forma bună în care
celor din afara gospodăriei în         brie 1957 şi pînă în urmă cu o                      combinatului hunedorean.                                                                                    prim-topitorilor Alexandru Comşa, Ghe-     lingourile roşii, tot mai multe, Irec          gică Marin din Hunedoara. TT          se găsesc minerii. După ce la.
învătămînt a fost făcută pentru        săptărnînă nu s-a ţinut nici mă­                                                                                                                                                                           prin bloc-vaiţurile laminorului. Şi aici,      nărul fon Vlad din Petroşani          pauză scorul a fost ca şi in pri­
faptul că în sat există o singu­       car o lecţie. Aceasta pentru că                        Schimb după schimb, muncitorii                                                                           orghe Bistrianu, Ludovic Csos, ar avea     Ia laminoare, a fost îmbrăţişată iniţia­       s-a situat pe primul ioc la ca­       mul joc — alb — in a doua re­
ră organizaţie de bază care            organizaţia de bază a manifes­                      caută să producă mai mult, mai bine,                                                                        multe de povestii in legătură cu modul     tiva lui Tucaciuc: opt tone laminate           tegoria 62 kg., iar la categoria      priză minerii au aplicat un joc
funcţionează in cadrul G.A.C.          tat o totală nepăsare faţă de                       mai ieftin decit precedentul, spre a da                                                                     în care au reuşii să-şi depăşească nor­    peste plan, pe schimb. Trei schimburi,         67 kg. s-a situat pe primul loc       de cimp foarte legat cu şuturi
Semnificativ-este faptul că prin       buna desfăşurare a învăţămîn­                       consistenţă de metal cifrelor de plan.                                                                      mele cu peste 10 procente...               deci 24 tone pe zi peste plan. In şase         Vasile Pricind din Im peni.           numeroase pe poarta adversa­
grija organizaţiei de bază, la         tului de partid. Acest lucru re­                                                                                                                                                                           zile, ei, laminatorii, au laminai nu 144                                             rului reuşind să dispună de a-
acest cerc s-au predat şi semina­      iese şi din faptul că secre­                           Şi, lună de lună, zi după zi, cifre­                                                                        La oţelăria Martin, acolo unde oa­      cît le era angajamentul, ci 416 tone.             La categoriile de 73,79 şi         ceştia cu un scor final de 5—/.
rizat lecţiile la zi, frecventa fiind  tarul organizaţiei de bază                          le, de mărimea a cinci sau şase uni­                                                                        menii au îmbrăţişat cu toţii iniţiativa    Plan depăşit, angajamente depăşite. Şi         peste 79 kg. s-au situat pe pri­      Punctele au fost înscrise de A-
în permanentă de peste 95 la           P. M. R., tov Pavel Ursu,                           tăţi, scad, rămănînd tot mai puţin                                                                          minerului Tucaciuc de la Aninoasa, ho-     foarfecă din fundul halei taie în mă­          mele locuri în ordine : Dumitru       san şi Paraschiva.
sută. Poate fi amintit şi faptul       nici nu ştie măcar cine e pro­                      pînă la ultima tonă de cocs, fontă,                                                                         tărînd să dea în plus de fiecare cuptor    rimi milimetric egale, toi mai repede,         Radu din Hunedoara, Nicolae
că propagandistul cercului, tov.       pagandist.                                          oţel, laminate. Prin cantităţile produ­                                                                     cel puţin 300 kg. oţel pe m. p. vatră      tot mai multe bare de oţel.                    Stînea clin Alba lulia şi Martin         In aceste meciuri pregătitoa­
Nicolae Ignn, se străduieşte sa                                                            se peste pian, ziua, în loc de 24 ore                                                                       cupior şi zi calendaristică, cifra care                                                   Schmit din Petroşani.                 re echipa „Minerul" Lupeni a
vină bine pregătit în faţa cursan­        Comitetul comunal de partid,                     are pentru siderurgişli 22, luna, 28                                                                        arată numărul tonelor de oţel elabo­          Ziua nu mai are 24 ore, luna nu                                                   prezentat următoarea formaţie :
ţilor. Datorită acestui lucru el       care şi el a dovedit neglijenţă                     zile, anul, mai puţin de 12 luni.                                                                           rate peste plan, se ridică la 886.         mai are 30 zile, anul nu mai are 12               Faza regională a fosi bine or­     Mihaiache (Chiş), Plev, RăTilă
reuşeşte să predea lecţii cu un        faţă de învăţământul de partid,                                                                                                                                                                            lu n i: ci mai puţin...                        ganizată, ceea ce a făcut ca si       (Cornan), Chiorete, Mihai, Fe-
conţinut bogat, legate de sarci­                                                              1-6 martie. In aceste zile cocsarii au                                                                      Cuptoarele electrice mari, produc o-                                                   rezultatele să fie dintre cele m a i  che, Paraschiva, Moldovan, A-
nile ce revin cursanţilor în di­       trebuie să ia de urgenţă măsuri.                    elaborat peste plan 444 tone cocs, a-                                                                       ţel special (pentru rulmenţi bunăoară).                                         A. JURCA  bune. S-au evidenţiat in mod          san, Unguroiu ( Groza) şi Grăi-
recţia transformării socialiste a                                                          glomeratorii au produs cu — atenţie                                                                                                                                                                   deosebit colectivele ce au repre­     niceanu.
agriculturii. Pe lîngă aceasta,        Trebuie mobilizaţi membrii şi                                                                                                                                   Ce sis oglindit dorea de seamă şi discuţiile                                              zentat pe tinerii din raioanele
propagandistul obişnuieşte ca la                                                           — 1632 tone aglomerat fieros mai                                                                                                                                                                      Hunedoara şi Petroşani.                                 I. CIORTEA şi S. BALOI
fiecare şedinţă de curs să vor­        candidaţii de partid să înţeleagă                                                                                                                                 HUNEDOARA (de la subre- cerii socialiste pe profesii, lipsa
bească celor prezenţi şi despre                                                            mult decit planul acestor 6 zile. Cînd                                                                                                                                                                   PO PIC E: Duminică s-a des­                                       corespondenţi
avantajele lucrării pământului în      că este o datorie statutară a lor                                                                                                                                                                                                                         făşurat Ia Lupeni returul cali­
comun, despre realizările obţi­                                                            spui toate acestea şi cînd te duce mai                                                                                                                                                                ficării in campionatul raional           Şi pe stadionul Şurianu din
nute de colectiviştii din Ighiel.      să-şi ridice permanent nivelul                                                                                                                                                                                                                            de popice. Au participat echi­        Sebeş s-a desfăşurat duminică
Aceasta a făcut ca unii cursanţi,      politic şi ideologic.                                                                                                                                                                                                                                     pele colectivelor sportive „Vis-      un joc pregătitor de fotbal in­
cum sînt ţăranul individual Ioan                                                                                                                                                                                                                                                                 coza" Lupeni şi „Minerul" Lu­
Samoilă şi întovărăşitul Iromim                                                     V. P.
Costea să pună în practică cele
                                             In clişeu: în sera parcului „Fitimon Sirbu" se lucrează acum la în­                                                                                       dacţia noastră voluntară) „1957            activităţii bibliotecii.                       peni. Pentru campionatul raio­        tre echipele „Unirea" Alba lulia
învăţate la curs înscriindu-se şi      grijirea răsadurilor de flori care vor fi plantate în curînd în parcurile ora­                                                                                  a însemnat pentru colectivul o-                                                           nal s-a calificat echipa .,Mine­      şi „Şurianu" — Sebeş. In
ei în gospodăria colectivă.                                                                                                                                                                                                                          Vorbitorii au subliniat printre             rul" care a totalizat 2155 lemne      general meciul a plăcut specta­
                                                                                                                                                                                                       ţel ari lor hunedoreni — răsună            altele slaba preocupare a comi­                faţă de 2102 lemne obţinute de        torilor. De la început printr-o
Cauze uşor de constatat                                                                                                                                                                                în sală cuvintele vorbitorului —           tetului de secţie în ce priveşte               echipa „Viscoza“. De la echipa        notă de dominare, oaspeţii au
                                                                                                                                                                                                       un ari plin de succese. Planul             aprovizionarea cu materii şi                   „Minerul“ cele mai multe lemne        presat 35 minute, timp in care
   Pe la sfîrşitul lunii februarie                                                                                                                                                                                                                materiale( Iosif Pîrvu), faptul                au doborit jucătorii losij Işpal      s-au văzut multe acţiuni clare
a. c., situaţia învăţămîntului de                                                                                                                                                                      anual de producţie a fost înde­            că nici pînă azi vagoanele n-au                şi Ştejan Clinţ, iar de la „Vts-      şi şuturi la poarta gazdelor,
partid la G.A.C. „Drumul lui                                                                                                                                                                           plinit cu 13 zile înainte de ter­                                                         coza" C. Gheorghe şi D. Mol-          înscriindu-se 2 goluri.
Lenin“ din Sebeş, se prezenta                                                                                                                                                                          men, productivitatea muncii a              fost luate în primire de către                 dovan.
cam în felul următor. La cercul                                                                                                                                                                        crescut cu 5,69 la sută, preţul            lăcătuşii de revizie, folosirea a-                                                      La începutul reprizei a doua
de studiere a Istoriei P. M. R.                                                                                                                                                                        de cost a fost redus. De aseme­            celefaşi basculante, atit pentru                                         -tr         gazdele pun stăpinire ne joc
erau înscrişi 13 membri şi can­                                                                                                                                                                        nea a fost redus sub admis pro­                                                                                                 şi in timp de numai 15 minute
didaţi de partid şi o singură                                                                                                                                                                          centul de rebut".                          transportul fierului şi fontei, cît               Echipele de tineret de la Fi­      produc egalarea: 2—2. Dar în
lecţie predată. Cam atît. Cauza?                                                                                                                                                                                                                  şi a murdăriilor din hală (tov.                latura Lupeni şi „Minerul“ Lu­        minutul 75 oaspeţii reiau din
                                                                                                                                                                                                          In sala colţului roşu al oţe-           Ciocănescu), dispariţia apara­                 peni s-au intilnit şi ele in cadrul   nou iniţiativa şi mai marchea­
                                                                                                                                                                                                       lă-riei combinatului hunedorean,           tului de radio (tov. Voicu),                   unui joc amical de popice. Jo­        ză încă 2 goluri. Jocul a luat
                                                                                                                                                                                                       are loc alegerea noului comitet            faptul că încă nu s-au redeschis               cul s-a disputat ia 40 de bile.       sfîrşit cu scorul de 4 —2 in fa­
                                                                                                                                                                                                       de secţie. Succesele expuse de             cursurile de calificare (Gogu                  20 plin şi 20 la izolate.             voarea oaspeţilor.
                                                                                                                                                                                                       raportor sînt de necontestat.              Josan)...
                                                                                                                                                                                                       S-au trimis la odihnă 130 oţe-                                                               După o întrecere pasionantă                                      ALEX. TATU
                                                                                                                                                                                                       lari, au fost organizate „Joile              Adunarea oţel arilor a luat                  intilnirea a fost ciştigată de re­
                                                                                                                                                                                                       oţelarn!ni“, schimburi de expe­            sfîrşit cu alegerea noului comi­               prezentativa filaturii, care a do­
                                                                                                                                                                                                       rienţă. Darea de seamă a scos              tet de secţie, preşedinte fiind                borit 833 lemne, faţă de mineri
                                                                                                                                                                                                       în evidenţă şi lipsuri ca, nea-            reales tov. Alexandru Retroviei.               care au totalizat numai 794

                                       şului Deva.                                                                                                                                                     cordarea atenţiei cuvenite între­          GH. MAR1NOVIC1 lemne.                                                                corespondent

¦etnie Maiîi îl eiiciPBi p itii!»                                                                                                                                                                       Vijiind ca vijelia şi ca plesnetul         tut şi nu vor putea cunoaşte                   educaţiei patriotice, misiunea           Cu diferite ocazii, în cadrul
aelevilor,tineretului sl oamenilor munci                                                                                                                                                                                              de ploaie,   niciodată sentimentul patriotic                                                      unor conferinţe libere, am ară­
                                                                                                                                                                                                                                                   in esenţa lui 'înălţătoare, pură,             educatorului nu s-a terminat in       tat cum unii năimiţi şi fugiţi
     Ca profesor de limba romină        neşte. Şi aşa, la un moment dat,                                                                                                              *BKBrr=rrr.-.n-   Urlă cimpul şi de tropot şi de                                                           şcoală. Educatorul trebuie să         peste hotare au v in ir a t vreme
 voi încerca să dau o definiţie         cu un sentiment nou din ce in                                                                                                                                                       strigăt de bătaie.     deoarece se gindesc şi s-au gin-              păşească in lumea satului, la         îndelungată „sloganul" că socia­
literară noţiunilor de patrie şi        ce mai desluşit, vei rosti un                      timp îndelungat asupra unor                                                                                                                             dit întotdeauna numai la apă­                 G.A.C., la biblioteca sătească,       lismul înseamnă ieoădarea de
patriotism, iar mai apoi să a-          cuvint n o u : cuvintul „Patrie".                  poezii c a : „Mircea şi Baiazid",                                                                            Risipite se împrăştie a duşma­             rarea propriilor lor interese. Le             la căminul cultural şi pretutin­      tot ce este naţional. Le-am a-
răt citeva din căile pe care co­                                                           „Paşa Hasan", ,,0 scrisoare de                                                                                                     nilor şireaguri,     arăt că nu sînt rare cazurile                 deni să-şi spună răspicat cu-         rătat apoi avintul pe care Ta
 lectivul didactic din comuna Pe-          Iar sentimentul cel nou, îm ­                   la Muselim Selo", „Sergentul",                                                                                                                          cind burghezia singură sau in                 vintul.                               luat întreaga noastră cultură
treşti le foloseşte in educarea         brăcat in sunetele acestui cu-                     „Peneş Curcanul“ etc., asupra                                                                                Şi gonind biruitoare, tot veneau           alianţă cu moşierimea a trădai                                                      naţională: cintecul nostru popu­
patriotică a elevilor, tineretului     vint. nu ie va părăsi niciodată                     unor bucăţi în proză ca : „Ho­                                                                                                     a ţării steaguri.    chiar interesele ţării, interesele,              Spre a servi mai mult ca im ­      lar a coborit din cotloanele
şi oamenilor muncii din comu­           Nici în şcoală, nici în uzină,                     lul" de Mihail Sadoveanu, „Uzi­                                                                                                                         naţionale, cînd propriul ei in­               bold şi mai puţin ca metodă de        munţilor, portul ţărănesc care
na noastră.                            nici pe cimpul de luptă, dacă                       na vie" de Al. Sabia, „Să nu                                                                                 Acea grindină-oţelită înspre               teres de clasă a dictat aceasta.              lucru, citez citeva din realiză­      a păşit in toate marile oraşe ale
                                       ţara ţi-o va cere; îl vei simţi                     uiţi Darie" de Z. Stancu, asu­                                                                                                    Dunăre o mină.                                                      rile — din ultimul timp, —            ţării pe scenele teatrelor naţio­
    Unul din scriitorii noştri, în­    întotdeauna şi pretutindeni, cind                   pra fragmentelor din „Nicoară                                                                                                                              I.e mai arăt că nu este su­                ale unui colectiv didactic puţin      nale şi de stat, folclorul, limba,
trebat fiind ce este patria şi         ca pe o apă caldă, cind ca pe                       Potcoavă", asupra nuvelei isto­                                                                             Iar in urma lor se-ntinde falnic,          ficient ca cineva să nu-şi uras­               numeros şi anume cel al şcolii        obiceiurile, legendele, tot su­
patriotismul, a răspuns: „Locul        o rază de soare.                                    rice „Sobieschi şi Piăieşii" pre­                                                                                                    armia romină.     că ţara, el trebuie să o iubeas­               elementare nr. I din comuna           fletul poporului. Le-am arătat
unde ai scos primul gingurit de                                                            cum. şi asupra' altor mici.¦capo­                                                                                                                      că din adincul conştiinfei sale,               Petreşti: am sărbătorit împli­        cum se trezeşte la viaţă tot
copil, unde ai rostit pentru pri­         Cine nu s-a intilnit încă cu                     dopere ale scriitorilor noştri                                                                                 Odată c.u ultimul cuvint, cla­          deoarece un om, in care senti­                 nirea a 50 de ani de la răs­          ceea ce ne este scump şi drag,
ma oară cuvîntul mamă, unde            acest sentiment, s-a născut şi                      clasici şi contemporani.                                                                                    sa respiră adine parcă a fost              mentul patriotic e adormit, nu                 coalele ţărăneşti din 1907 prin       tot ceea ce au creat moşii şi
ţi-a răsunat in urechi primul          a trăit zadarnic.                                                                                                                                               rechemată în actualitate din               este un om întreg. Chiar in                    expoziţia cărţii legată de aceas­     strămoşii, noştri de două mile­
cintec de leagăn, unde ai în­                                                                 Socot insă că numărul mai                                                                                străfundurile veacului ai XIV-             străfundurile unor oameni con­                 tă problemă, prin recitări ca :       nii încoace.
văţat prima literă, unde ai des­            Convins că prin educarea                       mare sau mai mic de ore atri­                                                                               lea. Fiecare elev a avut impre­            sideraţi pierduţi pentru socie­                „Doina" şi „Noi vrem pămini"
cifrat prima carte, unde ai sim­       sentimentului patriotic am re­                      buite unei lecţii, a rezolvat pu-                                                                           sia că el însuşi a fost măria              tate, a fost găsită o drojdie de               de Gh. Coşbuc, precum şi o               Le-am arătat că sintem min­
ţit fiorul înălţător şi bucuria        zolvat şi alte laturi ale educa­                    'in din esenţa însăşi a proble­                                                                             sa Mircea Voievod,-şi a luptai             sentiment patriotic şi acest sen­              conferinţa, evocind acele zile        ări că în ultimul timp, datorită
muncii, unde ai şoptit primul          ţiei comuniste, în activilaiea                      mei. ce ne stă în faţă. Sini alte                                                                           cu turcii pentru libertate şi in­          timent, atunci cînd se credea că               măreţe şi întunecate in aceiaşi       faptului că cei mai buni fii ai
„te iubesc", unde ai vărsat pri­       şcolară de zi cu zi am pus un                       elemente mai importante. Citez                                                                              dependenţă. Copiii ascultă cil             iotul e pierdut, l-a ajutat să                                                       poporului au fost puşi in valoa­
ma lacrimă şi, dacă a fost ne­         deosebit accent asupra acestei                      unele : Am anunţat de exemplu                                                                               sufletul la gură şi alte poezii.           redevină om.                                   timp.                                 re, am obţinut răsunătoare suc­
voie, ultima picătură de singe,        probleme.                                           copiilor trecerea la o lecţie nouă.                                                                         Cuvintele se întipăresc în su­                                                               Am pregătit un proces literar      cese pe plan internaţional.
acolo este patria ta".                                                                     4m aşteptat citeva clipe să se                                                                              fletul lor ca urma degetelor in­              Le-am arătat odată că in                                                          Le-am vorbit despre strălucite­
                                          Intrucit literatura, adresîndu-                  facă linişte (lesăvirşită in clasă.                                                                         tr-o ceară caldă. Dar ca lucrul            trecutul nu prea îndepărtat, in                in legătură cu romanul istoric        le succese obţinute de sportivii
   La început a fost ceva ne­          se deopotrivă simţirii şi ghidi-                    Elevii, au şi început să simtă cu                                                                           acesta să se intimple, profeso­            foarte multe din ţările din apus.              „Zodia Cancerului" de M. Sado­        noştri la Melbourne, cu ocazia
desluşit, ca negurile din care         rii, influenţează puternic sta­                     e vorba de ceva mai important                                                                               rul trebuie să creadă el însuşi            Rominia era aproape necunos­                   veanu, demascind exploatarea          jocurilor olimpice, de rezulta­
a pornit însăşi viata, apoi din        rea sufletească a elevului, pre­                    decit o lecţie obişnuită. Am tre­                                                                           cu tărie atit in trecutul cit şi           cută. Le arăt cum mi-a poves­                  din timpul orinduirii feudale.        tele impunătoare obţinute in
cuvinte, din imagini, din culori,      cum şi gîndirea acestuia, edu­                      cut apoi la evocarea in culori                                                                              in viitorul poporului nostru.              tit cineva că un vapor de ai                   Cu ocazia împlinirii a 500 de         campionatele de gimnastică fe­
din sunete, din nădejdi, din bi­       cind însăşi conştiinţa lui. am                      vii a cadrului istoric şi. cind                                                                                                                        nostru, incercinci să intre in­                ani de la înscăunarea lui Şte­        minină, de vicioria obţinută de
ruinţe , din muncă şi din cins­        acordat o mare importantă o-                        am terminat de făcu! n-casta.,                                                                                 Mimată astfel, literatura de­           tr-un port străin sub pavilion                 fan Voclă, am pregătit cu aju­        soliştii noştri, vocali la con­
te, din dreptate şi din cuvintele      relor de lectură literară. Aceas­                   am cilii personal bucala ăe- iec                                                                                                                       rominesc, a trebuit să precizeze               torul grupei sindicale din Sebeş      cursul internaţional ce s-a ţinut
mamei, din cele .ale învăţăto­         tă importanţă nu a fost însă in                     Iară. EM-vii au ascultai cu su                                                                              vine cea mai minunată armă                 iutii longitudinea şi '.atitudinea             şi Săscior drama istorică „Se         recent în Italia şi că toate a-
rului, ale cărţilor, ale partidu­      mod egal atribuită tuturor lec­                     fletul Ia gură. Metalul sufletu­                                                                            in mina unui educator artist.              ţării de unde provine, fiind­                  stringe ţara". Am pregălit cî­        cestea trebuie să fie cunoscute
lui, din jertfele strămoşilor tăi,     ţiilor, indiferent de caracterul                    lui lor e incandescent, lovit cu                                                                            Modularea vocii, un gest, o ex­            că comandantul portului nu                     teva seri literare închinate lui      şi să constituie pentru fiecare
ai simţit că în tine se naşte          lor.                                                ciocanul ciiuinlului işi modifică                                                                           presie a ochilor, totul te pune            auzise încă de numele fără                     Eminescu, Caragiale, Aiecsan-         un nou imbold de realizări, mă­
ceva, sc adaugă ceva, creşte                                                               forma. Şi cuvintele, versurile,                                                                             mir-o singură clipă in serviciul           noastre.                                       dri etc. După ce am prezentat         reţe. Le-am vorbit apoi despre
ceva, se înalţă, biruie, te stăpî-        Am trecut mai uşor peste, o                      lovesc în n-est metal ca un cio                                                                             patriei taie. O metodă definită,                                                          „Chiriţa in provincie', drama­        mindria de a fi urmaşii poporu­
                                       descriere, peste o fabulă oare­                     can vrăjit din basme.                                                                                       irecisă, n-as putea indica. Me-               Alte ori, Ie arăt că azi, sub               tizarea „Luceafărului", sau „O        lui învingător de la Rovine, Că-
                                       care, peste o istorioară clulcea-                                                                                                                               oda eşti însuţi, tu, profe­                conducerea înţeleaptă a P.M.P..                noapte furtunoasă", am vorbit
                                       rgă şi th-am oprit dimpotrivă                                                                                                                                   sorul. Şi acest lucru îl subli­            Pominia s-a înscris in multe                   despre viaţa tristă a lui Emi­                               VASILE ZDRENGHEA
                                                                                                                                                                                                       niez pentru că este foarte im­             privinţe în fruntea multor ţări                nescu sau Caragiale, spre a a-
                                                                                                                                                                                                                                                  de pe glob, că astă:1 numele ei                răta muncitorilor şi ţăranilor din                                       Profesor
                                                                                                                                                                                                       portant.                                   este preţuit şi respectat in rin-              comună lipsa de atenţie a r e g i­
                                                                                                                                                                                                          Orele de diriginţie oferă de            durile prietenilor.                            mului burghezo-moşieresc faţă                   (Confirmare în pag. 4-a)

                                                                                                                                                                                                       asemenea minunate prilejuri                   Socotesc insă că în problema                de oamenii de înaltă cultură.
                                                                                                                                                                                                       pentru educarea elevilor în spi­
                                                                                                                                                                                                       ritul patriotismului. FiecineI de
                                                                                                                                                                                                       ia aniversarea unor zile, le a-
                                                                                                                                                                                                       răl cum clasele stăpînitoare

                                                                                                                                                                                                       din trecutul nostru nu au pu­
   36   37   38   39   40   41   42   43   44   45   46