Page 43 - 1958-03

? K O h â A M o m TOATk TARILE, TJNfŢl-VA i încheierea lucrărilor Conferinţei Naţionale
ORGAH AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA Şl ALSFATULUI POPULAR REGIONAL
Anul X Nr. 1007
IN VALEA JIULUI
Situaţia producţiei
cărbune după 11 zile
Continulnd şirul succeselor ; obţi­
nute luna trecută In tporirea produc-
ţiei de cărbune, minerii Văii> Jiului
au obţinut în primele 11 zile d in a-
ceast'ă- lună, noi >victorii. .¦ ¦>
In fruntea întrecerii socialiste
desfăşurată în tntî'nipinarea zilei de
1 Mai se află colectivul 1 minei
Uricani care şi-a realizat pla­
nul tn proporţie de 110$ la sută,
urmat de .colectivele minelor Petrila
şi Lonea,
Minerii din Vulcan au obţinut şi
ei rezultate 1satisfăcătoare.' Dacă ¦ se compresoarele de m are debit, electrofiltrele, regeneratoarele d ej
ţine seama că în primele 5 zile lu­
crătoare din lună, la Vulcan au fost
rnari greutăţi mai cu seamă tn trans­
portul subteran, îndeplinirea pla-
r "în proporţie de 101,1 la
Ş. .. pînă în .ziua de 12 marile, a-
rată că harnicul colectiv de aici e
hotărtt să se achite cU cinste de- sar­
cinile şi angajamentele luate în în­
trecere. '¦
Minele Aninoasa şt Lapeni au rămas
însă datoare cu 332 şi respectiv 11751 sulful, produs ca re înainte se|
tone cărbune. Pentru remedierea si­
tuaţiei, conducerile exploatărilor res­
pective, precum şi forurile competente
din cadrul. Combinatului carbonifer, vor creşterii randamentului-între-1
trebui să: ia toate măsurile ce se. im­ v giî uzine cocsoch im ice.
pun. , ''
: IN E X C U R S I E
In scopul educării oam enilor a l. poporului nostru, excursioniş- m ăr de 82 grupe sanitare.- A ces­ Cei de-ah treilea concurs al
muncii în spiritul tradiţiilor de
luptă ale poporului şi pentru cu­
noaşterea eroilor clasei munci­
toare, Comitetul organizatoric
raional A.V.S.A.P.-Brad, a or­
ganizat recent o excursie colec­
tivă în capitala ţării, cu care
prilej s-a vizitat şi muzeul
„D oftan a".
La Bucureşti, cei 65 de mun­
citori de la' minele Ţ^bea, B ar­
za şi Săcărîm b, au .Vizitat m u­
zeul „V. I. Lenin“, Muzeul de
Istorie N aturală „G rigore Anti-
pa“, Muzeul Militar etc.
Vizitatorii au arătat un inte­
res deosebit la vizitarea M uzeu­
lui de Istorie N atu rală „G rigo­
re Antipa“. La Muzeul Militar
Central, au adm irat trecutul de
luptă al m arilor com andanţi de'
oşti ca Ştefan cel M are, Mihai
Viteazu, Ioan Vodă, eroismul
ostaşilor romîni din cele mai
vechi timpuri, figurile proemi­ craţie populară,
nente revoluţionare ca Nicolae
B ălcescu, Tudor V ladim irescu şi
alţii. Aici. au făcut cunoştinţă
şi cu m ijloacele de luptă şi de
apărare folosite de-a lungul a-
nilor şi toate acestea au trezit spor, pentru a
cel mai înalt sentiment în ini­
mile muncitorilor mineri — dra­
gostea de' patrie, dîrzenia de a
lupta pentru apărarea acestor
tradiţii glorioase ale poporului
nostru.
Vizitarea muzeului „D oftana“,
unde conducători încercaţi, ai
\ ‘.Jului nostru au suferit pri­
vaţiunile teroarei sălbatice a
guvernelor burgheze, a stîrnit
în sufletele celor 65 de excursio­
nişti ura faţă de acele vremuri
G a fa p e n tru c a m p a n ia d e p r im ă v a r acînd simţămintele nobile erau
încătuşate.
După vizitarea acestor muzee,
care oglindesc trecutul glorios
Printre fruntaşii secţiei a
IlI-a m ecjh ică, de Ia Atelierele
C .F.R . din Sim eria se num ără şi
strungarul Valentin Groza. Pe
lingă faptul că-şi depăşeşte în
medie planul lunar cu 3-4 la
sută, el s-a făcut cunoscut şi
prin calitatea bună a lucrărilor
executate.
IN C L IŞ E U : tov. Valentin
Groza la locul de muncă.
a fem eilor din R. P. Rom înă
TELEGRAMA
Către Comitetul Central al Partidului
Muncitoresc Romîn şi guvernul R. P. Romîne
Joi 13 martie 1958 4 pagini 20 bani Conferinfa naţională a femeilor din R. P. Romînă, toare, în spiritul devotamentului faţă de cauza socia­
exprimînd dragostea şi recunoştinţa profundă a milioa­ lismului.
nelor de femei din ţara noastră pentru viaţa liberă Femeile din patria noastră ştiu că nici o altă orîn-
La Hunedoara se produce pe care o trăiesc azi, trimite Comitetului Central al
Partidului Muncitoresc Romîn şl guvernului R. P. Ro- dulre nu creează asemenea condiţii pentru creşterea
mîne un fierbinte salut. şi educarea copiilor ca cele create de orinduirea so­
cialistă, pe care o construim noi astăzi.
miifi s u l f - .* Femeile din patria noastră ştiu că numai lupta revo­
luţionară a poporului condus de partidul clasei mun­ Conferinţa asigură partidul şi guvernul că mamele
î* citoare le-a asigurat egalitatea deplină în drepturi in din patria noastră îşi vor îndeplini cu cinste nobila
societate şi în familie. lor misiune de educatoare ale tinerei generaţii, de a
Lunî seara, 10 m artie a. e., a intrat în funcţiune la secto- face din copiii lor constructori de nădejde al socialis­
Ele preţuiesc atenţia şi grija pe care partidul o a- mului, apărători neînfricaţi al cuceririlor revoluţionare
ml chim ic al Uzinei cocsochim ice din Combinatul siderurgic | cordă neîncetat creării condiţiilor pentru afirmarea ca­ ale poporului muncitor.
pacităţii şi aptitudinilor ior în toate domeniile de Ac­
Hunedoara, secţia de epurare a hidrogenului sulfurat din gazul [ tivitate. Femeile, mamele, care văd cu nelinişte şi indignare
că cercurile imperialiste agresive ameninţă liniştea că­
3e cocs (secţia de destolfurare). Spiritul de răspundere cu care delegatele au dezbă­ minelor şi viaţa copiilor sînt ţiotărîte să-şi sporească e-
tut problemele cu privire la activitatea şi sarcinile torturile in lupta pentru apărarea cauzei păcii, să spri­
| Din prima zi de funcţionare, secţia a livrat unităţilor con- mişcării de femei, propunerile şi angajamentele luate au jine mai actfv politica consecventă de pace a statului
| sum atoare 3e gaz de cocs din com binat, un gaz fără hidro- dovedit că femeile din patria noastră sînt hotărîte să nostru. Ele vor întări prietenia şl solidaritatea cu fe­
urmeze cu însufleţire politica partidului şi a guvernu­ meile din întreaga lume pentru a aduce un mai mare
| gen sulfurat, ceea ce asigură folosirea acestuia în condiţii lui, să participe tot mai activ Ia înfăptuirea programu­ aport ia dezvoltarea mişcării mondiale a femeilor, fac­
lui trasat de cel de-al doilea Congres al P.M.R. tor activ in lupta popoarelor pentru pace şi progres.
t optime,
ţ Noua secţie e dotată cu ap arataj modern im portat din i| Conferinţa asigură partidul şi guvernul că Consiliul In numele muncitoarelor, ţărancelor, intelectualelor şl
Naţional, comitetele şi comisiile de femei vor mobiliza gospodinelor, Conferinţa asigură Comitetul Central al
Uniunea Sovietică. Printre instalaţiile principale se numără | cele mai largi mase ale femeilor pentru continua dez­ partidului şi guvernul R. P. Romîne că ele vor munci
voltare a Industriei şi agriculturii, pentru avîntul ştiin­ fără preget pentru înfăptuirea socialismului in patria
ţei, literaturii şi artei, pentru înflorirea oraşelor şi sa­ noastră, pentru victoria cauzei păcii în lume.
telor.
soluţii, preîncălzitoarele şi altele. Controlul procesului tehnolo-î Trăiască Partidul Muncitoresc Romîn, forţa conducă­
Consiliul Naţional, comitetele şi comisiile de femei toare în patria noastră!
gic şi al funcţionării agregatelor se face autom at, prin aparate ţ vor desfăşura în rîndul femeilor o intensă rnuncă cul-
tural-educativă, în spiritul dragostei faţă dc patrie, al Trăiască scumpa noastră patrie, Republica Populară
ANA ŞERB AN frăţiei intre poporul romin şi naţionalităţile conlocui- Romînă I
de m ăsurători şl control, * i responsabila comisiei de fe­
mei in Comitetul de întreprin­
In vederea bunei deserviri a secţiei, încă de la începutul | dere al Atelierelor G. F. R.
Simeria, e in acelaşi timp u-
funcţionării ei, paralel cu m ontarea utilajelor,:au fost p regătiţiţ na 'dintre cele mai bune mun­
citoare din cadrul secţiei me­
prin şcolarizare muncitorii şi tehnicienii care în prezent d e-ţ
canică.
servesc secţia. . i r . ¦ . •: '} CONFERINŢA NAŢIONALA A FEMEILOR DIN R. P. ROM1NA.
Prin darea în funcţiune a acestei secţii,' la. noi în ţară se j CHEMAREA
va produce pentru prima dată ,
im porta. Concom itent cu ,.a-.j Pregătiri pentru concursul CMterlntd Naţionale a femeilor
ceasta s-au creat premisele^ grupelor sanitare către femeile din Rcputrtica Populară Domină
' * • Form aţiunile- de bază, ale or­ nătăţirea condiţiilor igienico-sa-
gan izaţiei .de, C ruce roşie, sînt nitare la locul de m uncă, cit şi
gj apele1 san itare organ izate în în oraşele şi satele regiunii noas­ {.inferinţa Naţională a Femeilor din tru tratative, într-un cuvînt — pentru din Republica Populară Romînă cu a-
Republica Populară Romînă, întrunită
-întreprinderi,.; instituţii, cartiere tre,: depinde în m are m ăsură la Bucureşti în zilele de .8-9-10 martie pace. vînt, cu multă sete de a contribui la
etc.- Pînă în prezent în regiunea şi de activitatea grupelor sani­ î 958, a dezbătut problemele mişcării
: noastră s-au organizat un. nu­ tare. femeilor şi participarea lor ia rezol­ înţeleptele propuneri pentru pace şi apărarea celui mai mare bun al ome­
varea treburilor obşteşti, contribuţia
femeilor la marea operă pe care între­ dezarmare ale guvernului Uniunii So­ nirii : pacea popoarelor.
gul popor o desfăşoară, sub conduce­
rea Partidului Muncitoresc Romîn, vietice şi ale celorlalte ţări socialiste, Noi, femeile acestei ţări, mame, so­
pentru construirea socialismului şl a-
tij aU vizitat m arile con strucţii1 tea îşi 'desfăşoară^ activitatea părarea păcii. susţinute cu căldură de popoarele în­ ţii, surori, fiice, sînge din sîngele po­
ridicate în regimul , democrat- sub îndrumarea permanentă a grupelor sanitare din anul tre­ Instaurarea puterii muncitorilor şi tregii lumi, de toate statele cărora le porului romîn şi al naţionalităţilor con­
popular, cum sînt Combinatul ^cadrelor medico-sanitare'. Imbu-- cut a scos în evidenţă p regăti­ ţăranilor a pus capăt pentru totdea­
rea temeinică a acestor grupe, una în ţara noastră, stării d e . inegali­ este scumpă cauza păcii, deschid largi locuitoare din Romînia, înscriem la
i p- cît şi activitatea lor practică ce tate şi umilinţă în care era ţinută
o desfăşoară la locurile de mun- femeia în. trecut, a statornicit deplina perspective pentru scăderea încordă­ începutul programului nostru intensi­
Poligrafic „Casa c aA. egalitate în drepturi a femeii consfin­
Soînteii", stadio­ ţind acest lucru în Constituţia ţării. In rii internaţionale. Ele ne dau încrede­ ficarea luptei pentru pace şi ne unim
nul „23 August”, In cursul acestui an va a- dezbaterile conferinţei a ieşit cu deo­
uzinele „23 Au­ vea loc un nou concurs. El se sebită putere în evidenţă rolul pe care rea că forjele păcii vor impune să se cu entuziasm străduinţele pentru acest
gust”, * rafinăria va desfăşura între 15 martie femeile îl au în viaţa obştească şi de
de petrol Cîmpi- şi 15 aprilie. La acest concurs stat, forţa pe care ele o reprezintă în rezolve problemele internaţionale la ţel înalt. Nu vom pregeta, nu vom
na şi multe..,gţ-, vor participa numai grupele sa­ lupta pentru construirea unei vieţi noi,
tete.- ¦ socialiste, pentru înflorirea economică masa tratativelor, pe cale paşnică. Noi, cunoaşte răgaz şi nu vom cruţa pute­
nitare din. sectorul socialist al şi culturală a ţării. Prin hotărîrile
întorşi la locul agriculturii. In acest scop. echi­ sale, Conferinţa a schiţat tabloul pro­ mamele, soţiile, fiicele, surorile, noi, rile noaştre pe drumul acesta. Vom
de muncă, mi­ pierii acestor grupe' se pregă­ gramului de muncă la care ne chea­
nerii povestesc tesc cu mult simţ de răspunde­ mă datoria noastră de cetăţene libere cele care luptăm şi construim, păs­ desfăşura o neobosită şl susţinută
tovarăşilor lor, re. De asemenea, personalul me- ale statului democrat-popular, de a
cu entuziasm participa intens şi cît mai activ la trăm în inimi flacăra vie a nădejdii că muncă de educare, de informare şi de
despre trecutul dico-sanitar din comune şi o ra­ rezolvarea problemelor mari care stau
de luptă al po­ şe, depune tot interesul pentru in faţa patriei noastre. statele şi guvernele vor împlini dorin­ mobilizare a femeilor în lupta împo­
porului . nostru, pregătirea temeinică, atît teore­
despre: realizările tică cît şi practică, a grupelor 1. Dezbătînd problema cea mai ar­ ţa profundă de pace a omenirii, că triva războiului ’ nu vom uita nici
măreţe înfăptui­ zătoare care stă astăzi în faţa popoare-
te în anii regi­ 1 problema păcii, Conferinţa Naţio­ vor porni pe calea tratativelor paşni­ un cămin fn activizarea tuturor feme­
mului de demo­ nală exprimă voinţa milioanelor de
femei din Romînia de a lupta pentru ce, că vor interzice toate armele de ilor pentru nobila şi sublima cauză a
pace şi colaborare între toate statele,
indiferent de regimul lor politic şi distrugere în masă, toate armele nuc­ păcii.
social.
leare, că vor înceta producţia acestora,, Vom spori eficacitatea luptei noastre
Vedem prea bine, şi cine oare nu le vor scoate din armamentele state­ prin legăturile noastre cu celelalte
vede, că cercurile imperialiste agresi­ lor şi vor distruge stocurile existente, mişcări şi organizaţii de femei în
ve nu se împacă cu dorinţa de pace
a popoarelor, cu slăbirea încordării in­ că vor asigura pe deplin convieţuirea cadrul Federaţiei Democrate interna­
ternaţionale. Imperialiştii întreţin at­
mosfera războinică in lume şi, pe faţă paşnică a ţărilor cu sisteme sociale ţionale a Femeilor. Această sarcină
ori pe ascuns, urzesc un război îngro­
zitor, un război care să nimicească diferite; astfel mijloacele uriaşe chel­ stă Ia temelia programului intocinlt do
popoare şi să distrugă ţări întregi. Ei
caută să pună piciorul pretutindeni tuite acum pe înarmări să poată fi fo­ Conferinţa Naţională a Femeilor din
unde pot să-şi instaleze, în jurul ţă­
rilor socialiste baze militare de unde losite de popoare pentru ridicarea ni­ Republica Populară Romînă şi ea este
să pustiască pămîntul şi viaţa cu ar­
sanitare ce vor participa la con­ mele lor nucleare, cu bombele bleste­ velului lor de trai şi cultură, pentru, întruchiparea năzuinţelor exprimate cu
mate, primejduind şi oamenii de azi
pe care le-au vi­ curs. şi pe cei care vor veni după noi. Ei şcoli şi spitale, închinind totul numai tărie şi hotărîre de milioane do femei
zitat, şi despre Demn de rem arcat este fap­ înarmează Germania Occidentală, aţî-
multe altele, mun­ fînd pe revanşarzii hitlerişti la un nou şi numai binelui omenirii. din ţara noastră.
cind cu mai mult tul că în cadrul raioanelor Brad, război mondial. El caută necontenit să
Sebeş, H aţeg şi Alba s-au luat se amestece în treburile altor state, Milioane de femei din ţara noastră Apărăm şi iubim pacea cum îşi iu­
mai ales ale ţărilor socialiste, cheltu­
ind sume de bani uriaşe cu propa­ consideră că este datoria Organiza­ beşte şi-şi apără mama copilul. Noi
ganda, cu spionajul, cu provocările In
aceste ţări. Pentru ei, in afară de cîş- ţiei Naţiunilor Unite să interzică ex­ ştim că războiul modern Înseamnă nu
tigurî băneşti pe orice cale şi cu orice
din timp toate m ăsurile pentru preţ, nimic nu este sfînt, nici dreptul perimentarea şi folosirea cumplitelor numai prăpăd şi pieire pentru cei ce
Ia viaţă al popoarelor, nici liniştea
contribui şi ei la buna pregătire a grupelor sani­ şi sănătatea copiilor, nici lupta ome­ arme nucleare; împreună cu toţi oa­ luptă, ci primejdie de moarte pentru
tare de pe lingă circum scripţii­ nirii pentru trai fericit, pentru pro­
continuarea con­ le sanitare din mediul rural. Un gres ştiinţific şî social, pentru pace menii din lume, femeile din ţara noas­ viitorul copiilor noştri, pentru sănătatea
sprijin preţios în această direc­ pe întreg pămîntul.
strucţiilor măreţe Candidatul de partid Petru Besoi . lucrează ţie l-au acordat medicii şefi ai tră cer să se pună capăt războiului lor, pentru creşterea lor, pentru învăţă-
ce se ridică :la raioanelor, In faţa acestor serioase ameninţări
tot pasul în pa­ ca tricoter la secţia Kolton II a fabricii „Se- ale cercurilor imperialiste agresive, rece şi să înceteze propaganda război­ tura lor. Dacă ieri, în regimul asupririi
tria noastră. * PROFIRA MULEŞltJ care provoacă pe drept cuvînt neliniş­
beşul“ din Sebeş. Destoinic, priceput în mese- tea şl mânia popoarelor, se ridică, im­ nică ; cer să militeze pentru desfiin­ burgheze şi moşiereşti, uram războiul
După corespondenţa i corespondent punătoare, forţa fără seamăn de mare
se rie,.el îşi depăşeşte în medie norma cu 10- a popoarelor hotărîte să apere şi să ţarea pactelor militare şi a bazelor mi­ şi iubeam cu înfocare pacea laolaltă
întărească pacea lumii. Nlcicînd in
12 la sută. . . istoria lumii nu s-au înmănunchiat litare pe teritorii străine, cer ca în cu toate femeile lumii, astăzi, conşti-
puteri sociale atît de uriaşe, populaţii
Clişeul noasfru îl, înfăţişază pe acest tovarăş alît de active şi hotărîte* sute şi sute locul acestui fel de relaţii să dom­ ente de răspunderea pe care o avem
de milioane de oameni de pe toată
la locul său de muncă. faţa pămînlului, ea astăzi în marea nească în întregime convieţuirea paş­ pentru apărarea ţării noastre socialis­
mişcare de apărare a păcii. Popoarele
tov. P. GROZA se pronunţă răspicat împotriva înar­ nică între state cu orlnduiri sociale te, a vieţii şi viitorului fericit al nos­
i Rib V { mărilor, pentru convieţuire paşnică, pen­
deosebite.
tru şi al copiilor noştri, urîm războiul
Conferinţa Naţională a Femeilor din mai mult decît oricînd şi sîntem ho­
Republica Populară Romînă, în nume­ tărîte să apărăm pacea din toate pu­
le tuturor femeilor din ţară, trimite terile.
din inimă un salut fierbinte surorilor 2. In timpul capitaliştilor şi moşieri,
La ¦'gospodăria agricolă colectivă 'rriîriţări să avem garanţia urnii lucru, suprafaţă vechii livezi cu încă 3,40 ha şi prietenelor noastre, femeilor din U- lor cînd asupra întregului popor mun­
„Ogor ,nou" din Simeria veche l-am ban. Dar asia nu e toiul. Vrei să vezi
găsit numai pe contabil. Nici pre­ şi altceva 2. Acum. colectiviştii curăţau gropile să­ niunea Sovietică, din China, din cele­ citor apăsa jugul exploatării şi asu­
şedinte, nici brigadier, nici şef de
fermă. E rau¦ plecaţi toţi / unul spre !n b iro u l g o s p o d ă rie i pate din toamnă, curăţau cuiburile de lalte ţări socialiste. Unitatea de ne­ pririi deosebit de grea a fost viaţa
. livada de pomi, altul înspre lotul vii­
toarei grădini de zarzavaturi, al trei­ Am trecut de aci în biroul gospodă­ omizi şi fructele uscate rămase din clintit a popoarelor noastre, prietenia femeii muncitoare la oraşe şi sate.
lea la . iîrg. N-am avut ce face, aşa riei. Tov. Nemeş, contabilul a începută
că, orlnd.nevrînd, a trebuit să stau răsfoi hîrtiile: — Uite, un contract lor puternică, se înalţă ca un zăgaz de Femeile erau lipsite de drepturi po­
încheiat cu S.M.T. Orăştie. Ne vor
*9 \ face arături de primăvară pe 60 ha. pomi, adunau cioturile 'de lemne şi nebiruit în calea războiului. Solidari­ litice şi de egalitate în viaţa socială
teren. Ş i alte lucrări vor fi făcute cu
de vorbă cu contabilul. maşinile S.M.T. Avem asigurată şi să. crengi uscate, - r 1 tatea femeilor din ţările socialiste, a şi economică. în fabrică, femeile aveau
m înţa de trifoi pentru 25 ha. Am în­
Vroiam să aflu cîie ceva despre pre­ cheiat convenţia cu „Agrosetn" Alba „Mamă, mamă ce mai vinars o să femeilor din toate celelalte ţări ale condiţii de muncă neomeneşti, lucrau
gătirea campaniei de primăvară, pre­ Ialiă. Săminţa am primit-o. -E curată
cum şi alte noutăţi din gospodăria pregătită 'gata, doar s-o tnsămtnfăm. iasă din soiul ă sla :de ¦Gras romînesc lumii, opunîndu-se politicii cercurilor 10-12 ore pe zi, fără. să Ie fie asigu­
colectivă. Pentru acest lucru tov. Ne­
meş, contabilul gospodăriei, m-a poftii 'Alte hirtti. Contracte. Procese ver­ ori din Renclodul verde". _ . agresive imperialiste contribuie la în­ rate nici cele mai elementare condiţii
la faţa locului. bale. 160 kg. lină, 10.000 kg. porumb,
5.000 kg. 'gnu contractate spre vin- Contabilul zîmbea. 'Am plecai mai chegarea şi Ia întărirea frontului de igienă, de protecţie a muncii şi de
zare cu statal. rAa cumpănit colecti­ mondial al forţelor păcii. ocrotire a mamei’ şi copilului; sala-
viştii şi două perechi de boi 'peniţa departe.' In dreptul unor răsadniţe ne­ riul lor, la muncă egală era mai mic
îngrăşat. Şi acestea vor .fi predate sta- In această parte a Europei cu stră­
¦tutui. am oprit. Aci erau răsărite răsadurile:
„!Âm plecat îm i "departe. varză timpurie, roşii,- ardei. In altă vechi aşezări culturale şi cu popoare decit ai bărbaţilor. Din cauza mizeri­
a căror istorie s-a împletit în cursul ei şi a lipsei de asistenţă medicală
In grădina de pom i, parte paturile calde aşteaptă semin­ veacurilor noi vom face tot ceea ce mureau 18 prunci la fiecare 100 de
ne stă in putere pentru asigurarea pă­ copii pînă la un a n ; ne sînt încă vii
la ră s a d n ije , • ţele să scoală capul la iveală. '180
şi în curte m. p. răsadniţe amenajate.
Cîţiva colectivişti cintaa în livada Curtea 'gospodăriei colective es.te mai cii in Balcani. Sprijinim din toată ini­ în amintire vremurile cînd muncitoa­
de pomi. 0 livadă, pe care de-ai vrea ma propunerile cunoscute ale guver­ rele trudeau pînă în ziua naşterii, Iar
In f r-o s a I ă 3Le străbaţi de-a lin g ă i şl d6-d tuful curată decit toate curţile pe care te.
Uţ<3f, t r 0 p j vrem i m ultă. ’A fost mărită
am văzut pînă aciith. In spalele graf- nului romîn pentru prietenie şi pace tărăncile năşteau în arşiţa cîmpultii
0 sală mare, luminoasă, în care plu­ 'durilor nici pic de bălegar în ’plit- şi sîntem convinse că nu va rămîne ia umbra căruţei.
teşte miros de Jorinalină. Pe nişte formă. Tot a fost transportai 'a clmp. fără răsunet chemarea noastră în ini­ Cea mai mare parte din imensul
poliţe sînt ¦înşiraţi tuberculi de.' car­ 60 i'ie ionb de bălegar au fost aşezate mile femeilor din nici o ţară balcani­ număr de analfabeţi provenea din
că. rîndurile femeilor. Putea fi pe atunc.
tofi. Au început să U iasă mugurii. lă capătul telurilor de păniîrit. Sub vorba de femei deputate, de magistra.
Ameninţările războiului trebuie să ia te, de participare a femeii Ia condu­
'Alţi cartofi dini puşi în lădife late şoproane, 10 căruţe, semănătoarea de sfîrşit! Mişcarea femeilor din Romî­ cerea treburilor obşteşti ? Putea fi oan
nia, încadrată în puternica organizaţie
de 40-50 cm. şl lungi de .60 cm. Pen­ 'gria, semănători manuale pentru po­
tru an moment ăi impresia că i t . gă­ rumb şi alte unelte agricole, stau re­
seşti la e expoziţie. Gpntabiltil piă lă- parate. ' de peste 200 milioane de femei a Fe- * pe atunci vorba de creşe, cămine, d(
m a/eştel •' • N-am avat îie să-t mai 'întreb pe deraţiel Democrate Internaţionale a alocaţii de stat, concedii şi condiţi
Sirii ¦cartofii puşi lă iăroBizat.- Nu-’i contabilul "gospodăriei. ’M-âm •eorioins Femeilor, îşi va însuti eforturile şi-şi sanitare omeneşti pentru naştere i
cantitate mare. Doar...2.000 kg. N i
sînt necesari pentru - Insămînţat. Anul 'singur'că "gospodăria agricolă colectivă va înteţi lupta, pentru a-şi aduce con­ Răspunsul îl cunoaşte prea bine oriei
acesta suprafaţa ce urmează s-o în- „Ogor nou" "din Simeria Veche, raio­ tribuţia sa la asigurarea păcii în lu­ ne a apucat acele vremuri înlun'ecafe
săminţâm a crescut faţă de anal tre­ nal Hunedoara, elite "gata pentru a me. Cel de-al IV-lea Congres al Fe­ Aigastă tristă stare de lucruri a fos
cut.. A m avut grijă din Hmp să asi­
porni¦bătălia "din campania de primă­ deraţiei Democrate internaţionale a curmată pentru totdeauna de către pu
gurăm la r o o iw f y astfel ea la insă-
vară. . ¦ Femeilor care va avea foc în curînd,
rt: cazan este întînipinat de mişcarea femeilor '(Continuare In pag. 3 - a )