Page 44 - 1958-03
P. 44
M•. I \
Pag. 2 "DRVMUB ’Sovr'ALÎSmrLUi Nr. 1C07
*sSaBm*ă&âusssa*ăaB3!b — da
Acţiunea de contractare O IN G EN IO ASA M ETO D A Eroi ai clasei muncitoare
a proceselor agricole iretMiie DE „ED U C AR E" A VO IN ŢEI Nicolae
prifliâ ce A /V ^A /V V W W N A ^vV W W v^A V Azi, 13 martie a.c. se împlinesc 15 dului, la operaţiunile ofensive ale tru
ani de cînd a fost asasinat de hitle- pelor republicane de la Brunetă, Sa-
Problema contractărilor de cereale Comitetele executive ale sfaturilor Clnd, tri urmă cu ctţlva ani s.'a Upsişle tri vreo ’săpiăMHă ftţSfiti, ne flfir& erdăţti 'cinematografică în ori rişti erou] clasei muncitoare, Nico- ragosa, Pernei, ca şi la acelea de pe
constituie în momentul de faţă o sar populare din Sîntandrel, Băcia, Rapol- zvonit că vor să aducă cinematograf k a Cristea, Fiul muncitorului din port, fluviul Ebru. Datorită curajului, şi per
cină de căpetenie a cooperativelor de tu Mare şi Cristur, motivînd că sînt la V inf şi o să radiofice comuna, u- mulţumirea e generală. care 'duminică, este . rugat a lua din Iyanoiu Gristea, Nicolae Cristea s-a severenţei sale, ajunge din soldat, că
consum, a sfaturilor populare, I. S. supraaglomerate de sarcini, au neglijat nit oinţerd aa zlmbtt îngăduitor la născut în a'nul 1906 într-o casă sără pitan de artilerie, comandant al ba
„Recolta" şi a celorlalţi factori che complect problema contractărilor. Ele adresa . sfatului¦ popular: „Visează, Lumea e dornică "dă cultură, Re timp.7 măsuri de preved¦“ere. La cine- . căcioasă de la periferia oraşului Ga- teriei „Tudor Vladimirescu", ovidenţiin-
maţi ca prin munca lor să contribuie nu au mobilizat producătorii agricoli săracii şl nu-l a bună". O am enii' na voluţia socială a determinat 'o tot maiograful din V inf omul prudent. } laţi. Din câuza greutăţilor, abia la 11 du-se prin' fapte vitejeşti mai - ales
Ja asigurarea fondului centralizat al pentru a contracta surplusul de cere puteau să conceapă că deasupra ca ani a început, să înveţe carte, dar în luptele pentru forţarea fluviului
statului. ale, mulţumindu-se să spună că la atît de hotărUă revoluţie spirituală. merge cu vată tn urechi fiindcă a . ou’ ajutorul tatălui său, a reuşit să Ebru.
¦ Sistemul contractărilor şl achiziţiilor cooperativă există un responsabil şi pului lor, la „podul mincinoşilor'', desluşească adevărul încă mai înainte
a pus în faţa cooperativelor de consum acesta trebuie să îndeplinească toate unde tşl petreceau de obicei dumini Taifasul 'din şanţ ori cheful d i n . cir tunel clnd sonorul „funcţionează", < din cartea vieţii şi din luptele mun Duipa terminarea războiului din Spa
o răspundere mare în ce priveşte des sarcinile. Semnificativ este aspectul cile, o să le cinte difuzorul şi din citorilor. • - nia, se 'refugiază în Franţa împreu
făşurarea muncii de lămurire în rîn- din comuna Băcia, unde comitetul e- dărlmăturile fostului conac boieresc ciumă aa cedat locul sălii de lec spectatorul este scăldat Intr-un hu nă cu alţi voluntari din brigăzile in
dul producătorilor agricoli, pentru ca xecutiv al sfatului popular deşi cunoaş al lui Glik o să răsară o sală de Terminînd şcoala de meserii din Ga ternaţionale şi este internat în lagă
aceştia să valorifice surplusul de pro te că între membrii consiliului sătesc cinematograf spaţioasă şi conforta tură, cinematografului şl radioului. ruit de 3 pînă la 4 ceasuri. Zic 3— 4 laţi, în 1926 Nicolae Cristea se anga rele pregătite de guvernul social-de-
duse prin cooperative, înlesnind ast al cooperativei, există unele neînţele bilă. jează ca lucrător ti
fel problema schimbului dintre oraş şi geri, nu a acordat nici o atenţie lichi Pentru ţăranii de azi şi muncitorii. (şi na 'două cum ar. fi normal să nichigiu la un şan mocraţilor de dreap
sat. dării acestora şi nu a luat nici o mă S-au scu rs¦de atunci doar clfiva tier naval, unde ta. încercările vo
sură pentru rezolvarea pozitivă a pro ani şl muncitorii care călătoresc zil zilelor noastre, lumea satelor lor e dureze m film ), deoarece, datorită simte din plin ex luntarilor romîni de
Experienţa anului trecut lt ne dove blemei contractărilor. Ca urmare, la co nic la Cugir ori Simeria nu se mal ploatarea la care c- a se întoarce în
deşte că în cooperativele unde.munca operativa din Băcia, în răstimp de două scoală pe cintatul cocoşului ori zor prea mică şi cercul limitat al prep. nepriceperii pleiadei de...„operatori", rau supuşi munci-, patrie, au rămas fă
în direcţia contractărilor a fost bine luni şi jumătate au fost achiziţionate năitul unui deşteptător... citeodată torii tineri. In orele ră rezultat. După
organizată, rezultatele au fost bune. doar .70 de oua. înşelător, ci în acordurile melodiilor cupărilor profesionale şi cotidiene e pauzele necesare UmădirU filmelor, sale libere a mo ocuparea Parisului
bilizat în jurul său de hoardele hitle-
Mergînd pe linia lămuririi maselor Aminteam mai sus că la unele fill- auzite la difuzoare şi lăsate de cu prea .strimt, nu-l satisface. El vreau rupte 'din pricina tor, durează mal mai mulţi, munci riste, Nicolae Gris
de producători agricoli, pentru ca a- aje exjsţg dezinteres înproblema con- seară înadins deschise. In clipele tori tineri, lămurin-, tea este mutat
ceştia să vîndă statuUTi ^diferitele pro- trădărilor. Lucrulacesta se poate In libere ei se desfată asculiuid muzică, ştiţi de peste mări şi ţări, din lumea mult d ed t rularea însăşi a filmului, ţ du-i în legătură cu din lagărul de la
duse pe bază de contract şi In anul teatru ori buletine de ştiri, ptndesc cauzele mizeriei pe Gurs la cel din Ver-
acesta cooperativele de consum au tîlnl la Peştlşul Mic, Tîmpa, Rapoltu nerăbdători emisiuni ca „Cine ştie, largă, din toate sectoarele, 'de activi Parcă-l făcut f Chiar clnd aparatul care o îndurau net. Pe'drum însă,
sarcina importantă de a atrage cît Mare, unde "nici măcar n-au fost for muncitorii în între împreună cu alţi 17
mai mulţi consumatori pentru a con mate echipele de agitatori dintre clştigă", „Drumeţii veseli", „De tate. Ş i societatea cea nouă le satis . „ar merge", stă operatorul şi or- ' \ prinderi şi rostul tovarăşi,, sare din
tracta cît mai multe cereale. membrii cooperativei care să desfă toate pentru toţi", şi-şi însemnează organizării tinere tren şi se îna-'
şoare muncă de lămurire în rindurile cu grijă, spre a le traduce î n . fapt, face aceste dorinţe. ’donă cu glas tare „pauză", avînd < tului alături de poiază la Paris,
Avînd în vedere sarcina de con producătorilor agricoli, pentru a con sfaturile transmise la Ju rn a lu l sate muncitorii vîrstnici. unde ia parte la
tractări şi achiziţii de cereale, con tracta cereale. lor". Cultura şi lumina au pătruns Şi, totuşi.,. poftă să fumeze o flgare. luptele de partizani, organizate de
ducerea cooperativei „Furnica" Simeria, şi pe calea undelor, p în ă .în cea mai In timpul stagiului militar, repar Partidul Comunist Francez împotriva
în a cărei rază de activitate intră fili Şi D.R.C.C. lila are partea sa de îndepărtată casă. Şi totuşi există an Jotaşi". Conş N-am vrea să păcătuim, dar so tizat fiind la Pirotehnia Armatei, a hitleriştilor cotropitori. Experienţa do-
alele Băcia, Simeria-Veche, Sîntuhalnî, contribuţie la starea de lucruri întîl- învăţat mînuirea explozivelor. Acest bîndită în lupta din ilegalitate din
Cristur, Peştişu Mic,, Rapoltu Mare, nită la cooperativa „Furnica". U.R.C.C. Iar dacă, din întimplare, veţi po. tienţi de tăria ca care se impune a- cotim că intenţia — lăudabilă în fapt l-a folosit, mai tîrziu împotriva ţară, cunoştinţele militare cîştigate în
Sintandrei, a luat unele măsuri pentru Ilia a neglijat aprovizionarea cu anu posi duminica după-amiază la cămi duşmanului clasei muncitoare. Ang-a- Spania, îl ajută să devină un con
a asigura reuşita acestei acţiuni. Ast mite mărfuri cerute de consumatori. nul cultural, veţi găsi acolo zeci şl cesţ adevăr, nu am făcut încă totul teorie — a direcţiei căminului cul jîndu-se ca lucrător la un atelier de ducător al luptelor de partizani, iar
fel au fost întocmite planuri de mă Nu s-a îngrijit de asemenea ca măr zeci de tineri şi vîrstnici, muncitori tinichigerie din Bucureşti, Nicolae Gris loviturilegrupului său sînt tot mai
suri, planuri de perspectivă, reparti furile existente să fie distribuite şi ţărani, iubitori de filme. Clnd pentru a satisface noile cerinţe, me tural. 'din Vinţu . de lo s, (director tea ia legătură cu partidul comunist grele pentru inamic. Zeci de trenuri
zarea sarcinilor pe oameni, teoretic — populaţiei. Iată un c a z : la cooperati şi devine,. în 1929, membru al P.G.R. militare, încărcate cu trupe, alimente,
după cum se vede — au fost luate vele din Simeria şi cea din Sîntuhalm reu cresdnde, de ordin spiritual ale Ionlţă ’Almăşan), de a organiza o Din ziua aceea, viaţa lui Cristea. s-a armament, sînt aruncate în aer do
toate măsurile, dar practic nu s-a re există de aproximativ 3 ani, o oantitate împletit cu nobila, luptă de eliberare partizanii conduşi în lupte de Nicolae
alizat nimic. de 500 kg. sodă caustică. Aceasta era maselor muncitoare. La Vinf, de e- „şcoală a răbdării" şi a întreprinde a proletariatului. Activitatea sa nu pu Gristea. Luptele partizanilor din Paris
repartizată pentru comerţul de întîm- tea însă trece nebăgată în seamă şi iau un avînt şi mai mare după dez
Conducerea cooperativei „Furnica" a pinare. Nefiind vîndută, butoaiele s-au xem p lu ,.e încă prost organizată emi o serioasă şi generală acţiune de poliţia începu să-l urmărească. Acti-
pornit la acţiunea de contractări izo deteriorat, iar soda nu mai poate fi u- vînd cînd la Bucureşti, cînd la Ga lănţuirea atacului fascist împotriva
lată de factorii care puteau aduce o siunea locală a centrului 'de radlofi- . „educare" a voinţei cetăţenilor noş laţi, el dejoacă urmăririle poliţiei, adu-, Uniunii Sovietice. Grupul lui Cristea,
ce o contribuţie de seamă în orga a atacat în plină zi, cu focuri de
contribuţie mal mare la îndeplinirea care. In afară de rare excepţii, citi tri, mi-şi are justificarea practică. ‘ nizarea luptelor muncitoreşti, în mo armă şigrenade’ detaşamentele S.S.,
bilizarea muncitorilor bucureşteni în dînd astfel dovadă de nemărginită dra
acestei sarcini. Nu se contestă fap rea vreunul articol din ziare, ori . Şi, 'decît să clştige doctorul, mal vederea solidarizării lor cu greviştii goste faţă de Uniunea Sovietică, de
de la Griviţa. patria sa, de clasa muncitoare.
tul că au fost obţinute unele rezultate. strecurarea unui anunţ din partea bine-.să dştige cetăţenii/ decît.să-şi
In anul 1936 Nicolae Cristea, îm In octombrie 1942, întordndu-se
Acestea sînt însă mici faţă de ceea poştei, a căminului cultural ort a mai „doctorească" săptămtnal spec. preună cu alţi fii vrednici ai poporu dintr-o acţiune, cu tovarăşul său d3
lui nostru, se alătură luptei eroice a luptă' Dragoş Andrei- Sas, Nicolae Gris
ce s-ar fi putut realiza activîndu-se sfatului comunal la aşa zisa rubrică tatorli, mai bine să se găsească mo poporului din tînăra republică -Spa tea a fost arestat de hitlerişti. Cu
organizat în această direcţie. Astfel niolă. Fără paşaport, trecîrid fron toate torturile îngrozitoare la care a
„Buletin de ştiri locale", nu satisfa. dalitatea de a se „doctori" aparatul tierele păzite de forţele reacţionare,
au fost contractate 2.300 kg. grîu, umblînd luni de zile pe jos, ,ca şi su fost supus, buzele lui Cristea au ră
1.300 kg. porumb, 45.000 kg. cartofi ce auditorii şl-i determină pe mulţi de proiecţie prin grija unui operator tele de alţi voluntari, şi-a părăsit ce mas mute. La capătul a patru luni de
îi era mai drag: patria, familia, că schingiuiri, hitlerîştii nu-i aflară nici
de toamnă, 5.000 kg. cartofi de vară, să închidă difuzorul pentru 10 minu priceput. minul, şi a plecat să lupte pentru o măcar numele, dar au avut de grijă
.cauză înaintată, siŢ- facă ca să dispară orice urmă a
270 kg. lînă şi unele cantităţi de zar te. Şt, dacă vreunul din cei ce an Vinţenii 'doresc o bogată viaţă spi crimei lor. ’ ’ "
zavaturi. Menţionăm însă că în ma In Spania, Nicolae Gristea ia par
luat cunoştinţă de realizările aminti rituală şi aceasta trebuie satisfă te la luptele pentru apărarea Madri- Amintirea lui Nicolae Cristea, va fi
joritatea lor aceste cantităţi provin veşnic vie în inima poporului muncilor.
de la unităţile socialiste din agricul- te mai sus, ar d o ri, să se desfete cută. ---------------------- ------------- O
din oraşul
tură : gospodăriile colective din Si cîteva ore alături de vinţeru, la o Prof. TIT LIVIU LASCU Cadrele didactice
meria Veche şi Rapoltu Mare şi înto vaccinarea
vărăşirile ajgricole din Sîntandrel şl tilizată. Cooperativa „Furnica" a soli Paralizia infantilă sau polio lindu-se uneori după 6 săptă- cît fiert. Brînza şi untul se vor
Tîmpa. mielita este o boală infecţioasă mîni, 6 luni sau chiar un an, da numai sub formă gătită.
citat transferul sodei de la comerţul şi contagioasă. Este infecţioasă alteori rămîn paralizii perma Scăldatul în lacuri, râuri şi
Colectiviştii şi ţăranii întovărăşiţi pentru că se datoreşte unei vie nente. ştranduri este interzis. Nu este
sînt mai conştienţi de avantajele pe de întîmpinare la vînzare liberă, pentru ţuitoare mici, numită virus, ca bine să se supună organismul
re infectează organismul şi este Cum putem preveni copiilor la oboseli,, jocuri obosi
care le pot avea contractînd cu statul care a făcut adresele nr. 1522 din de contagioasă pentru că se trans îmbolnăvirea toare, manifestări sportive, etc.
anumite produse şi ca atare aci, nu mite de la omul sau copilul bol Este interzisă întrebuinţarea de
cembrie 1957 şi 243 din februarie 1958, nav, la cel sănătos. La orice semn de boală a co băuturi alcoolice sau picături
necesită prea multă muncă de lămu pilului trebuie chemat medicul. iritante în nas.
fără ca U.R.C.C. Ilia să dea un răs Virusul poliomielitei este răs- Dacă se constată că este vorba
rire pentru încheierea contractelor. pîndit în natură de către omul de un caz de poliomielită, bol- Măsura de prevenire cea mai
puns acestei probleme. bolnav prin tuse, strănut sau eficace este însă vaccinarea arcti-
Conducerea cooperativei „Furnica" a materii fecale. Acestea pot a- navul trebuie izolat în spital poliomielitică. Pînă în prezent
? junge astfel ori în contact direct pentru a putea împiedica răs- au fost vaccinaţi pe întreg
mers pe linia aceasta, neglijînd ţăra Acţiunea de contractări de cereale cu omul sănătos, ori în mod in pîndirea virusului şi deci a bolii globuţ pămîntesc aproximativ
nii muncitori individuali. In sectorul direct prin murdărirea apei, zar şi pentru a se putea da ajutorul 200.000.000 persoane. In urma
are o importanţă mare, bine cunoscu zavaturilor, laptelui sad a altor medical bolnavului şi medica vaccinărilor în mase, mimărul
individual, deşi există condiţii bune, alimente. Din acestea putem ve mentele adecvate formei bolii. îmbolnăvirilor a scăzut vertigi
tă de către conducerile cooperativelor dea că virusul poate pătrunde Familia bolnavului trebuie să se nos. Şi la noi în ţară, în anul
cooperativa „Furnica" n-a contractat în organismul omului sănătos supună tuturor măsurilor Impu 1957, s-au făcut primele vacci
nimic pînă acum. Cauze sînt mai de consum. Problema contractărilor pe două căi, pe calea aerului se de organele sanitare ca, de- nări antipoliomielitice. In anul
şi pe calea alimentelor conta sinfecţia camerii, măsuri de ca 1958, prin grija Ministerului Să
multe; a lipsit colaborarea factorilor însă nu se poate rezolva de la sine. minate.. rantină, (adică toţi copiii care nătăţii fată de copii, vaccinarea
au avut contact direct cu bol va fi gratuită şi obligatorie în
interesaţi, s-a manifestat dezinteres la Ea necesită o susţinută muncă de lă Care sînt primele semne navul vor fi izolaţi la domici toată ţara.
liu 14 zile, timpul de incubaţie
unele filiale şi a lipsit îndrumarea şi murire în rîndul ţăranilor muncitori, de boală ? — adulţii nu vor merge la ser Incepînd din zilele acestea toţi
viciu, dacă prin meseria lor vin copiii de la 6 luni la 3 ani, vor
controlul din partea U.R.C.C. Ilia. pentru ca aceştia să valorifice surplu Boala începe cu stare de iri- in contact cu copiii sau cu dife fi vaccinaţi,, Inocularea se va
tabilitate, nervozitate, insomnie, rite alimente). face cu vaccin cu virus omo-
sul de produse prin cooperative. Pentru alternind cu somnolenţă. Dacă rit, lip Salke, în două injecţii la
copilul este mai mărişor, spune Muştele care sînt purtătorii intervale de o lună. In acest
ca această problemă să fie rezolvată că are dureri de cap şi muşchi. microbilor, trebuie distruse şi. scop, rugăm părinţii a da con
Temperatura ,1a început este mo alimentele ferite de ele. In caz cursul organelor sanitare pentru
cu succes, se cere atît cooperativelor derată dar urcă treptat, copilul de epidemie apa se va fierbe ducerea la îndeplinire a acestei
are greaţă, vărsături, diaree etc. şi răci, păstrîndu-se în vase îm importante campanii, căci numai,
de consum, sfaturilor populare, Un semn principal poate fi gu chise. Fructele şi zarzavaturile printr-o colaborare strânsă între
turaiul, tuşea şi strănutul. Du vor fi bine spălate cu apă curgă
U.R.G.G.-urilor să se preocupe înde pă 2-5 zile apar paraliziile. Pa toare înainte de a fi consumate.- părinţi şi corpul medical şi au şi-au ales noultal comitet sindical
raliziile pot să se localizeze la Laptele nu se va consuma de
aproape de ea. membrele superioare, inferioare xiliar medical, vom putea feri De ciirînd in oraşul Haţeg a avui — s-a arătat în darea de seamă —
sau la orice grup de muşchi.
Modul în care se desfăşoară acţiu copiii noştri de poliomielită. au contribuit la lichidarea analfabe
Ele cedează .treptat, funcţiunile tismului ca fenomen de masă, au
nea de contractări la cooperativa normale ale muşchilor restabi- Dr. TRIF MIRCEA loc alegerea comitetului sindical de desfăşurat zi de zi muncă în şcoală,
instituţie — învăţăm înt şi cultură. Da. ‘la casa de cultură, in cadrul biblio
„Furnica" din Simeria este propriu medic de copii al Spitalului rea. de seamă prezentată In faţa a- tecilor şi în alte acţiuni muie s-a sim
dunării generale de iov. Vasile Tănă- ţit nevoia oamenilor de cultură din
şi biter cooperative din regiune. unificat Deva sescu, preşedinte al comitetului sindi învăţămîniul public.
cal, a dezvăluit aspecte multilaterale
U.R.G.G. regional şi cele raionale tre din domeniul pedagogic şi al muncii Cu 3-4 ani în urmă în oraşul Ha
culturale, desfăşurată pe perioada din ţeg existau aproape 300 neştiutori de
buie să lupte" cu toată hotărîrea pentru tre oele două adunări generale de a. carte, astăzi a mai rămas doar un
legeri. număr neînsemnat. O muncă rodni
înlăturarea deficienţelor ivite în activi că au depus membrii sindicatului din
Munca de alfabetizare
tatea cooperativelor, să dea sprijinul
necesar pentru ca în regiunea noastră
să poată fi contractate cantităţi cît
mai mari de produse agricole. şi culturalizare a m aselor învălămîni şi cultură şi m ceea ce
\jk •; i -V- N. C. Cadrele didactice din oraşul Haţeg priveşte şcolarizarea tuturor copiilor
de vîrstă şcolară.
Darea de seamă s-a ocupat şi de
cererile numeroase, responsabili1 ma Listele de informare, şi listele d e . atenţiei cuvenite la recepţioriarea ca alte compartimeţite ale muncii profe
preţuri lipsesc şi în magazinele de litativă a mărfurilor primite de la fur sionale.
gazinelor încalcă grosolan o atribuţiu- confecţii. Din cauza unei receptio- nizori, repartizării, nejuste în muncă
nărţ necorespunzătoare, se pun în vîn a merceologilor (care execută mai mult Situaţia elevilor
ne legală, aceea de a nu pune în vîn la învăţătură
în comerţul de zare produsele, fără a le recepţiona. zare unele articole de îmbrăcăminte lucrări de birou) şi unei slabe preocu Ea a relevat în acelaşi timp şl fap
Mobila sositş. cu defecte, nu-l inte tul că membrii corpului didactic nu
resează pe vînzător, o vinde aşa cum de calitate inferioară şi pentru oare pări faţă de educarea şi pregătirea aa făcut o tribună de studierea şi
soseşte, din care cauză, ulterior, cum popularizarea celor mai bune metode,
se percep preţurile obişnuite unei îm- corespunzătoare a lucrătorilor din folosite de cadrele didactice în preda,
. ’ In urma unui control efectuat în semnate de responsabilii magazinelor. şi condiţiile lui de finisaj, nu se fo părătorii sînt nevoiţi a-i face repara brăcăminţi de calitate mai bună. La magazine. rea lecţiilor la un înalt nivel ştiin
regiunea noastră de o brigadă a Co Lipsesc din magazine şi oataloagele loseşte denumirea exactă a materia ţiile necesare. 0.G.L'. Deva şi Petro Hunedoara ,şi Petroşani, la unele ar ţific şi metodic, precum şi de folo
mitetului de preţuri, la Sfatul popular de preţuri, ca atare se folosesc' pre lului. In nici unul din magazinele şani, pînă la data actuală, nu a re ticole nu s-au aplicat reducerile de Faţă de constatările făcute, condu sirea materialului didactic. Acest fapt
regional a avut loc în ziua , de 26 ţurile irccute în avizele de expediţie. de textile nu se află afişată lista fuzat furnizorilor nici un fel de mobilă preţuri aduse de partid şi guvern, vîn- cerile organizaţiilor comerciale au o- a constituit o cauză importantă, care
februarie a.c., o' şedinţă la care au Nu e de mirare deci că înşişi vînză- de .preţuri şi lista de sortimente, mi defectă intrată în magazinele regiunii. zîndu-se de exemplu costume de un bligaţia să intensifice controlul pînă alături de lipsa de prevedere a comi
participat membrii brigăzii de control torii magazinelor alimentare nu sînt nimale. Deşi la Hunedoara aceste de Aşa se face că se primesc bucătării anum it' tip cu 460 lei în loc de jos la ultimele magazine de desface tetului sindical de instituţie, a dus a-
şi reprezentanţi ai întreprinderilor co suficient orientaţi în ce priveşte pre ficienţe au fost semnalate de organele t ip .... „Sibiu", incomplecte (lipsesc se- 336, sau raglane de femei la preţul re şi să organizeze recepţioriarea ca colo înciţ situaţia la învăţătură a ele.
merciale regiona-lş, ţurile mărfurilor. Aşa se face că în controlului obştesc, nu s-au luat mă micristalele), şi se vîn.d la preţul de de ,312 lei în loc de 272. litativă a mărfurilor primite de la vilor să fie destul de slabă.
Din informările prezentate a re’z'ul- magazinul alimentar nr, 18 din Hu suri pentru îmbunătăţirea situaţiei. cost obişnuit facturat. La Petroşani, furnizori. Este necesar ca comisiile
tat că în problema preţurilor şi 5 nedoara se vinde bulionul la un preţ de pildă, s-au primit garnituri tip In magazinele de încălţăminte se de recepţionare să fie înzestrate ou Dacă la unele clase — a X-a şi a
calităţii mărfurilor, îri, regiunea Hune mai mare, la magazinul nr. 4 din Supraprcţurile se datoresc facturări mai găseşte încălţăminte cu talpă de toată documentaţia indicată de organe V lII-a — diriginţi ca tov. Elena Zaiu
doara au fost obţinute unele rezulta Deva se vinde acidul acetic (oţetul) „Bega", fără dormeze, iar la vînzarea cauciuc care nu poartă, ştanţat pre le superioare: ştasuri, mostre pentru şi Drăghiţă Simion, cui obţinut suc
ţul, legal. Lipsesc, şi aici listele . de toate calităţile de materiale etc., iar cese remarcabile în procesul instruc-
lor s-a perceput suma garniturii com preţuri pe sortimente şi numere, iar în magazine să se urmărească existen tiv-educativ, avînd peste 80 la sulă
în bonuri nu se trec specificaţiile nece ţa listelor de informarea consumatori promovaţi, nu lot acelaşi lucru se poa
te pozitive şi că, în general, ..persona cu un preţ mai redus, aşa cum se lor greşite, făcute de I.G.R.A. Deva plecte, urmînd ca restul din garnituri sare. Slaba recepţionare a încălţămin lor, etichete • etc. Preţios poate fi şi te afirma despre clasele V -V II, unde
lul magazinelor dovedeşte o compor vinde sub preţ dulceaţa de prune în să fie ridicat ulterior de cumpărător. tei face ca prin magazine să se pună ajutorul controlului obştesc pe care procentul promovaţilor e numai de
tare civilizată faţă de cumpărători. magazinul alimentar hr. 8 din Deva. Abateri în problema , preţurilor , mai Şi aceste resturi au sosit complect de în vînzare pantofi de damă, cu pie organizaţiile de masă trebuie să-l e- 38 — 48 la sulă.
La Petroşani s-a găsit sucul de mere există şi In magazinele metalo-chimice.. teriorate. La Hunedoara practicarea lea încreţită, vopseaua cojită-, focurile xercite cît mai bine, Acţiunea înce
Cu toate acestea, în reţeaua comer cu un strat gros de mucegai, iar în Cu suprapreţ se vinde sîrma neagră inversate, pielea pătată şi, de multe pută- - de brigada de control a Comi Trebuie să dea de gîndii, aiit comi
cială de stat mai persistă serioase cri, cuie în interiorul încălţămintei. tetului de preţuri trebuie lărgită1 şi tetului sindical de instituţie cîi şi di-
O proastă planificare şi. repartiţie. a .aplicată de organizaţiile comerciale, recţiunii şcolii' medii din Haţeg, fap
'deficienţe faţă de care organele com magazinul nr. 16 din Hunedoara tele dus la situaţia că în sezonul de iarnă soliei,tîndu-se în acest scop şi spriji tul că in şcoală din numărul de peste
300 de elevi 50 la sulă din înscrişii
petente vor trebui să ia măsurile cu meaua are aspect de brînză frămîri- Constatările unei brigăzi claselor V-X sini corigenţi la 1.2 o-
venite. tată. t. a Comitetului de preţuri
biecie, iar unii chiar la cile irei şi
S-a constatat, de pildă, că informa Mai negative sînt aspectele din sec la unitate'a 161 din Petroşani i îri ma preţurilor Ilegale trebuie să pună pe magazinele de încălţăminte să aibă nul organelor focale ale puterii de
rea consumatorilor, din punct de ve torul textile. In magazinul nr. 1 Deva, gazinul Sporf-mu’zică-foto din Deva gînduri organele de resort, lată un m ai¦ multe obiecte. Situaţia cea mat
dere al preţurilor,- este încă necores- de pildă, se vinde şifonul cu suprah torpeddurile de bicicletă s-au vîndut. caz grăitor: în luna ianuarie 1958 au 70 la sută încălţăminte de vară, lip stat.
punzătoăre, că în unele magazine mai preţ, la Hunedoara sibirul.' se vinde sosit Va Hunedoara 5 garnituri camere grea, care irebuie să fie grabnic lichi
lipsesc sortimentele 'de minimal, că se drept molton, iar 1a Petroşani, în afa cu 5 lei mai mult la bucata, iar u- tip „Mioriţa", punîndu-se în vînzare
pun în vînzare mărfuri fără docu nele jucării s-au vîndut cu 7 lei în cu 7705 lei garnitura, în loc de 7072, dată este la clasele V-VII.
mente de facturare, se mai percep ră de faptul că vata pentru plăpumi ioc de 0,70. Păstrarea şî depozitarea
preţuri mai ridicate sau mai scăzute .
este plină de impurităţi, ea se vinde
Cei înscrişi la cuvinl pe marginea
faţă de valoarea reală de vînzare tot cu suprapreţ. In mai multe ma mărfurilor în unele magazine (unitatea cît cosiă real. Tot aici, la data de sind ¦aproape în întregime şoşonii şi Nimeni şi nimic nu dă dreptul or
dării de seamă au criiicat cu asprime
şi că există prin magazine mărfuri gazine din Hunedoara, Deva şi Pe foto-sport Deva şi mai ales la Hune .1 5 februarie au sosit alte 5 garnituri galoşii. • ganelor şi organizaţiilor comerciale,
industriale defecte sau produse ali troşani, din cauza unei superficiale doara) laşa .mult do dorit, situaţie .„Mioriţa" de o calitate inferioară, vîn- aspectele negative, făcînd propuneri de
mentare alterate. recepţionări,, pătrund _mărfuri necores- care duce în numeroase cazuri la zîndu-se garnitura cu 7072 lei în loc Toate aceste neajunsuri ce mai -lucrătorilor din comerţul de stat,, să
punzătoare, pătate ’cu ulei, decolorate degradarea mărfurilor. de 6740. Rezultă deci că în resortul, îmbunătăţire a muncii.
In sectorul alimentar, -de pildă, ’s-a etc. In aceste magazine yîhzătorii nu mobilă, controlul organelor O.G.L. se persistă în comerţul nostru, de stat îşi practice preţuri nelegale şi să pună
constatat că în magazinele din Hu trec în bonuri lăţimea înaţerialului Grave de fot sînt unele aspecte djn face cel mai puţin simţit.
nedoara şi Deva lipsesc listele de pre sectorul mobilă. Produsele de mobilă au explicaţia în controlul superficial în vînzare mărfuri de prqastă cali
ţuri, iar etichetele de preţuri nu sînt finită fiind încă insuficiente faţă de
executat de organele O.G.L'. -la maga-.- tate.
zinole de desfacere, în neacordarea G. L’. i
